01_cerc stiintific

photo

Feedback 28 martie 2014

Bunӑ ziua!
Ca de fiecare datӑ, amfiteatrul din Institutul Cantacuzino este un loc ȋn care revin cu drag…
2. La ediția cercului din 28.03.2014 am ȋntȃrziat ȋnsӑ, așa cӑ am pierdut introducerea și o parte din prezentarea Mihaelei Lupan. Dar pentru partea de prezentare a Mihaelei la care am asistat am cȃte ceva de spus: am apreciat faptul cӑ a ȋncercat sӑ interacționeze cu ceilalți, ȋndemna sӑ i se punӑ ȋntrebӑri. Ȋn rӑspunsurile unora dintre ele cam ezita, se ‘pierdea’, ȋnsӑ per total a fost ȋn regulӑ. Din punctul meu de vedere, se vedea cӑ ȋși pregӑtise bine informația (poate ar fi trebuit sӑ ȋși fi imaginat dinainte și cam ce ȋntrebӑri i se vor pune, ȋn cazul ȋn care nu a fӑcut acest lucru), s-a exprimat clar și nu a pӑrut sӑ aibӑ emoții, și-a ales un caz interesant și cred cӑ s-a ȋncadrat ȋn timp.
*) Imn, imagini, ȋndemnuri, istorie… Avem un trecut pe care trebuie sӑ ȋl respectӑm, un prezent pe care sӑ ȋl creӑm așa ȋncȃt sӑ fim mȃndri de el și un viitor ȋn care sӑ credem…
3. “Știați cӑ”, Anca Dumitrache: scurt, la obiect, practic, simpatic, cred cӑ am reținut cu toții ce ne-a transmis Anca, ceea ce e din start un cȃștig. S-a ȋncadrat ȋn timp foarte bine.

4. “Erasmus +”, Mihaela Roman: m-am bucurat cӑ am cunoscut-o pe Mihaela (ulterior, ȋn timpul experimentului am avut ocazia sӑ schimbӑm cȃteva vorbe) și m-am bucurat și cӑ a venit ȋn ȋntȃmpinarea studenților la medicinӑ (participanți la cerc) cu aceste informații. Ca mod de prezentare, Mihaela s-a descurcat foarte bine, vorbea cu profesionalism și se vedea cӑ a avut activitӑți ȋn acest domeniu… Totuși, cred cӑ mulți dintre studenții de la medicinӑ nu prea cunosc informații despre proiectele finanțate de UE (Youth in Action, acum și Erasmus +…) și ȋmi pare rӑu cӑ nu au ȋntrebat-o pe Mihaela mai multe, atunci cȃnd au avut-o ȋn fața lor. Sunt sigurӑ cӑ le-ar fi rӑspuns. Ca o observație, probabil cӑ ar fi fost nevoie de un oarecare rezumat al ideilor la sfȃrșit, poate sub forma unei scheme sau al unui exemplu concret de proiect/bursӑ (ȋn afara filmulețului cu activitӑțile Mihaelei, care pe mine una m-a fӑcut sӑ ȋmi doresc sӑ fi fost ȋn pielea ei), tocmai pentru a face ca totul sӑ fie mai bine ȋnțeles. Poate cӑ pe mine m-a bucurat prezentarea și din motive personale, pentru cӑ ȋn luna septembrie a anului trecut am avut șansa de a participa la un proiect Youth in Action ȋn Italia și știu cȃt de grozavӑ a fost experiența… Așa cӑ recomand cu cӑldurӑ tuturor sӑ “caște urechile” atunci cȃnd vine vorba de așa ceva. :)
6. Fotografia sӑptӑmȃnii, Raluca Mocanu: a fost un caz interesant, am aflat lucruri noi mulți dintre cei prezenți, așadar mesajul transmis probabil cӑ și-a atins scopul. Ca duratӑ, cred cӑ s-a ȋncadrat bine ȋn timp, Raluca a ȋncercat sӑ interacționeze cu ceilalți, a fost foarte explicitӑ, sigurӑ pe ea, stӑpȃnea foarte bine ceea ce prezenta. Feedback-ul live ce a urmat prezentӑrii a fost o surprizӑ și pentru ea probabil, dar a fost interesant sӑ auzim așa ceva și sper- folositor. Ȋntre comentariile domnului profesor au fost cȃteva referitoare la mișcӑrile Ralucӑi, așa cӑ am o propunere: așa cum se va organiza data viitoare un “atelier de lucru” privind modul de elaborare al unui abstract, am putea sӑ dedicӑm la un momentdat 30 de minute-o orӑ pentru un mini-workshop de body-language…mӑ gȃndesc cӑ am putea face o micӑ echipӑ care sӑ se documenteze și sӑ prezinte.

5 **) Filmulețele ‘de vӑzut acasӑ’- le știam, ȋnsӑ le-am revӑzut. Ȋn ceea ce ȋl privește pe cel referitor la avorturi/ pro-viațӑ, pot spune cӑ ȋl respect pe medic pentru decizia sa și mӑ gȃndesc serios cӑ dacӑ aș fi ginecolog probabil aș adopta o atitudine asemӑnӑtoare. Deocamdatӑ ȋnsӑ, nu judec oamenii ȋn general, așa cӑ nu ȋi judec nici pe cei/cele ce recurg la aceste metode. Cred ȋnsӑ cӑ o mai bunӑ informare/educație ar fi de ajutor.
Mereu m-am ȋntrebat oare ce simt, gȃndesc și vӑd ceilalți oameni și am fost conștientӑ cӑ dincolo de pași, gesturi și cuvinte se aflӑ povești unice, pe care nimeni nu este ȋn mӑsurӑ sӑ le judece ȋn vreun fel și probleme pe care cei din jur nici nu le pot bӑnui mӑcar. Mi-a ajuns la suflet mesajul transmis pentru cӑ știu cum pot suna acestea și cȃt de mascate de aparențe pot fi. Filmulețul ne ajutӑ sӑ facem un exercițiu de imaginație, privind prin transparențӑ frȃnturi din poveștile oamenilor dintr-un spital, de la un momentdat. Vӑd asta ca pe un ȋndemn de a “trata pacientul și nu boala” (dincolo de aspectele fiziologice particulare fiecӑrui om), de a avea rӑbdare, de a ȋnțelege, de a nu uita, ȋn graba și superficialitatea caracteristice, cӑ cei din jur sunt oameni. Oameni cu povești si sentimente, oameni pe care trebuie sӑ ȋi ajutӑm așa cum putem mai bine.

7. Caz clinic, Cristina Constantin: cred ca s-a ȋncadrat bine ca timp, iar informațiile transmise au fost foarte interesante. Fotografiile din prezentare au fost “wow” și mi s-a pӑrut un caz trist, cel puțin din cauza faptului cӑ o persoanӑ relativ tȃnӑrӑ avea afecțiuni atȃt de severe și prost sau deloc diagnosticate. Foarte sigurӑ pe informații și bine pregӑtitӑ, a avut pӑrți ȋn care a interacționat cu ceilalți, dar și pӑrți ȋn care parcӑ recita un șir de informații- aici, cred cӑ ar fi fost mai bine sӑ fi ȋncercat sӑ le explice mai bine, ȋntr-o formӑ mai simplӑ, mai rar eventual. La un momentdat aveam impresia cӑ va pufni ȋn rȃs, dar nu prea știu de ce… Pe de altӑ parte, apreciez munca depusӑ ȋn construirea cazului, faptul cӑ a fӑcut fotografiile la momentul potrivit și pregӑtirea de care a dat dovadӑ. De asemenea, am apreciat faptul cӑ a concluzionat ȋntr-un mod foarte clar si profi.

8. “Știați cӑ…” da, știam de revista The Lancet, dar mi-am reamintit de ea. A fost ȋn regulӑ, avem nevoie de ‘remindere’ ȋn mod constant și avem nevoie sӑ aflӑm informații (chiar și de acest gen: mici imbolduri) pe care din alte surse mai greu și rar le aflӑm.
9. Poza zilei: am intuit de la ȋnceput despre ce e vorba și de vineri știu cӑ nu se spune corect “zona zoster”. Sper sӑ nu uit vreodatӑ. E un exercițiu de observație foarte bun, mai trebuie doar sӑ scӑpӑm de teamӑ și sӑ interacționӑm mai bine. Probabil frica de a nu greși și a pӑrea nepregӑtiți ȋn fața colegilor și a domnului profesor ne ‘țin ȋn loc’. Da, știu cӑ suntem ȋntr-un mediu ȋn care ne e permisӑ greșala și probabil toți știm, dar trebuie sӑ ȋnțelegem mai bine. :)

10. 12 Rebus + Experiment - ideea concursului urmat de experiment a fost una foarte inspiratӑ. Felicitӑri organizatorilor! Ar fi interesant sӑ ne fie prezentate curȃnd rezultatele experimentului…
11. Ȋncheiere: sfaturi, ȋndemnuri… -Ȋntotdeauna mӑ vor ȋncӑrca cu energie și cu dorința de a face ceva, de a fi mai bunӑ. Sper cӑ este așa ȋn cazul tuturor, probabil acesta le este scopul, nu?!
S-a menționat intenția de a organiza un workshop despre cum sӑ informӑm și sӑ influențӑm pacientul- mӑ ofer sӑ ajut la organizarea sa.

Ideea de colaborare și de echipӑ e foarte importantӑ și cred cӑ ține mai mult de o aptitudine ce trebuie exersatӑ ȋn permanențӑ. Chiar recent am simțit sentimentul plӑcut de a avea o echipӑ- echipa de voluntari cu care am desfӑșurat activitӑțile proiectului pe care l-am coordonat, sper sӑ ne putem baza unii pe alții și pe viitor. Ba chiar m-am bucurat sӑ vӑd cӑ mulți dintre membrii echipei ‘mele’ au fost vineri la cerc, a fost grozav sӑ ȋi vӑd și prezența lor m-a ȋncӑrcat și ea cu energie și optimism.
Așa cӑ… pentru mine, cercul de microbiologie nu ȋnseamnӑ doar audierea unor prezentӑri pe teme medicale ȋn marea lor majoritate… :) Mulțumesc pentru ȋncӑ o ediție frumoasӑ și felicitӑri tuturor celor care au prezentat!

Cu respect,
Florentina-Alexandra Ion, grupa 125, seria 8, anul 3

photo

Feedback 14.03.2014

Buna ziua!!
In partea de introducere a cercului ne-ati dat din nou sfaturi bune si informatii pretioase de care, bineinteles, nu mai auzisem. In primul rand, referitor la cursul de prim ajutor, mi se pare o idee excelenta, sunt sigura ca majoritatea colegilor s-au inscris. Eu m-am trecut pe acea foaie dar confirm si acum dorinta de a participa. De asemenea mi-ar placea sa facem si recoltari din nas si din gat sa vedem ce este pe acolo. In legatura cu partea istorica si culturala pe care ne-ati prezentat-o despre Dimitrie Gusti si Ion Ratiu, mi-a placut bineinteles, la fel cum imi place ca de fiecare data ne prezentati aspectele relevante ale istoriei nostre , ale poporului roman, informatii pe care trebuie sa le stim, pentru ca nu in ultimul rand un doctor trebuie sa fie un om foarte cult. Fotografia fetei ce cara gunoiul chiar e impresionanta prin mesajul transmis, bineinteles ca suntem constienti de ceea ce avem (unii sau doar uneori suntem constienti), dar oricum mie mi-a amintit din nou ca lucrurile pe care le avem trebuie sa ne faca sa fim mai buni. Ne-ati re-re-re-re..amintit cate de important este sa participam la un congres pasiv sau activ sau la orice activitate extracuriculara, dar acum deja ..vine vacanta..incepe sesiunea, iar eu chiar o sa le las pentru vacanta de vara cand o sa imi dedic timpul pregatirilor in afara facultatii. In legatura cu fumatul, cred ca toti stiu ca "NU este bine sa fumezi, pentru ca fumatul face...-" si de aici cred ca se pierd si ramane doar bla, bla, bla... "sunt plamanii mei", "toata lumea moare oricum", "nu ma pot lasa" , "tu nu stii cum e". Probabil ca o sa vi se para exagerat, dar eu nu consider ca ar trebui sa se fumeze pe strada si nu vad de ce trebuie sa inspir aerul de tigara al unor persoane care merg in fata mea si fumeaza ( asa se intampla de multe ori). O singura data am luat o tigara, din care am "tras" un fum, dar mi s-a parut dezagreabila, am tusit, iar mainile si gura imi miroseau urat. O experienta neplacuta, de aceea eu sfatuiesc pe toata lumea pe care o vad ca fumeaza sa nu fumeze si incerc sa explic de ce nu e bine. In fine, o sa inchei aceasta parte prin a spune ca prezentarea dumneavoastra mi se pare intotdeauna prea mica, mi-ar placea sa ne transmiteti si mai multe, dar stiu ca rolul acestui cerc este de a ne face pe NOI sa prezentam, sa NE prezentam informatii si sa invatam unii de la altii.
Prezentarea Ralucai (Boala Wipple) mi-a placut foarte mult, aici intrand prezentarea ( continutul, informatiile despre boala) dar si MODUL cum a prezentat. Am mai auzit despre aceasta boala, dar nu stiam exact ce e cu ea, asa ca informatiile ne-au fost de folos. Nu am nicio propunere pentru imbunatatire, prezentarea are toate avantajele, sper sa mai avem asa prezentari.
Fotografia saptamanii - un moment deosebit de fiecare data. Dupa prezentarea dumneavoastra e partea din cerc care imi place cel mai mult. Imi aminteste mereu cate de important e sa descriem o leziune mai intai si apoi sa ne gandim la un diagnostic. Despre eritemul nodos am facut pe la semiologie, dar nu au fost foarte multe informatii, asa ca acum le-am completat. Multumim Cristina si Madalina Mitran.
Stiati ca...? Nu stiam despre schimbarile cu bursa Erasmus, informatiile sun pretioase pentru cei care vor sa obtina aceasta bursa; despre PubMed stiu, stiu ca este si la noi la biblioteca si se poate accesa, dar eu nu am fost niciodata. Sper ca pe viitor sa folosesc aceasta posibilitate. Informatiile despre realizarea unei bibliografii ne vor fi foarte utile in anul 6 sau mai devreme daca suntem activi extracuricular, stiu ca o sa facem si la Metodologia cercetarii stiintifice despre acest lucru. Oricum, informatiile prezentate ne ajuta foarte mult si va multumim pentru ele, asa cum va multumim si pentru ca, probabil desi nu va resprectam in totalitate sfaturile ( de ex. am facut doar de vreo 3 ori exercitiul pentru spate), dumneavostra ne spuneti in continuare aceleasi sfaturi de muuulte ori ( "e important sa trimiteti feed-back") ca si cum ar fi prima oara cand o faceti.
Cazul interesant prezentat de Francesca Ochea m-a captivat imediat. Desigur ca mereu sunt prezentari interesante, dar cred ca acesta e putin mai mult de atat, pentru ca Francesca a urmarit-o pe doamna respectiva in evolutia ei si ne-a prezentat toate aspectele. Nu am nimic de adaugat in legatura cu durata/mod/mesaj transmis. Odata ce a inceput prezentarea, toate acestea nu au mai contat. Felicitari!
Prezentarea despre HPV a lui Denisse ne aduce mai mult decat informatii interesante, sunt informatii obligatorii. De asemenea stiu ca in urma conferintei desfasurate luna trecuta au fost si prezentari pentru informarea elevilor in scoli. Foarte bun subiectul abordat, e un aspect ce a luat mare amploare in ultimul timp si trebuie sa fim pregatiti.
Cazul clinic al lui Octavian a fost foarte util mai ales colegilor de anul II, dar si celorlalti ne-a amintit informatii pe care le uitasem, detalii importante cum ar fi Proteina M, importantul factor de patogenitate, de care eu nu-mi mai aminteam. Prezentarea a fost incadrata bine in timp, informatiile transmise au fost cele necesare, iar ce mi-a placut a fost stilul de a transmite cat mai lejer informatia.
Nu in ultimul rand, ascult sfaturile despre sanatate si incerc ca le aplic ca atare ( uneori mai uit), dar le transmit mereu colegelor mele. Filmuletul ne transmite mai mult decat ca viata este un dar, este un dar pe care nu ca ar trebui sa-l apreciem , ar trebui sa-I multumim Lui Dumnezeu in fiecare zi ca existam, ca putem sa ne bucuram de tot ce avem pentru ca datorita Lui avem si de asemenea sa le multumim si partintilor nostri ca lupta pentru noi, ca ne-au adus pe lume. Este impresionanta povestea ei si e impresionanta puterea ei de a trece prin toate si totusi de a ramane la fel, cu dragoste pentru aproape si pentru Dumnezeu. Cred ca toti avem ce invata din aceasta poveste si sa-i invatam si pe altii.
In final, ar mai fi de adaugat in legatura cu ora cercului. Eu pot sa vin si de la 14 si de la 15 pentru ca vinerea nu am cursuri, dar sunt alti colegi care au ore si ei pot sa spuna mai bine. O zi placuta sa aveti toti!!
Irimescu Alina, seria VIII

photo

Feedback

Buna seara!
Nu stiu cu ce sa incep, avand in vedere faptul ca acesta este primul feed-back pe care il trimit, desi am participat la toate intalnirile de la inceputul acestui an universitar. Nu o sa incerc ca caut scuze pentru faptul ca nu am trimis pana acum si o sa ma rezum la expresia aceea extrem de utila in acest moment “ Mai bine mai tarziu decat niciodata” , bineinteles cu scuzele de rigoare.
Introducerea mi s-a parut ca de fiecare data mult prea scurta pentru tot ce are dl profesor sa ne transmita. Trebuie sa recunosc ca habar n-aveam cine a fost Dimitrie Gusti si nici partea cu inchisorile din Romania , asadar am fost ascultatoare, am dat search pe google si acum ma simt mandra sa stiu aceste noi notiuni. Despre Ion Ratiu am auzit (ar fi fost culmea sa nu) si totusi am dat search si in cazul asta si m-a impresionat bibliografia pe care am gasit-o pe Wikipedia. Fumatul… un subiect care chiar trebuia abordat. Intr-adevar, multi colegi fumeaza si mi se pare greu sa intervin si sa le zic “Bai, nu mai fumati ca stiti foarte bine riscurile!” pentru ca sunt sigura ca nu ar vedea buna intentie si ar zice ceva de genul “ Ce-ti pasa tie?”. Eu nu fumez si trebuie sa recunosc ca am “gustat” de cateva ori ca sa vad ce e atat de interesant si placut… raspunsul a aparut dupa primul fum- NIMIC!!! Cred ca pana la urma e alegerea fiecaruia si, asa cum a zis dl profesor, cine vrea sa renunte la fumat, renunta! De preferat ar fi sa nu se afle pachetul de tigari pe birou atunci cand ii spunem pacientului " Nu aveti voie sa fumati! ".
In ceea ce priveste prezentarile colegilor mei, intr-adevar as putea sa gasesc si aspecte mai putin pozitive, insa trebuie in primul rand sa apreciem efortul lor, implicarea, curajul ( mi se pare ca e nevoie de mult curaj sa vii sa prezinti in fata unor persoane, sa treci peste emotiile firesti si sa fii apt sa raspunzi la majoritatea intrebarilor pe care ti le pun). Mi-as dori sa sustin si eu o prezentare de acest gen si ma inscriu pe lista pentru anul care urmeaza, asteptand acum sa “fur” de la cei mai priceputi. Asa cum a zis dl profesor de multe ori “Cine suntem noi sa judecam?” , mai ales daca facem parte din categoria celor care nu prezinta.
Boala Whipple ( Raluca) mi s-a parut foarte bine prezentata, durata a fost acceptabila, iar impactul asupra mea destul de bun. Auzisem despre aceasta boala, insa nu stiam toate acele detalii. Din nou am aflat informatii medicale de valoare.
Cazul interesant al Francescai chiar a fost interesant. Cuvantul magic: “apraxie” despre care nu mai auzisem pana atunci chiar m-a impresionat. Un impact deosebit l-au avut toate acele informatii medicale, iar prezentarea a fost pe masura.
HPV si CCU- Un subiect despre care se poate vorbi foarte mult si mi-ar fi placut sa se vorbeasca si despre vaccinarea impotriva CCU pentru ca stiu ca in liceu era destul de controversat si colegele mele chiar nu stiau ce hotarare sa ia atunci.
Cazul clinic (Octavian) a fost prezentat urmarindu-se firul logic al evenimentelor, insa mi s-a parul cam lunga prezentarea.
Stiati ca… Despre Erasmus stiam si e de apreciat interventia colegei din anul I care era atat de bine informata. PubMed ca si cautare de prima intentie e de retinut si ma bucur ca in cadrul acestui cerc suntem informati in legatura cu facilitatile pe care le avem fiind student ai acestei facultati ( in cazul acesta: accesul gratuit la numeroase articole de la calculatoarele bibliotecii). Despre NEJM am aflat tot cu ocazia acestui cerc si chiar e un site pe care-l accesez destul de des( foarte important e faptul ca e gratuit ).
Sfaturile medicale de la final sunt extrem de valoroase pentru ca sanatatea noastra e foarte importanta si pentru ca din toti profesorii pe care ii avem de-a lungul anilor nimeni nu ne spune lucruri atat de simple, dar care sa aiba un efect atat de important pentru noi in primul rand. Am facut de cateva ori exercitiul acela pentru prevenirea spondilozei si pe cel cu flotarea si sper sa ajung sa le fac zilnic.
Ideea cu cursul de acordare a primului ajutor este tentanta si m-am inscris pe acea lista. Eu am mai facut acest curs in liceu, am o diploma, insa nu pot spune ca as avea curajul sa intervin in cazul unei urgente, pentru a nu face mai mult rau decat bine. Dupa acest curs vreau sa ma simt capabila sa intervin in situatii de acest gen si rezultatul sa fie unul pozitiv!
O seara buna!
Stefu Denisa, an 3, seria 2

photo

de ce?

De ce ”așteptare până anul viitor”? Nu cred că este potrivit.
Toate cele bune,
Mircea Popa

photo

feedback cerc microbiologie

Buna seara!
Cercul a inceput cu prezentarea domnului profesor,care a adus informatii utile atat medicale cat si istorice.Am cautat cine a fost Dimitrie Gusti si m-a impresionat faptul ca Ion Ratiu candidat la functia de presedinte al Romaniei in anul 1990, din acelasi an din care dateaza si inregistrarea pe care a inclus-o domnul profesor in prezentarea sa.
Cat despre Memorialul Durerii din Sighet pot spune ca acest loc m-a impresionat inca de la varsta de 14 ani, cand am fost acolo si am inceput sa realizez cat de mult au suferit oamenii inchisi acolo pentru ca noi azi sa fim liberi.Cel mai mult m-a impresionat celula in care era tinut Iuliu Maniu.
Mi-au placut mult si fragmentele din cartea prezentata de domnul profesor , mai ales urmatoarea sintagma:”nu ne putem gandi la viitor fara a ne aminti de trecut”.
Cat despre Congresul UMF, personal il astept cu nerabdare, deja m-am inscris.Anul trecut mi s-a parut fosrte bine organizat iar prezentarile au fost toate interesante si cu o informatie medicala de foarte buna calitate.
Cat despre fumat mi se pare cat se poate de normal ca macar studentii de la medicina , care isi dau seama ceva mai bine riscurile fumatului sa nu practice acest “obicei”.Ma bucur ca macar in facultate nu se mai lasa sa se fumeze, in primul an stiu ca foarte multi fumau in facultate iar mirosul de fum amestecat cu formolul de la anatomie nu era tocmai placut.
In ceea ce priveste prezentarea Ralucai Mocanu , mi s-a parut foarte interesanta.Despre boala Whipple am auzit la semiologie dar nu ne-au dat foarte multe detalii.Raluca a vorbit fluent, a explicat foarte bine etiologia acestei boli, bacteria Tropheryma whippleii si a prezentat si explicat bine si schematic manifestarile clinice ale bolii.
Cat despre fotografia saptamanii prezentata de Cristina si Madalina Mitran mi s-a parut interesant cazul cu eritemul nodos.Mi-a placut faptul ca au prezentat etiologia acestei afectiuni intr-un mod in care sa tinem minte(NODOSUM), ca au prezentat si explicat tratamentul acestei afectiuni.
In continuare , rubrica Stiati ca a domnului profesor a inceput cu sfaturi utile despre sanatatea coloanei vertebrale, si ma bucur ca a subliniat cat de important este sa avem grija de cat de mult stam la calculator si ca a subliniat ca meseria noastra este una la care suntem predispusi la afectiuni ale coloanei vertebrale de aceea trebuie sa avem grija sis a facem cat mai mult sport(lucru pe care incerc si eu cat de cat sa il respect).
Mi s-au parut utile si informatiile cu privire la folosirea functiei de search de pubmed.Chiar nu stiam ca se poate cauta pe pubmed si astfel.La fel de utile au fost si informatiile cu privire la scrierea bibliografiei.
Mi-a placut si interventia dr Munteanu si cand am ajuns acasa am si citit articolul de pe New England Journal of Medicine cu privire la modul in care trebuie tratat correct un abces.
Cazul pe care l-a prezentat Francesca a fost chiar interesant si am ramas surprinsa ca stie atat de multa terminologie medicala, in special pe partea de neurologie inca din anul 2.Cred ca este foarte pasionata de acest domeniu si asta conteaza mult.Mi-a placut faptul ca modul in care a realizat prezentarea a fost unul clar,logic nu a incarcat slideurile si ne-a prezentat cat mai clar si detaliat ce s-a intamplat cu pacienta ei.Acest lucru cred ca i-a fost si mai greu intrucat cazul era unul cu care ea insasi luase contact, nu il citise doar de pe internet.
Informatii pe care le-a spus Denise mi-au amintit de cursurile de virusologie, in sensul ca au fost detaliate si interesante. A intrat in detalii pe care noi , viitori medici , trebuie sa le stapanim si asta a fost chiar bine.
Cazul lui Octavian a fost bine prezentat, un caz complicat dealtfel, care necesita un diagnostic diferential din punct de vedere bacterian destul de intens.Mi-a placut cum a prezentat, s-a exprimat clar,fluent si a mentinut firul logic al cazului.Mi-a placut mult si faptul ca la sfarsit, a introdus in prezentare detalii cu privire la diferite mecansime moleculare ale actiunii bacteriilor.
In concluzie, cred ca intalnirea a fost una cat se poate de placuta.Eu prefer ca cercul sa se desfasoare din 2 in 2 saptamani, oricand dupa ora 14:00, vinery dupa-amiaza.

Brezeanu Livia,
Grupa 102, seria 7,anul III

photo

Feedback 13.12.2013

1. Ediția din 13 decembrie a cercului a ȋnceput cu introducerea domnului dr., introducere menitӑ sӑ ne trezeascӑ, probabil, sӑ conștientizӑm anumite aspecte uitate poate sau deloc știute, sӑ sӑdeascӑ ȋn noi semințele patriotismului, respectului, bunӑtӑții. De fapt, toate acestea le-am apreciat ȋncӑ de la primul curs de microbiologie.
2. Fotografia sӑptӑmȃnii prezentatӑ de Camelia Miron: a fost vorba de un caz foarte interesant de pe NEJM, cu evoluția unor leziuni la nivelul piciorului unui diabetic, asociate purtӑrii unor ȋncӑlțӑri neadecvate. Cazul a fost interesant, dar din pӑcate nu a fost concluzionat, la sfȃrșit mi s-a pӑrut cӑ au rӑmas oarecum suspendate ideile, cӑ nu a lӑmurit ‘povestea’ pozelor. (mi-am mai notat cӑ nu s-a ȋncadrat ȋn timp)
3. “Mituri ȋn vaccinare”, Andreea Tӑnase: clar, succinct, s-au discutat mituri concrete, foarte ok.
4. Fotografia sӑptӑmȃnii 2, dr. M.I.Popa: edem Quincke- un alt caz de pe NEJM care mi-a plӑcut. Spre deosebire de precedentul (pe care ȋl citisem ȋnainte de cerc), pe acesta nu ȋl citisem, dar mi-am dat seama despre ce e vorba și asta mi-a plӑcut. Ca o concluzie: ȋnvӑțӑm multe, dar uneori e greu sӑ ne dӑm seama atunci cȃnd ne ȋntȃlnim cu ele “fațӑ ȋn fațӑ”- poate ar trebui ca ȋn ceea ce ȋnvӑțӑm sӑ primim mai multe trimiteri la cazuri clinice + eventuale imagini.
5. Caz clinic, Patricia Ioan: a fost o prezentare bine pusӑ la punct, se vedea clar pregӑtirea foarte bunӑ a prezentatoarei. Cred ȋnsӑ cӑ la un momentdat a prezentat prea amӑnunțit niște metode de examinare, fӑrӑ a le ‘ilustra’ practic…iar doar din cuvinte, nu prea știu cȃt reținem… Folosirea filmulețului a adus ȋncӑ un plus prezentӑrii.
Ȋn ȋncheierea mea vӑ voi scrie aici o idee simplӑ: avȃnd ȋn vedere cӑ urmӑrim o bunӑ ȋncadrare ȋn timp, cred cӑ la fiecare ediție ar trebui sӑ existe o așa-numitӑ funcție de “time-keeper” pe care sӑ o aibӑ cineva… și care, ȋn timp ce este atent/ӑ la prezentare, sӑ mai arunce un ochi și la ceas și sӑ atenționeze discret prezentatorul asupra timpului pe care ȋl mai are la dispoziție.
Searӑ bunӑ!
Cu respect,
Florentina-Alexandra Ion, grupa 125, seria 8, anul 3.

photo

Feedback 29.11.2013

Bunӑ seara! Din nefericire, mӑ vӑd ȋn situația de a scrie din foarte vagi amintiri acest feedback (și pe urmӑtorul). De fapt, nu știu dacӑ le voi putea numi feedback-uri, ci mai mult ‘impresii din amintiri ȋndepӑrtate’. Nu am urmat sfaturile domnului profesor, știu, sunt un copil neascultӑtor.
Din cȃte ȋmi amintesc, toate prezentӑrile au fost bine ȋncadrate ȋn timp, au fost captivante,au stȃrnit diverse reacții ȋn mintea mea, dar au reușit sӑ mӑ ținӑ atentӑ ore ȋntregi.
1. Introducerea dr. Popa a adus ȋn prim-plan idei valoroase, menite sӑ ne punӑ pe gȃnduri. A pomenit de cartea de vaccinare și ȋntr-adevӑr, la scurt timp, am mers la medicul de familie și am luat fișa medical, pentru a vedea istoricul vaccinӑrilor mele, despre primul congres de la Atlanta la care a mers și aceasta mi-a hrӑnit ȋncӑ o datӑ dorința de a face mai multe. Și ȋntr-adevӑr, se simte faptul cӑ sfaturile pe care le primim de la domnul doctor sunt sfaturile unui pӑrinte și trebuie sӑ ne considerӑm norocoși.
2. Prima surprizӑ a zilei a fost prezentarea lui Marian, din anul 2. Marian nu s-a prezentat atunci cȃnd a ȋnceput sӑ vorbeascӑ- i-am aflat numele ulterior. Modul ȋn care a prezentat a reușit sӑ capteze atenția, are talent oratoric, a vorbit lent, dar nu prea lent, a știut cum sӑ modifice intonația… Ideea lui este de apreciat și chiar dacӑ poate nu reținem multe dintr-o astfel de prezentare, fiind vorba de informații noi (multe din ele), de istorie, cȃteva curiozitӑți tot sunt interesante…
3. Fotografia sӑptӑmȃnii, Emilia: s-a vӑzut clar cȃt de bine pregӑtitӑ era Emilia și cȃt research fӑcuse pentru a ȋși susține prezentarea. Felicitӑri, Emilia! Totuși, cred cӑ detaliile ar fi trebuit sӑ fie puțin mai bine organizate și ea sӑ aibӑ mai mult entuziasm ȋn modul de prezentare. :)
4. A doua surprizӑ a zilei, a Mihaelei, a adus ȋn prim-plan o idee chiar interesantӑ: ȋncercarea de a prezenta sistemul medical din Romȃnia sub forma unei piramide. Nu știu cȃt de mult se poate ȋncadra astfel sistemul și cȃt de realist poate fi ȋncadrarea noastrӑ, ȋnsӑ a fost un mod creativ de a pune problema. Ȋnsӑ cred cӑ noi suntem “doar niște studenți” și nu știu cȃt de ȋn mӑsurӑ suntem pentru a ne da cu pӑrerea despre aceste probleme, deoarece nu ne-am confruntat cu ele ȋncӑ. (ok, cu unele dintre ele ne-am confruntat…chiar și ȋntr-o ‘vizitӑ’ la UPU sau prin intermediul familiiilor noastre, dar eu, una, de exemplu, nu mӑ simt ȋn mӑsurӑ sӑ tratez probleme mai mari de atȃt: atitudini observate ale personalului medical și situații concrete vӑzute/trӑite. Pentru mai mult, trebuie sӑ mӑ documentez. Și cred sincer cӑ și Mihaela trebuia/ ar trebui sӑ facӑ la fel, ȋnainte de a se avȃnta ȋn discuții pe aceastӑ temӑ)
5. Ȋncheierea… mi-am notat ceva ce domnul doctor a spus: “Și cei mai puternici vor avea nevoie de sprijin.” Din pӑcate, chiar așa este, am simțit-o pe propria piele ȋn ultima vreme. Da, ideea e sӑ…fim buni, cred. Sӑ ne dorim sӑ fim (mai) buni, sӑ avem aproape cȃțiva oameni care sӑ ne ofere acel sprijin de care avem nevoie ȋn momentele ‘de cӑdere’… Și pe aceastӑ temӑ, voi scrie aici unul dintre citatele mele favorite, poate ȋl va citi cineva și ȋl va ajuta și-l va face sӑ zȃmbeascӑ, așa cum a fost ȋn cazul meu: „A fi, a fi, a fi, cu disperare a exista peste limite; tristeţe, nenorocire, fericit, zdravăn şi gata oricând să începi totul de la început, a fi cu îndârjire, a fi atâta timp cât ceea ce e mai scump în tine e viu ca pământul pe care nimeni nu-l poate opri să existe unic şi uriaş în univers.” Nichita Stănescu – „A fi! A fi! A fi!” :)
O sӑptӑmȃnӑ bunӑ!!
Florentina-Alexandra Ion, grupa 125, seria 8, anul 3.

photo

Feedback Cerc 14.03.2014

1. Introducere – prof.MI Popa
În primul rând, deși inițial mi se părea o povară ideea de feedback complet, sunt de acord cu domnul profesor când insistă asupra lui, pentru că ne învață să ne organizăm ideile în așa fel încât să putem să oferim un feedback mulțumitor în legătură cu prezentările științifice la care vom participa în lumea medicală. De când am terminat cu limba română în liceu, nu știu cât de mulți mai compun ceva vreodată dacă nu sunt nevoiți. Acum punem cap la cap doar informații științifice pentru diverse ocazii și comunicarea oficială într-un mod mai elaborat nu cred că e foarte dezvoltată printre toți studenții generației noastre. Eu, cel puțin, mă simt deficitară din punctul acesta de vedere și de aceea tind să amân cât mai mult feedback-ul, astfel încât trimiterea acestor informații reprezintă și un oarecare test de autocontrol – ne învață să mai facem și ce trebuie uneori, nu numai ce îmi place. (acum mi-a luat o săptămână să găsesc timpul să trimit, dar e loc de îmbunătățire – eu sper ca timpul să se scurteze la maxim 2 zile în curând și mi-aș dori să se întâmple asta pentru toți, indiferent cât de ocupați vom fi cu toții. Așa cum spunea și domnul profesor odată, totul ține de exercițiu.) În plus, exercițiul feedback-ului te face să reiei ceea ce s-a vorbit și asta duce la memorarea mai bună a informațiilor și crește utilitatea participării la cerc.
În al doilea rând, mi se pare o idee bună și o inițiativa frumoasă din partea Cristianei care s-a oferit să ne instruiască organizând cursuri de prim ajutor. Abia aștept să se concretizeze.
În al treilea rând, ca la fiecare ediție a cercului, apreciez faptul că domnul profesor ne amintește despre câte un lucru legat de istoria și cultura românească și ne îndeamnă să căutăm mai multe informații și să ne pregătim pentru a ne implica în problemele actuale, să nu fim pasivi pentru că o vorbă cu care sunt de acord spune că „tot ce e nevoie pentru ca răul să învingă, este ca oamenii buni să nu faca nimic”. Astfel, cred că e de datoria noastră să ne cunoaștem trecutul și să învățăm din el, pentru că eu văd multe nedreptăți în jurul nostru care nu se vor corecta dacă nimeni nu face nimic.
Mesajul transmis a fost foarte clar și modul de prezentare a fost potrivit, iar durata a fost foarte bună. În edițiile trecute (deși se insista pe lucruri relevante și importante din punctul meu de vedere), se ajungea la o durată mai mare a introducerii și devenea obositor de urmărit prezentările ulterioare pe măsură ce totul se decala în timp. Acum consider că toate părțile cercului au fost puse cap la cap într-un mod eficient și durata cercului ca întreg a fost optimă și a dus la o activitate mai puțin obositoare din punct de vedere al concentrării, fără a suferi informația transmisă.

2. O maladie rară – Raluca Alina Mocanu (anul 4)
Consider că a fost o alegere bună să vorbească despre această boală, și în plus, prezentarea ei încurajează pe toți studenții să nu fie superficiali și să caute cât mai multe informații despre ceva ce le este străin până când se lămuresc. Desigur, asta crește mult durata orelor de studiu, dar privind în acest mod lucrurile necunoscute peste care dăm, există o șansă mult mai mare să rămânem cu informațiile mai mult timp decât doar dacă o memorăm în treacăt, menționată doar la una dintre materii – adică doar din punct de vedere al aspectului fiziologic, anatomic, ș.a.m.d.
Mesajul transmis a fost clar și util, modul de prezentare foarte bun, explicând informațiile suficient de bine pe parcurs, iar durata prezentării a fost potrivită.

3. Fotografia săptămânii – Cristina și Mădălina Mitran (anul 6)
A fost o prezentare bună și utilă, atât pentru studenții mai mici care acum încep sa se deprindă cu modul de analizare a aspectelor patologice, cât mai ales pentru studenții de anul 3 sau mai mult, pentru că ne ajută să privim cu mai multă atenție datele pe care le putem obține prin palparea pacientului.
Mi-a plăcut modul în care au colaborat cele două prezentatoare, atât între ele, cât și cu publicul. La fel ca la prezentarea Ralucăi, foarte bună comunicare cu participanții.
Cum am spus, mesajul transmis a fost bun și clar, modul de prezentare bun, și durata potrivită.

4. Știați că...

Referitor la bursele Erasmus, consider că sunt o ocazie bună de dezvoltare personală și mă bucur că există acest nou program de finanțare, mai avantajos decât cel precedent, despre care nu auzisem înainte să vin la Cerc.
În legătură cu PubMed-ul (de la care a pornit discuția), sunt de acord că fiind deja aproape în domeniu, ar trebui să avem încredere în surse din ce în ce mai selecte din literatura medicală, iar PubMed-ul este una dintre acele surse (fiind și primul site medical în care caut acum, distanțându-mă de clasicul search de pe Google).
Selecția bună a site-urilor oferă un avantaj și în alcătuirea bibliografiei pentru diferite proiecte/prezentări și, într-adevăr, nu e nevoie să preluăm titlul întreg al articolelor studiate.
Astfel, trebuie să știm unde să căutăm și cum să preluăm informațiile relevante pentru tema pe care o pregătim și să fim atenți la oportunitățile ce se ivesc (Erasmus+). De aceea, cred că a fost utilă această prezentare, cu un mesaj clar și important, potrivită și ca durată, și ca mod de prezentare.

5. Un caz interesant – Francesca Oachea (anul 2)

Unul dintre motivele pentru care mi-a plăcut cazul prezentat este pentru că a apelat la noțiuni de anatomie pe care am constatat că nu le mai stăpânesc foarte detaliat. Din punct de vedere al mesajului transmis, el a fost destul de clar, puțin greu de urmărit, dar din câte consider eu, nu cred că se puteau realiza slide-uri mai concise care să cuprindă informația necesară înțelegerii cazului. A fost puțin greu de urmărit totul din cauza emoțiilor ei care dădeau impresia că se grăbește (deși durata prezentării a fost potrivită), dar cred că s-a descurcat bine pentru o primă prezentare și o încurajez să prezinte în continuare pentru că numai exercițiul o va scăpa de emoții (sfat pe care l-am preluat și eu).

6. HPV și CCU – Nuță Liliana Denisse (anul 3) – auto-feedback

Mesajul transmis a fost unul foarte important și de actualitate. Ca mod de prezentare, emoțiile au blocat puțin relația cu publicul la un moment dat, dar fiind un subiect foarte dezbătut și nu suficient de bine cercetat, au existat întrebări care să depășească gradul de informare al prezentării. Ca durată, a fost puțin mai întinsă cred, dar cu timpul voi învăța să mă încadrez mai bine în timp și să controlez mai bine emoțiile.

7. Un alt caz clinic – Ioghen Octavian (anul 3)
A fost o prezentare interesantă, în care m-a uimit efectul pe care îl poate avea o infecție streptococică pe un background neașteptat. Ne amintește că tratăm omul, și nu boala, și că uneori e greu să legi perfect tabloul clinic de diagnostic. În plus, mi-am amintit detalii microbiologice pe care aveam probleme în a le reproduce (de exemplu, testul catalazei – nu îmi mai aminteam exact cum se numea, deși știam la ce e folosit și apoi mi-am amintit ce presupunea).
Mi-a plăcut modul de prezentare și stilul degajat de a vorbi cu publicul. Și mesajul transmis a fost util și durata prezentării a fost potrivită. O sugestie de îmbunătățire ar fi să facă puțin mai clară legătura dintre imunologie și fiziopatologia bolii – aici am fost puțin confuză, dar am înțeles că sunt lucruri care au rămas oricum nelămurite în cazul respectiv, deci sper că am câștigat o imagine de ansamblu suficientă pentru a reține esențialul.

8. Sfaturi pentru sănătate, un filmuleț, încheiere...

Ca la fiecare ediție a Cercului, apreciez că domnul profesor insistă pe ideea de a ne ține corpul sănătos practicând un sport sau măcar folosind câteva exerciții zilnice de îngrijire măcar a coloanei vertebrale care e foarte afectată de statul pe scaun timp îndelungat.
Filmulețul vizionat m-a impresionat, dar știu că există mai multe astfel de cazuri în lume și nu îmi pot imagina prin ceea ce au trecut și modul în care au reușit să accepte și să își continue viața după o asemenea informație, și, din păcate, mult mai multe cazuri reușite de avort. Din ce în ce mai multe. Eu nu cred că dezvoltarea unei societăți se bazează pe uitarea tradițiilor, ci pe întărirea lor. Deși libertatea lumii moderne este benefică, în anumite privințe duce la devalorizare și numai un om fără valori și principii morale ar putea să afirme că e mai bine să omori un copil decât să nu ai cu ce să îl crești. Sunt afirmații aruncate din puncte diferite de vedere, având în vedere că importanța unei vieți și greutățile financiare nu au ce căuta în aceeași categorie. Mereu se va găsi o rezolvare pentru cine o caută fără să fie dispus să își compromită principiile pe drum.

Nuță Liliana-Denisse, MG III seria 6, grupa 96

photo

...

Din păcate, studenții ...
-nu toți
-doar majoritatea
ba chiar
-marea majoritate

În loc să încerce mai mult să înțeleagă unele mesaje și să pună în aplicare lucruri suficient de simple și ”la îndemână” (chiar dacă par ”o povară”), aleg
-nu întotdeauna
-doar ... ”de obicei”
calea ușoară, însoțită în scurt timp de uitare și tot ce se mai poate aduna.

De multe ori mă întreb ”la ce bun”? și ”de ce”?
În sensul ”ce rost mai are să încerc, să continui să încerc să fac anumite lucruri / activități, care chiar dacă sunt 100% utile sunt înțelese și puse în practică de maxim 5% dintre cei care sunt îndemnați să le facă”?

Toate cele bune
Mircea Popa

(este răspuns la Denisse, dar nu e valabil doar pentru Denisse - ci pentru cei 95% ...)

photo

feedback cerc 14.03

Buna seara!

In primul rand,as vrea sa spun ca m-am bucurat sa primesc din nou email cu invitatie la cercul de microbiologie. Inca din anul 2 ,am venit la cerc de fiecare data cu entuziasm. Si acum,ca si atunci imi face placer sa ascult fiecare prezentare si sa retraiesc momentele din anul 2,emotiile sustinerii unei prezentari(in anul 2 am tinut si eu o prezentare,prima,in fata unui public mare),sa primesc sfaturi utile,atat in domeniul medical,in viata profesionala cat si in viata personala-"FACETI SPORT".

In al doilea rand,referindu-ma la editia de azi a cercului,cel mai mult mi-a placut prezentarea lui Octavian,care a fost interactiva,cu foarte multe detalii referitoare la caz,didactica.Vazandu-l pe el,si stiind ca a tinut o multime de prezentari,de unde si lejeritatea cu care a prezentat,ma face

sa-mi doresc sa mai am curajul de a tine si eu o prezentare.

In al treilea rand,cred ca numarul mai mic de participant de astazi,a fost un avantaj. Cei care am fost am reusit sa fim mult mai atenti,si sa facem intalnirea mult mai usor de urmarit si de interactionat.

Prezentarea Denisei Nuta,mi-ar fi placut sa contina mai mult detalii referitor la cancerul de col uterin si HPV in sine,insa astept prezentarile urmatoare.

Despre Dimitrie Gusti,nu stiam foarte multe,insa am cautat pe Google si am vazut ca a infiintat scoala de sociologie. A realizat studii despre satele din Romania,precum si a fost in sustinator al interdependentei sufletesti umane. Principiile sale sociale ,dependenta fiintei umane de o alta fiinta umana precum si perceperea unei identitati,a unei distinctii intre satele romanesti si implicit a diversitatii spiritului uman dintr-o zona a tarii in alta reflectata concret in operele de la Muzeul Satului ma face sa ma gandesc la vesnicia naturii umane,marcata in permanenta in actiunile oamenilor de la sate-caci "vesinicia s-a nascut la tara."
Lider Burciulescu Sofia-Maria,grupa100,seria 7,an 3.

photo

Feed-back 13.12.2013

Buna ziua!

Cu o intarziere cam mare, pentru care imi cer scuze am gasit intr-un final timp sa trimit feed-back-ul. Din nou va dau dreptate, referitor la faptul ca este mai greu sa scriem un feed-back pe masura ce trece timpul, pentru ca nu ne mai amintim foarte bine cum a decurs intalnirea, dar voi incerca sa imi amintesc cat mai multe.

Introducerea a fost ca de fiecare data plina de cuvinte care pe mine ma motiveaza. Imi place ca mereu aduceti in discutie principalele probleme existente in jurul nostru, pentru ca asa este normal, sa ne intereseze. M-a bucurat cand am vazut din nou initiativa unor colegi si a dumneavoastra de a ajuta cat mai multe persoane, dar si mai mult m-a bucurat reactia colegilor, care au ascultat ce ne-ati spus si la pauza au strans acei bani care poate chiar au ajutat o familie.

Fotografia saptamanii, prezentata de Camelia Miron nu a fost cum as fi vrut sa fie. Nu mi-a placut faptul ca nu a vorbit clar, citea, nu era coerenta, simteam ca nu are inceput, nu are final. Nu am inteles prea multe, desi cazul era foarte interesant si a durat si mult. Insa asta nu ar trebui sa o descurajeze. Cu totii la inceput eram asa, dar pentru asta este cercul. Pe langa altele, pentru a invata cum sa descriem o imagine, ce aspecte trebuie mentionate, la ce sa ne uitam si cum sa prezentam.

Prezentarea Andreei Tanase despre mituri in vaccinare mi-a placut foarte mult. Atat datorita informatiilor pe care le-am aflat, unele dintre ele fiind chiar noi, dar si datorita modului ei de prezentare. Vorbeste clar, are ideile organizate, explica foarte bine, stie sa interactioneze cu lumea din sala si de fiecare data reuseste sa cuprinda informatii importante si numeroase intr-un timp foarte scurt.

Sfaturile medicale pe care le-am primit chiar m-au ajutat si le-am urmat. Poate de aia nici nu am racit de ceva vreme, pentru ca am incercat sa am mai multa grija la odihna, alimentatie, dar si la conditia fizica.

A doua fotografie a imbinat foarte bine notiuni de semiologie si farmacologie si ne-a ajutat atat pe noi, cei de anul 3, cat si pe cei de anul 2, care la anul deja vor avea cunostintele de baza la semiologie dupa frecventarea cercului un an de zile.

Cazul Patriciei a fost foarte complex. S-a vazut ca a muncit foarte mult la el. In primul rand pentru a aduna informatiile, pentru a le structura, pentru a le intelege si pentru a le expune in asa fel incat sa intelegem si noi. S-a pregatit foarte bine si a vorbit liber de la inceput la sfarsit, aratandu-ne cam cum ar trebui sa arate o prezentare. A interactionat si cu noi si ne-a aratat ca o intereseaza daca intelegem. A durat destul de mult, dar nici nu avea cum sa cuprinda atatea informatii intr-un timp mai scurt.

La partea "Stiati ca..." am aflat ca de fiecare data care sunt principalele probleme din domeniul medical de data aceasta.

Mi s-a parut foarte bine ca ati mentionat de consultul gratuit de care ar trebui sa beneficiem, pentru ca sunt colegi care nu stiu de asta sau cel putin nu stiu ca exista un regulament in care scrie asta. Sfaturile pe care le-am primit la final, dar si filmuletele pe care le vizionam reusesc de fiecare data sa ne faca sa ne dorim sa devenim mai buni si sa asteptam cu nerabdare urmatoarea intalnire.

Partea de diagnostic diferential nu a fost ceea ce era planificat, din diverse motive, dar speram ca pe viitor nu vor mai exista astfel de probleme. Examenul clinic pe care l-am vazut pe mine nu m-a ajutat prea mult, din cauza faptului ca este un examen "de spital" si m-a cam incurcat cu ceea ce invatasem la semiologie, dar a fost oricum bine-venit, pentru a vedea cum se fac tehnicile corect.

Imi cer din nou scuze ca a fost nevoie sa primesc reminder pentru a trimite feed-back-ul, chiar doua, dar nu se va mai intampla. Astept cu nerabdare urmatoarea intalnire.
O zi frumoasa!

Avram Madalina, An III, Grupa 123

photo

Feedback 13.12.2013

Buna seara!!! Cu intarziere din nou, dar totusi sper ca data viitoare voi trimite feedback-ul la timp.
Intalnirea din aceasta data a fost plina de informatii noi, nu numai legate de medicina, dar si de tara noastra, oamenii si lucrurile care se intampla.
Asadar, introducerea d-lui profesor ne-a amintit inca odata de oamenii corupti care ne fac de rusine...si totusi schimbarea inca nu s-a facut. In legatura cu durata introducerii, nu cred ca trebuie sa fie o durata fixa, imi place ceea ce transmiteti si cred ca ar putea dura cat timp ne transmiteti tot ce considerati de cuviinta. Stiu ca feedback-ul trebuie sa fie "mai la timp" si o sa-mi dau silinta sa fac acest lucru (apropo de asta, reminder-ul si modelul pentru feedback sunt mai mult decat de ajutor). Modul de prezentare a fost unul destul de concis, imi place subiectul abordat si mi-ar fi placut sa impartasiti mai multe despre el, ca aspect de imbunatatire, iar ca mesaj transmis, cred ca ne-ati captivat atentia . Ca imbunatatire pentru mesajul transmis, mi-ar placea sa puneti putin mai multe cuvinte pe slide-uri ca sa luam mai multe notite - vis-a-vis de "ce nu e scris nu exista".
Fotografia saptamanii I- Camelia Roxana Miron . Modul de prezentare nu are nevoie de imbunatatiri, succesiunea evenimentelor prezentate a fost foarte bine facuta. Ca durata, consider ca nu s-au depasit 10 ( poate 12 minute), timpul fiind suficient pentru prezentarea fotografiei ( de fapt a succesiunii de fotografii). Mesajul transmis a fost bine pus la punct- subiectul despre piciorul diabetic fiind cat se poate de interesant. Ca imbunatariri, nu am nimic de adaugat aici; repet, mi-a placut cum a prezentat evenimentele in succesiunea lor.
Mituri in vaccinare-Andreea Tanase. Intr-adevar, despre primele 2 mituri stiam , dar nu eram sigura de veridicitatea/neadevarul lor. Ca durata, mi s-a parut ca s-a incadrat in timpul propus de 10-12 minute; nu am propuneri de imbunatatire si fata de datile trecute ale intalnirii mi s-a parut ca incadrarea in timp a fost mai buna, iar transmiterea informatiilor a respectat subiectul abordat. Mesajul transmis ne e util tuturor- un aspect pozitiv aici a fost interactiunea cu cei din sala. Pentru imbunatatiri as propune sa discutam si despre alte mituri din medicina. Modul de prezentare a fost unul foarte clar, dar si interactiv, cum am mai spus si mi-a captat atentia in totalitate - nu am alte propuneri.
Sfaturi pentru sanatatea noastra. In legatura cu acest subiect propunerea mea ar fi sa ne mai impartasiti si la alta intalnire despre sanatate si cum s-o pastram mai bine. Sfaturile sunt foarte utile mai ales ca a inceput sesiunea si totodata suntem si in sezonul rece. Am transmis mai departe si colegelor mele sfaturile dumneavoastra si o parte din ce ne-ati spus am pus si in aplicare. Durata acestui subiect : sigur ca ar dura la nesfarsit aceasta discutie, dar consider ca nu ati depasit un timp anume. Nu am propuneri pentru imbunatatiri din acest punct de vedere. Ca mod de transmitere pot sa spun ca odata cu mesajul pe care il comunicati, transmiteti si implicarea dumneavoastra, iar asta face ca mesajul sa fie si mai bine receptat. Mesajul transmis, cum am mai spus e unul foarte util si nu este nevoie de imbunatatiri.
Fotografia saptamanii II - edemul Quincke. Incadrarea in timp a fost buna, iar mesajul a cuprins informatiile necesare inclusiv actiunile medicatiei care se administreaza - pentru noi, cei din anul 3, ne e util si la farmacologie. Ca imbunatatiri nu am nimic de adaugat, iar modul de prezentare a fost interactiv- nici aici nu am alte propuneri.
Cazul saptamanii- Anda Patricia. Ca durata cred ca s-au respectat in mare cele 15 minute, acestea fiind suficiente din punctul meu de vedere. Mesajul transmis a fost interesant din punct de vedere medical, dar totusi l-am considerat putin cam dificil pentru nivel de anul 3, cel mai probabil si datorita informatiilor cu care nu eram familiarizata. Modul de prezentare mi-a placut, dar la un moment dat am pierdut insiruirea evenimentelor; a fost un caz putin mai complex. Ca imbunatatiri as propune o prezentare putin mai bine organizata in slide-uri.
Stiati ca.... Cu siguranta, nu stiam. Dar am cautat si cred ca ni s-a spus si la virusologie despre . Cred ca este bine sa stim si ce se mai intampla si dincolo de tara si continentul nostru. In legatura cu durata, modul de prezentare si mesajul transmis, nu am nimic de adaugat, totul a fost bine prezentat in timp util.
Alte sfaturi. Nu stiam despre articolul 23 din carta universitara, de fapt datorita acestui lucru am de gand sa o citesc. Ne-ati recomandat sa ne luam cartea de rezidentiat de pe acum, nu m-am gandit la asta asa cum cred ca nu face niciun student pana prin anul 5 probabil. Dar este un sfat binevenit si eu o sa incerc sa il pun in aplicare, dar de la vara. Am auzit ca in prezent cartea de rezidentiat are multe neajunsuri si toti ne-am bucura daca acest lucru s-ar rezolva , de aceea va multumim pentru implicare. In legatura cu durata mesajului - deja nici nu mai conteaza, toate lucrurile pe care ni le transmiteti sunt importante si am nimic altceva de propus . Modul de prezentare a fost foarte bine pus la punct si totul se regaseste si in prezentare astfel incat toti putem sa vedem/ sa ne amintim si sa transmitem mai departe. Mesajul transmis are o importanta mare, intrucat ne priveste direct pe noi, studentii si drepturile noastre. Nu am alte lucruri de mentionat in legatura cu imbunatatiri.
M-am uitat la interviul dr. Ionel Cioata si pot sa spun ca mesajul pe care il transmite e nu numai religios-educativ, dar si din punct de vedere al gandirii si personalitatii in general. Chiar nu sunt de acord cu intreruperea sarcinii, insa din pacate acest lucru se intampla atat de frecvent in zilele noastre, mai frecvent decat pentru problemele de sanatate. Cred ca la un moment dat fiecare dintre noi vom fi pusi la rascruce, iar alegerea, asa cum spune si domnul doctor o putem face pentru noi si pentru sufletul nostru si nu trebuie sa ne ascundem in spatele activitatii medicale.
Cele doua filmulete sunt fara cuvinte. Cantecul despre Revolutia din '89 transmite tot ceea ce a existat in sufletul romanesc si inca mai este, sper eu, si in ale noastre, nationalismul de neclintit si dorinta de schimbare. Cunostintele mele despre istorie din pacate s-au sters parca dupa clasa a 8-a si nici nu am facut nimic in acest sens; am observat ca majoritatea tinerilor dintre noi avem o cultura generala destul de redusa din punct de vedere istoric ( si geografic daca tot veni vorba), dar adevarul e ca nici nu facem nimic in acest sens. Ni se pare (din mai multe discutii cu mai multi colegi) ca timpul abia ne ajunge pentru cartile de medicina, iar de cartile de alt fel abia ne atingem. De aceea, faptul ca ne prezentati evenimente istorice, persoane importante, face cercul de microbiologie cu atat mai interesant.
O seara placuta tuturor!!
Bafta in sesiune!
Irimescu Andra-Alina, seria 8

photo

Feedback 13.12.2013

Bună seara!

În ceea ce privește întâlnirea din data de 13.12.2013,voi încerca să redactez un feedback cu ajutorul prezentărilor care se găsesc pe site,întrucât nu am fost prezentă atunci.
În primul rând aș dori să le mulțumesc organizatorilor pentru ideea de a realiza un cerc de semiologie,venind astfel în sprijinul studenților din anul III.

I.Introducere-Domnul profesor Mircea Ioan Popa

1.Modul de prezentare: După cum spuneam,nu am fost prezentă,însă cunosc modul de prezentare al domnului profesor și cred că ar avea destulă experiență în această privință,deci nu consider că aș avea ceva de punctat aici.

1.1.Aspecte pozitive: Experiența,după cum spuneam.Prezentarea este realizată în general într-un mod concis,fără să ofere studentului ocazia de a se plictisi.Calitatea informațiilor este de asemenea un aspect pozitiv,la fel de mult cum este și utilizarea imaginilor.

1.2.Oportunități de îmbunătățire: Nu

1.3.Propuneri de îmbunătățire: Cred că ar fi bine ca slide-urile să cuprindă puțin mai multe informații,în contextul în care acestea ar ajuta la redactarea unui feedback mult mai corect.

2.Durata prezentării: Am remarcat un număr de 11 slide-uri și am ținut cont de faptul că acestea nu sunt încărcate,ci conțin doar câteva cuvinte sau o fotografie.Consider că timpul a fost foarte bun,ținând cont și de calitatea informațiilor.

2.1.Aspectele pozitive: 11 slide-uri nu înseamnă neapărat un număr de minute exagerat de mic,și nici un număr care să sperie publicul și să îl plictisească.

2.2.Oportunități de îmbunătățire: Nu am înțeles unele prescurtări.

2.3.Propuneri de îmbunătățire: Având în vedere faptul că prezentarea cuprinde puține cuvinte,ar fi de preferat să se renunțe la prescurtări

3.Mesajul transmis: Prezentarea debutează cu un citat politic,ceea ce îmi sugerează stilul tipic al domnului profesor.Acest citat face referire la patriotism sau mai degrabă la absența acestuia,care ar constitui un semnal de alarmă.
Urmează mai apoi o fotografie din Cimitirul Bellu,având în centru mormântul lui Corneliu Coposu.Din păcate nu înțeleg exact care a fost mesajul pe care ar fi vrut domnul doctor să îl transmită.
În continuare s-a discutat despre concertul corului "Vox Medicalis" și despre diverse activități caritabile,dintre care amintitm: Vizitele cu scop caritabil ale copiilor de la Valea Plopului,Roșiorii de Vede,Mănăstirea Mărcuș ș.a.
În încheiere,prezentarea s-a axat pe sfaturi legate de realizarea unei prezentări cât mai calitative,de redactarea unui feedback cât mai corect,dar și de timpul liber și cum trebuie acesta organizat.

3.1.Aspecte pozitive: Cel mai mult îmi place faptul că domnul profesor încearcă să sădească de fiecare dată în sufletele studenților,semințele patriotismului,în nefericitul caz în care nu există deloc,sau se luptă să mențină vie și nealterată dragostea față de propria țară,în cazul celor familiarizați cu acest sentiment nobil.Mi-a plăcut și faptul că a utilizat imagini în prezentare.

3.2.Oportunități de îmbunătățire: Nu

3.3.Propuneri de îmbunătățire: Am remarcat unele nume în rândul ultimelor slide-uri și nu știu exact ce reprezintă.Ar fi fost bine ca în dreptul lor să scrie măcar un cuvânt reprezentativ,cum ar fi fost "participanți olimpiadă" sau "merite deosebite pentru...".Din păcate am omis în feedback numele respective,din cauza faptului că nu știu ce reprezintă.Desigur,nu uităm să subliniem și absența mea.Sunt convinsă că aș fi știut,dacă eram prezentă.

II.Fotografia săptămânii-Camelia Roxana Miron

Îmi este destul de greu să stabilesc un diagnostic pentru imaginile vizualizate,întrucât nu posed cunoștințele necesare acestui proces,dar voi remarca anumite aspecte: În toate cele 10 zile,se remarcă la nivelul plantei edem și roșeață.Cel mai important de specificat este prezența unei leziuni ce se concretizează începând cu ziua a 3-a,când am impresia că devine chiar purulentă.Începând cu ziua a 5-a remarcăm o agravare destul de importantă,cu modificarea dimensiunilor(care cresc),a consistenței și de asemenea cu modificarea culorii.

1.Modul de prezentare: Nu cred că aș putea să specific ceva la acest punct,din motivele sus-menționate.

2.Durata prezentării: În general,fotografia săptămânii nu depășește un timp de câteva minute,aproximativ 10-15,și nu cred că s-a depășit nici de această dată acest timp.

3.Mesajul transmis:Aici nu voi putea comenta decât ceea ce ar trebui să însemne punctele 3.2. și 3.3.,respectiv oportunitășile și propunerile de îmunătățire:Cred că este foarte important să fie notat diagnosticul la finalul oricărei prezentări de acest gen.În cazul meu,sau a unui membru al cercului care a omis una dintre întîlniri și ar vrea să revadă prezentările realizate,este foarte dificil să înțeleagă despre ce este vorba dacă nu este menționat.Am remarcat în cazul multor prezentări din cadrul fotografiei săptămânii,omiterea acestui aspect.Scrieți la final diagnosticul,scrieți despre ce este vorba în imaginea dumneavoastră.

III.Mituri în vaccinare-Andreea Tănase,an IV

1.Modul prezentării: -

2.Durata prezentării: -

3.Mesajul transmis: Mă bucur foarte mult să văd abordarea unui subiect medical destul de controversat în ultimii ani,și anume:vaccinurile.Este extrem de bine faptul că Andreea a subliniat exact aspectele importante și anume miturile care de cele mai multe ori fac pacienții sceptici în ceea ce privește acest mod de apărare al organismului.Și pentru mine este foarte important să cunosc mai multe informații legate de acest subiect.Vaccinurile nu slăbesc sistemul imun și nu provoacă autism,însă este de menționat faptul că imunitatea naturală este mai bună decât imunitatea dobândită în urma vaccinării.

3.1.Aspecte pozitive: O prezentare foarte clară și interesantă.Mi-a plăcut că a utilizat și câteva imagini și a specificat și sursele de documentare.Foarte frumos.

3.2.Oportunități de îmbunătățire: Nu

3.3.Propuneri de îmbunătățire: Nu

IV.Fotografia săptămânii (2)

Din păcate nu am văzut scris nici numele prezentatorului/prezentatoarei și nici măcar diagnosticul de caz.Chiar nu îmi pot da cu părerea,pentru că nu știu despre ce este vorba în imaginea respectivă.

V.Sfaturi medicale

Am remarcat o prezentare cu câteva sfaturi medicale foarte uile.Este o prezentare interesantă și cuprinde informații pe care domnul profesor Mircea Ioan Popa le-a menționat de multe ori.

1.Modul prezentării: -

2.Durata: Nu știu exact cât a durat această prezentare,însă 2 slide-uri nu cred că ar fi avut nevoie de mai mult de 20-30 de minute,cel mult.

3.Mesajul transmis: Sănătatea noastră este foarte importantă și trebuie să fim mai atenți în sezonul rece.Pentru cei care au început să consulte pacienți,în cadrul orelor de semiologie,este important să avem unele puncte de repere în diferențierea unor semne fiziologice de cele patologice,de aceea este o idee bună să ne luăm pe noi înșine drept reper.

3.1.Aspecte pozitive: Este bine că cineva abordează și acest subiect și condensează într-o prezentare atât de scurtă,informații atât de utile.

3.2.Oportunități de îmbunătățire: Nu

3.3.Propuneri de îmbunătățire: Pentru realizarea unei prezentări cât mai corecte este bine ca fiecare prezentator să își scrie numele la începutul sau la sfârșitul proiectului.

VI.Caz clinic-Ioan Anda Patricia

Pacient 65 ani.În urmă cu 4 luni au apărut:Febră (zilnic) slăbiciune progresivă generalizată,transpirații,oboseală,probleme de concentrare.În urma examenului fizic s-au constatat:pacient afebril,puls 76 bătăi/min,presiune arterială 140/88mm Hg,fără limfadenopatii.fără inflamație la nivelul arterei temporale
superficiale,auscultație cardiacă-normal.O incizie vindecată la nivelul sternului.Auscultație pulmonară: fără zgomote supraadăugate,abdomen moale,elastic,nedureros la palpare,ficatul de dimensiuni normale,la rebord.S-au mai remarcat de asemenea și atrofie musculară la nivelul mușchilor interosoși mâna stangă,circumferința gambei drepte mai mică decât a gambei stângi.
În continuare se discută despre sindromul de neuron motor perfieric,realizându-se o încadrare a acestuia în câteva clase și menționându-se diagnosticul diferențial cu polineuropatia.
În cazul pacientului nostru,în urma realiării unui consult mai amănunțit,se suspectează o infecție HBV complicată cu
poliarterită nodoasă.Se realizează analizele de laborator,și n urma testelor asupra conducerii nervoase rezultă neuropatie asimetrică la nivel axonal senzitivă și motorie în principal afectând
membrele inferioare,dar și mâna stângă.
În urma examinării unui fragment de biopsie din nervul peronier superficial drept,rezultă vasculită activă cu ischemie a nervului și degenerare acută axonală,tipic vasculitei.
În cele din urmă diagnosticul stabilit este de poliarterită nodoasă(Boala Kussmaul-Maier),despre care se discută în continuare în cadrul prezentării,împreună cu modalitățile de tratament.

1.Modalitatea de prezentare: Colega mea Patricia are un stil foarte bun de a prezenta cazurile clinice pe care am remarcat în ultima perioadă că le abordează destul de des,din fericire.

1.1.Aspecte pozitive:Se vede din informațiile de pe slide că a fost o prezentare bună,concisă și interesantă.Mi-a plăcut că a abordat cazul destul de bine și a discutat despre modalitatea de tratament,dar și despre noțiunile generale legate de diagnosticul pe care l-a avut pacientul.

1.2.Oportunități de îmbunătățire:Nu

1.3.Propuneri de îmbunătățire:Nu

2.Durata prezentării: Nu știu care a fost timpul alocat acestei prezentări,însă trebuie să subliniem faptul că un caz clinic,spre deosebire de multe alte prezentări,necesită mai mult timp.

3.Mesajul transmis: Informații legate de poliarterita nodoasă (Boala Kussmaul-Maier).

3.1.Aspecte pozitive: A transmis mesajul într-un mod clar.

3.2.Oportunități de îmbunătățire:Nu

3.3.Propuneri de îmbunătățire:Nu

VII.Știați că...

În cadrul acestei prezentări am remarcat un link destul de interesant către un sait numit "ProMed-mail",unde am citit câteva rânduri legate de virusul rabic și anthrax.Voi mai citi câteva noțiuni de acolo,mi se pare destul de interesant.Nu am înțeles exact la ce anume se referă prezentarea,dar cred că este vorba,ca și pe sait,despre diverse epidemii și cazuri de persoane infectate cu anumite boli.

VIII.Alte sfaturi

Am citit despre această problemă a rezidențiatului,despre care domnul doctor Mircea Ioan Popa ne-a vorbit de atâtea ori.Am regăsit și veșnicul citat: "Ce nu este scris,nu există",și mi-am amintit de cercul de microbiologie din anul II,la care aproape toate prezentările începeau cu această menționare,folositoare,ce-i drept.
Despre somn și lipsa somnului s-a mai discutat de asemenea,și este un aspect destul de important de avut în vedere.
La finalul prezentării am remarcat o redirecționare câtre câteva video-uri foarte interesante:
1.Cel cu domnul doctor Ionel Cioata-specialist în obstetrică și ginecologie,care a renunțat la efectuarea avorturilor,în urma discuției cu un Părinte de la Sfântul Munte Athos și a altor fețe bisericești din țară.În urma achinonirii sale,domnul doctor a considerat că "s-a umplut paharul" și a renunțat definitiv la avorturi,iar întreaga sa trăire a căpătat o altă dimensiune,dovedind astfel că decizia finală pe care a luat-o a fost una foarte bună.Mi-a plăcut foarte mult interviul acordat de dumnealui.

2.Cel cu eroii revoluției și cu imaginile din timpul revoluției.

3.Înmormântarea lui Corneliu Coposu și mesajul Regelui Mihai

4.Cel cu interviul luat lui Corneliu Coposu,în care acesta povestește cum a întâlnit un torționar pe stradă și cum i-a spus că la vreun proces ar putea veni ca martor,mărturisind că torționarul nu este apt pentru închisoare,ci demn de internat la spital.În final Corneliu Coposu menționează faptul că i-a iertat pe toți torționarii,"ca tâlharul de pe Cruce".

5.Cel în care Corneliu Coposu recită câteva versuri,după care urmează aceleași versuri,dar cântate.

6.Credința în popor,de Vasile Militaru.Din păcate,nu am reușit să aud nimic din cauza faptului că nu există sunet pentru acel video.

7.Colinul lui Ștefan Hrușcă,deja devenit prea celebru,"Linu-i lin".

Cu mulțumiri organizatorilor,
Kamel Maher Amira,
an III,seria VIII,grupa 120

photo

Feedback 29.11.2013

Buna ziua!

Acum m-am trezit si eu sa intreb ce e cu feedback-ul si de ce n-am primit nici un link la care sa trimit pana acum. Il pregatisem imediat dupa cerc si tot asteptam linkul, dar bine am facut ca am intrebat si am aflat ca se posteaza aici. Imi cer scuze asadar pentru intarziere, n-a fost intentionata.

Felicitari pentru organizare si pentru reusita de a avea atat de multi participanti la acest cerc. Eu am ajuns destul de tarziu, prima prezentare pe care am audiat-o fiind cea a Madalinei Preda. Global intalnirea a avut multiple parti bune, iar ca aspecte de imbunatatit cred ca ar fi durata. Am inteles ca a inceput la ora 14:00 si s-a terminat la 19:00, ceea ce este enorm de mult. Daca sunt prea multi inscrisi la prezentari, se pot redistribui pentru alte ocazii cand va fi o carenta a activitatilor. Multumim pentru prajiturele, au fost delicioase. De acum voi incepe feed-back-ul propriu-zis.
1. Caz clinic – Madalina Preda
Durata: potrivita
Mod de prezentare:
- Aspect pozitive: déjà Mada a acumulat destula experienta pentru a discuta un caz clinic si se vede, are mult mai multe cunostinte decat cu 1-2 ani in urma, intelege mai bine si explica mai bine. Cazul a fost prezentat in ordinea potrivita a sectiunilor unei prezentari de caz, a fost presarat cu imagini, intrebari catre public, mici discutii lamuritoare care au animat prezentarea. Slide-uri curate, placute.
- Aspecte de imbunatatit: exemplificarea ascitei cu folia a fost excelenta, doar ca i-a lipsit apa. De ce sa ne imeginam ca avem apa in folie cand putem chiar sa punem apa in folie si sa aratam publicului mai concret ce se petrece? Evident, trebuia sa fie atenta in acest caz sa nu stropeasca aparatura electrica din jur. A lipsit aproape cu desavarsire diagnosticul diferential, s-a trecut direct la diagnosticul pozitiv. Observ ca studentii chiar si din ani mari, chiar si rezidenti, mi-e rusine sa spun ca si medici, ignora diagnosticul diferential. Multi sunt prea siguri pe ei si pun un diagnostic de certitudine cu multa usurinta, fara sa se gandeasca la alte posibilitati de luat in calcul si ulterior exclus sau confirmat. Diagnosticul diferential antreneaza perpetuu un medic bun. Cel ce nu are nici un dubiu asupra diagnosticului stabilit, din punctul meu de vedere, este un medic limitat. Medicina este un joc de probabilitati. Probabilitatea maxima este cea pe care o luam in calcul, dar ea de cele mai multe ori, in viata reala, nu e 100%. Asa ca in clinica recomand studentilor sa exerseze diagnosticul diferential pe toate cazurile pe care le vad, le este extrem de util.
Mesaj: am vazut o evolutie frumoasa a unui student bun si m-a bucurat. Mada este foarte muncitoare si pasionata de ce face, vreau sa o incurajez sa continue cu mult success drumul pe care a pornit.

2. Stiati ca?
Staim de noile medicamente anti TB, nu am citit insa detalii despre ele. Prezentarea m-a stimulat sa caut mai multe informatii despre acest subiect. Rubrica “Stiati ca?” mi se pare ca trebuie sa fie de nelipsit la orice editie. E scurta, plina de continut relevant si impinge studentul catre a se informa singur despre ceva ce ii capteaza atentia si despre care vrea sa afle mai multe.
3. Prezentarea despre sistemul medical in Romania
Durata: potrivita, a fost scurta si la obiect.
Mod de prezentare:
- Aspect pozitive: colega noastra a avut un discurs bun. Subiectul propus pentru a initia o dezbatere pe aceasta tema este excelent si se poate lungi la nesfarsit. A ridicat niste intrebari pe care fiecare dintre noi daca nu si le-a pus inainte sa intre la facultate, cu siguranta le-a gandit in timpul anilor de studentie.
- Aspecte de imbunatatit: o dezbatere propusa pentru a gasi solutii pentru un sistem defect este necesara. Aceasta insa nu trebuie sa ramana doar la nivel de student, ci trebuie propagata. Aici din pacate ne lipsesc conexiunile catre cei care ar putea face intr-adevar diferenta. Ca sistemul sa inceapa sa se dezmorteasca, schimbarile trebuie sa fie radicale, ori noi intre noi nu putem infaptui asta. Deci propunerea mea este sa se extrapoleze aceasta campanie, eventual printr-o asociatie studenteasca, prin presa sau alte mijloace. Cat despre spaga, s-a discutat intr-un mod foarte categoric acest aspect. Nu am stiut cum sa interpretez: spaga este ce ii cere medical intr-un mod foarte nerusinat de la pacientul care are dreptul la ingrijiri gratuite sau este acel “onorariu” pe care unii pacienti insista ca medicul sa il ia pentru ca au fost foarte multumiti de serviciul lui? E indignanta ideea in ambele directii, categoric ca in prima mai mult decat in a doua. In a doua insa problema nu e atat de mare si se practica si prin alte tari din lumea asta. Cu adevarat o problema este ca in Romania se cunoaste obiceiul de a pregati multi bani ca sa mergi la medic. De aici deriva ideea ca medicii sunt o breasla care castiga mult si de aici stiti si voi unde se ajunge… Asadar e relativa discutia despre spaga, iar voi ati transat-o prea dur. S-a mai pomenit un aspect pe care trebuia sa insiste mai mult colega mea: legislatia medicala. Sunt curioasa cati dintre medici o cunosc. Oare n-ar trebui sa o consultam inainte sa intram in campul muncii?
Mesaj: din pacate nu e nimic nou in mesajul retinut, sistemul de sanatate e bolnav si are nevoie de resuscitare. Dar cum resuscitarea se poate solda cu sechele masive, poate cea mai buna solutie e renasterea . O forma mai buna construita pe un fond subred nu va imbunatati nimic. Schimbarile trebuie sa fie adanci, persistente si presupun sacrificii din partea tuturor categoriilor ce fac parte din sistem.

4. Prezentarea despre ce sa faca un prezentator
Durata: putea fi mai lunga, s-a prezentat intr-un ritm foarte alert  (da, stiu, ma contrazic cu fraza de la inceput in care m-am plans ca a durat prea mult cercul).
Mod de prezentare:
- Aspecte pozitive: este o prezentare pe care imi doream sa o aud inca de cand eram anul 2. Acum ma bucur ca am asistat la ea. Aceasta prezentare vine in completarea celei despre “cum sa faci o prezentare” si impreuna creeaza un cod pe care studenti, medici, cadre didactice din UMF trebuie s ail urmeze atunci cand sustin o lucrare in fata publicului. Prezentarile nu vor lipsi din cariera de medic, asadar trebuie sa stim sa le efectuam in mod correct, asa cum vrem sa ne facem si meseria corect. Ma bucur ca domnul professor a inclus in prezentare cele 4 intrebari ale lui Olle Bergman  pe care trebuie sa si le puna prezentatorul inainte sa prezinte.
- Aspecte de imbunatatit: au cam lipsit imaginile. Au fost cateva, dar puteau fi mai abundente si comparative: “asa da” si “asa nu”. Nu sunt neaparat de acord cu indicatia de a nu-ti cere scuze in timpul prezentarii. De exemplu daca faci o gafa majora si o constientizezi, consider ca merita sa iti cer scuze politicos, o singura data, fara sa exagerezi. Cineva mi-a spus la un moment dat ca in viata, in orice ocazie in care multumesti sau iti ceri scuze, sa nu o faci pe nici una dintre ele de mai mult de 3 ori intr-o conversatie.

Mesaj: daca sustii o prezentare, nu poti pune mai mult accent asupra modului de prezentare sau a suportului de prezentare sau a aspectului hainelor, toate trebuie imbinate armonios si cu siguranta succesul va fi garantat.

5. Prezentarile de semiologie
Durata: extrem de lungi, se puteau injumatati, ba chiar comasa in 1/3 din timpul total.
Mod de prezentare:
- Aspecte pozitive: ambele fete care au prezentat s-au pregatit, au muncit ca sa prezinte, lucru care s-a vazut. Au ales ceva extreme de util pentru student in orice an ar fi ei, s-au organizat potrivit. Au avut sublinieri ale unor aspecte importante pe traseu, au presarat prezentarea cu exemplificari pe viu ale examenului fizic.
- Aspecte de imbunatatit: din pacate am vazut ca au existat colegi in sala care au crezut ca e cerc de semio, nu de micro. Ceea ce déjà constituie o problema. Cu parere de rau spun ca din 5 prezentari la care am asistat, doar 2 au fost despre micro, deci nici macar jumatate. Nu neg utilitatea prezentarilor de semio, dar pentru asta se face semio la stagiu, se face semio in cercurile de colegi care vor sa discute intre ei notiunile invatate la stagiu samd. Sa spunem totusi ca a fost foarte utila prezentarea, insa gradul de detaliu la care s-a ajuns cred ca a coplesit peste ½ din auditoriu. Din pacate colegele prezentatore sunt si ele la inceput si au vrut sa faca mai mult decat au reusit. Sunt notiuni pe care nu le-au asimilat inca, drept urmare nu au stiut sa le explice. Suflurile au fost ametite complet si de ele si de public, la pulsul paradoxal s-au pierdut si alte diverse explicatii absente sau incomplete. Nu era nevoie sa se ajunga sa se discute despre sufluri si puls paradoxal pe care de-abia la cardiologie le vor intelege cum trebuie, nici macar la semio. Examenul neurologic e deosebit de complex, nu a avut rost sa il prezinte pe tot. A fost prea mult scris pe slide-uri, enorm de multe detalii, extrem de putine imagini. O prezentare buna poate fi exhaustiva in raport cu publicul majoritar din sala. Nu trebuie sa aiba 60 de slide-uri si sa se transforme in curs, trebuie doar sa iti stabilesti ce vrei sa ajunga la tinta (public) si sa le transmiti, in putine cuvinte, tot ce vrei ca ei sa stie. Ele nu si-au cunoscut bine publicul. Nu vreau sa le descurajez, din contra, vreau sa le sfatuiesc sa se cizeleze, sa comaseze foarte mult ce au prezentat, sa selecteze ce e important sa transmita mai departe (sigur ca ele trebuie sa stie tot ce e pe slide-urile alea, doar asta fac la semio) unui student de anul II. Revin la ideea pe care a punctat-o si domnul professor la prezentarea dumnealu: trebuie sa-ti cunosti publicul cand prezinti. Sper sa nu-mi supar colegele si sa le provoc sa imbunatateasca stilul de prezentare si eventual respectand tema cercului, adica microbiologia (lucru valabil pentru toti colegii care prezinta).
Mesaj: semiologia este material primordial in anul III. Trebuie stiuta dumnezeieste de catre studentii de la anul III in sus. Nu insa si de studentii de anul II care au nevoie de vagi notiuni de semio cu care sa peticeasca materiile preclinice pe care le au de invatat ei si care sunt cele mai importante pentru anul lor. Caramida semiologiei este fiziopatologia, trebuie retinut ca totul in semiologie are o explicatie care ascunde un mecanism pe care din nou trebuie s ail cunosti pentru a intelege semnele si simptomele, respective bolile. Cercul de micro, mititelul de el, cred ca tanjeste dupa niste microbiologie . Haideti sa i-o oferim, o merita.

In final va urez tuturor sarbatori frumoase si cat mai linistite. sa ne revedem cu bine intr-un an mai bun decat precedentul. La multi ani!

Numai bine,
Roxana Micut

Anul 6 MG

photo

Feedback 29.11.2013

Buna seara! In primul rand imi cer scuze ca transmit feedback-ul asa tarziu, asa mi se intampla cand aman cate ceva si intru intr-un cerc vicios (la fel cum ne-ati spus si dumneavoastra la ultima intalnire de pe 13 decembrie).
Incepand cu introducerea de la intalnire, am retinut foarte bine propozitia de inceput : "Ce nu e scris nu exista!", desi, cum ati si spus, daca tinem minte si fara a scrie, e si mai bine, dar eu nu reusesc prea bine asta, asa ca imi iau notite cat pot. Apoi, despre toleranta: intr-adevar cred ca cei dragi iarta multe si nu de putine ori ii lasam pe ultimul loc, dar ei nu pleaca si ne asteapta mereu acolo cu aceeasi caldura...Cum am putea sa ne comportam altfel? O gramada de idei teoretice, dar practic poate niciun rezultat. Sa incercam sa ne schimbam partile rele fata de ceilalti si poate si ei vor face aceasi lucru fata de noi. Mi-a placut faptul ca ati reluat atentionarea "Nu fiti fraieri!" si mi-ar placea sa o mai aud pe parcursul cercului vis-a-vis de sfaturile pe care le oferiti pentru a le receptiona mai bine.
Reluand discutia despre congrese, cred ca nu sunt doar vorbarie si plictiseala si, in orice caz, cei mai multi dintre noi nu au la activ atat de multe participari la congrese incat sa poate afirma acest lucru.
"Cititul in zig-zag?"- Raspunsul meu e, cu siguranta NU! Nu, pentru ca nu defineste un bun doctor, un profesionist. Cred ca, in primul rand, ceea ce nu trebuie sa facem e sa tratam lucrurile cu superficialitate.
Simbolul eroului necunoscut ar trebui sa ne aminteasca constant ca datorita celor ce s-au sacrificat avem o tara, un loc al nostru si, dupa exemplul lor, am putea sa incercam sa-l pastram asa : al nostru, dar in acelasi timp sa luptam pentru schimbare, in fond tot pentru noi ( si pentru cei ce vor urma).
Prezentarea "Medicina prin cultura" are un loc bine meritat. Inainte de toate, de a fi medici, vom fi si suntem tot oameni, tot romani, iar istoria noastra e un lucru nepretuit. Mi-ar placea sa mai aduceti in discutie aspecte istorice, desi poate le stim sau poate le-am uitat sau doar nu le acordam importanta pe care o merita. Asa cum ati spus : in spatele nostru sunt sacrificii.
Despre "Sfaturi medicale"- cred ca e o rubrica excelenta si vreau in continuare sa ne-o impartasiti; chiar am incercat sa stau in pozitia de flotare de cateva ori si e destul de dificil la inceput.
Prima fotografie a saptamanii mi-a adus aminte de anul trecut de bacilul cu cele 2 tipuri de crestere, antraxul; leziunea e de tinut minte, nu cred ca mai vazusem inainte vreo poza.
La a doua fotografie mi-a placut cum a fost prezentat diagnosticul dupa integrarea semnelor- eritem exfoliativ, macular, crusta mericera, semnul Nivolski- ; sper ca data viitoare sa o avem si pe cea de-a treia sau pe cele care nu au fost prezentate.
Cazul cu TBC genitala captat oricum, mai mult decat atentia. Am facut despre ea la anatomie patologica, chiar am vazut si o lama, iar acum mi-am (sau ne-am) completat cunostintele cu informatiile de la cerc.
Despre sistemul medical din Romania sunt multe de discutat, dar mai multe de facut. Ma bucur ca s-a deschis acest subiect si as vrea sa mai fie reluat si in alte intalniri ( cand se poate, cand e timp), pentru ca poate noi vom reusi sa aducem schimbarea, noi, cei care ne vom uni si ne vom cere drepturile si vom refuza umilinta acestui sistem.
Prezentarea despre "Ce trebuie sa fac prezentatorul?" ne e, la fel ca si precedenta, utila si sunt sigura ca mai aveti lucruri de impartasit in legatura cu prezentarile; poate veti mai aborda subiectul la un moment dat.
Mesajul de incheiere e unul de tinut minte : toti avem nevoie de cineva pentru a ne sustine, umerii pe care sa plecam capul; copacul pe cale sa cada a fost foarte sugestiv. Va multumim pentru sfaturi! Eu am nevoie sa-mi mai amintesca cineva si despre aceste lucruri pe care le las undeva, la o parte (uneori).
La cercul de semiologie nu am stat, din nou ( nici pe 13.12), s-a facut tarziu; sper sa stau la urmatoarea intalnire dupa vacanta.
Imi cer inca odata scuze pentru intarziere! O seara placuta!

photo

Feedback 29.11

Pe 29 noiembrie programul cercului a fost unul stufos, cum văd că are tendinţa să devină, ceea ce însă nu oboseşte (sau dacă oboseşte în orice caz nu plictiseşte). Poate pentru că este divers şi implică atât subiecte ştiinţifice cât şi „umaniste”. Am mai remarcat că au existat 2 fotografii ale sapatamanii, cazul săptămânii, surprizele săptămânii), şi că acest lucru s-a făcut „la cererea publicului”, evidenţiindu-se comunicarea facilitată de feedback.

1.Introducerea a debutat cu reamintirea că „ce nu e scris nu există”, apoi a cuprins şi menţionarea datei de 1 decembrie şi semnificaţia ei. Ni s-a amintit de eroul necunoscut, modalitate de comemorare a tuturor soldaţilor care şi-au pierdut viaţă pe câmpul de lupta şi au rămas neidentificaţi.
S-a readus în discuţie povestea cu congresele, am apreciat că domnul profesor ne-a spus părerea lui subiectivă despre acestea, că s-a reamintit despre lucrurile care dau greutate unui CV. În legătură cu asta, mi-ar plăcea, de exemplu că la un moment dat să fie o prezentare şi despre cum ajungem să scriem în reviste.
Am ascultat cu interes partea despre vaccinuri, pentru că exact de genul asta de cărţi am dat şi eu asta vara şi, la fel, m-am întrebat ce ar zice domnul profesor despre asta. Şi care sunt argumentele autorilor şi de ce zic ce zic şi cine are dreptate. Mi-ar plăcea să aflu cândva.

2. „Medicină prin cultură”. Mi-a plăcut că a existat un astfel de proiect, realizat în aceeaşi viziune despre medicină că domeniu foarte vast. Eu de câteva luni îmi spun să citesc despre unii dintre oamenii despre care s-a vorbit, aşa că prezentarea “m-a uns pe suflet”. Mi s-a părut că i s-a potrivit lui Marian, pare un idealist (după vorba, după port,…după plete) care crede în ce spune, de unde i s-a tras şi uşurimea de a vorbi. Cred că sunt salutare aceste proiecte, dacă nu atât de generale, poate făcute la comemorarea anumitor oameni frumoşi.
În concordanţă cu acest proiect a venit completarea domnului profesor care ne-a arătat scrisoarea doamnei Eugenia Vodă şi a dansului adresate diferitelor autorităţi. Mă simt foarte recunoscătoare că ni se arată astfel de lucruri şi astfel de oameni care mă stimulează în sensul cel mai..nu ştiu cum să spun..”imediat” al cuvântului, în sensul că “aşa vreau să fiu când voi fi mare”, ceea ce poate însemna chiar acum. Nici nu ştiu de unde să încep. Sunt foarte rare anumite trăsături, la care probabil s-a referit în treacăt şi Marian, pe care le au şi unii dintre locuitorii (încă) din Roşia Montană. Despre ei zicea Florin Zamfirescu foarte bine că “sunt eroi naţionali, le-aş ridică statui!”. Pentru că sunt chiar genul acela de existenţa capabilă să renunţe la confortul ei, la o rutină călduţă pentru că are conştiinţa înalta sau luciditate sau inteligenţă nativă sau oricum i s-ar spune. Sunt expresia faptului că se poate trăi şi fără “cultură” în sens academic. Mai toţi avem bunici care n-au făcut prea multe clase, dar omenia, bunătatea, simplitatea îi face net superiori multor posesori de diplome, atestate şi certificate. Dacă nu mă înşel, Sergiu Celibidache spune despre cultură că este “drumul spre libertate”. Deci, doar un drum, nu însăşi libertatea. Cultură prin ea însăşi nu ne garaneaza nici libertatea, nici integritatea.

3. Sfaturi medicale este un capitol care nu aş vrea să lipsească din programul cercului. Durează un timp scurt în care primim informaţii preţioase. Nu le-am pus în practică pe toate, însă o voi face odată, iar cel despre ochi obosiţi mi-a intrat în obicei. Mi s-a părut foarte util şi important că ni s-a spus despre articolul 23 din carta universitară.

4. Fotografia săptămânii 1. Mi-a plăcut că s-a pornit de la microscopie optică cu cele două imagini de frotiu din cultură şi din produs patologic. Apoi s-a trecut la poză care evidenţia manifestările antraxului, care mai apoi au fost descrise.

5.Fotografia săptămânii 2. De la o singură poză, atâtea informaţii. Acesta a fost primul punct forţe: multe informaţii în timp rezonabil. Alte aspecte pozitive: a descris treptat şi clar, a definit termenii semiologici: veziculă, semn Nikolski,crustă melicerica. E bine pentru anul 2 că le trece pe la ureche înainte de “anul semio”, e bine pentru noi ceilalţi că învăţăm/fixăm. Mi-a plăcut că a precizat diagnosticul diferenţial cu necroliză toxică epidermică, şi că a explicat puţin mecanismul fiziopatologic al Pemfigusului. Întregirea prezentării s-a făcut cu specificarea tratamentului.

6. Cazul clinic a fost în primul rând..inedit. Nu ştiam despre tuberculoză genitală, ci doar auzisem că există. A fost o idée bună de proiect. A fost un caz cu evoluţie interesantă şi cred că Mădălina l-a prezentat inteligibil. La sfârşit ne-a spus şi despre sechelele aparatului reproducător. Mi-a plăcut că ne-a arătat imaginile, inclusiv cele de CT şi că ne-a explicat particularitatea de “tobacco pauch”. Că aspect de îmbunătăţit: aş fi vrut să ne spună puţin mai mult despre proteinele de la analizele de laborator.

7. Nu ştiam că s-au descoperit acele două antituberculoase atât de recent. Este bine că acum ştiu şi că suntem puşi la curent cu ultimele ştiri medicale.

8. În legătură cu sistemul medical..cred că se poate iscă (s-a şi iscat..) o discuţie aprinsă şi abordabilă din atâtea puncte de vedere încât pe mine iniţial mă reduce la tăcere. Mi-a plăcut modalitatea de prezentare a slide-urilor, a fost o lansare frumoasă de subiect. Nu ştiu ce să zic exact la aspecte de îmbunătăţit ..cred că ar fi interesant că un astfel de proiect să fie prezentat şi de un doctor mai mare.

9.Proiectul despre prezentator a fost în primul rând util. A conţinut multe aspecte la care nu ne-am fi gândit şi de care suntem acum mai conştienţi. A venit bine în completarea celui trecut, “cum ar trebui să fie o prezentare”.

Referitor la încadrarea în timp, toate prezentările mi s-au părut adecvate.

Despre diagnosticul diferenţial. Ambele prezentatoare au avut o ţinută şi o modalitate de prezentare foarte bune: au fost degajate, au vorbit destul de tare şi au avut comunicare cu publicul. Mi-au plăcut părţile practice: când Diana ne-a arătat cum se palpează tiroidă, când Mihaela a explicat palpările. Cred că ar fi foarte bine se se exemplifice astfel cât mai multe aspect semiologice. MIhaela a avut o prezentare destul de dinamică şi a fost uşor de urmărit. Proiectul Ancăi mi-a plăcut pentru că a fost complet (şi pentru că îmi place sistemul nervos).

Îmi pare rău că trimit feedbackul aşa de târziu. Are,într-adevăr, lacune.

Încheierea a constat în trei invitaţii, unele linkuri şi unele vorbe despre prietenie. Mulţumim frumos!

Oana Lăcătuş, seria 1, anul 3.

photo

Feedback cerc 13.12.2013

                                Stimate domnule doctor,

Buna seara! Mi-a parut foarte bine sa va revad la cerc!

Intro-ul politic cu siguranta m-a depasit. Si ma intristeaza sa vad ca "evolutia e mai degraba involutie”. Dupa parerea mea, toti ar trebui sa fim egali in fata legii. Imaginea noastra pe plan european e periclitata de acei oameni care voteaza legi doar in interesul propriu. Doar noi putem schimba “natia adormita” despre care ati vorbit. Imi ramane ca tema si de altfel e si datoria mea sa ma interesez de actualitatile care ne privesc pe noi toti. Cred ca este o idee foarte buna sa faceti un intro legat de ce se intampla momentan in tara pentru ca sunt multi ca mine care ba nu au inclinatii spre domeniul politic, ba nu au timp sau chiar nici televizor.

“Fotografia zilei” – Cornelia Miron
NEJM-ul s-a bucurat ieri de “reclama” facuta de colegii mei. Asadar, cazul colegei noastre, preluat din NEJM a fost unul interesant. Mi-a ramas in minte, culmea prin strangacia simpatica cu care a fost prezentat de catre Cornelia. Pentru inceput, curajul sau este promitator.

Aspecte positive: Intrebarile au fost bune, numeroase, cu menirea de a da nastere unui dialog, astfel s-a creeat interactiune. Prezentarea a continut multe fotografii ale evolutiei bolii, ceea ce e foarte bine pentru ca scrisul mult tinde sa plictiseasca. Desi poate a avut emotii, acestea nu s-au vazut foarte mult.

Aspecte negative: Putin cam dezordonata (prea multe notite amestecate) care au impiedicat-o sa vada ca in sala erau colegi cu mana ridicata. De asemenea, trebuie sa fie putin mai concisa, caci colegii nu mai voiau alte intrebari, ci raspunsuri. A avut cateva momente in care vorbea in soapta, pentru sine (banuiesc ca erau pauze cauzate de dezordinea din notite).

“Mituri in vaccinare” – Andreea Tanase
Andreea a abordat o tema “jucausa” daca ii pot spune asa. Cred ca pentru fiecare dintre noi a fost o tema binevenita, deoarece au fost trecute in revista ideile principale despre vaccinare. Prezentarea a fost interactiva, Andreea s-a incadrat corect in timp. Personal, nu am gasit aspecte negative, de altfel s-a observat “experienta” acumulata pana in anul IV.

“Sfaturi…”
Asa cum am fost obisnuiti, sfaturile parintesti si nu numai, nu lipsesc de la cerc. Sfaturi noi sau mai vechi, ele reflecta experienta de viata a dumneavostra si e minunata rabdarea si bunatatea cu care ni le impartasiti. “Repetitia este mama invatarii”.

• Sfaturi deja stiute si reamintite:
SPORT -> “activitate ce ar trebui sa fie la fel de importanta ca microbiologia”
In sezonul rece -> vit C 1000 mg/zi (pentru ca o lamaie nu are necesarul zilnic de vit C)
Estimativ, cantitatea normala de Hb -> prin compresia falangei distale -> culoare rosiatica caracteristica.
“Intindeti-va si cascati!”
“Pierdeti noptile cu un scop!”
Miscari de relaxare 10 minute dupa 50 de minute de invatat.

• Sfaturi noi invatate:
Sezon rece -> instilare apa cu sare de 10x/zi
Saculet cu sare incalzit -> pentru zone dureroase.

“Fotografia saptamanii (2)” – NEJM
Nu stiam de edemul Quincke si nici de efectele unor medicamente care ar putea sa cauzeze acest edem, cum ar fi Enalaprilul. Ei bine acum stiu.

“Caz clinic” – Anda-Patricia (anul III)
Dupa lupte indelungate, s-a ajuns la diagnosticul de Boala Kussmaul-Maier (Poliartrita Nodoasa), boala
care se caracterizeaza prin vasculita necrozanta, afectare a arterelor medii si mici, preponderent
masculina. Patogenia este prea putin cunoscuta, etc. Nu este pentru prima oara cand asist la o prezentare de-a Patriciei si am cuvinte de lauda. Asadar…

Aspecte positive: Prezentarea a fost foarte complexa, cu lux de amanunte. Acest lucru a necesitat timp probabil destul de indelungat pentru cercetare. Informatiile generale despre VHB au fost utile atat pentru cei de anul II care nu stiau inca aceste lucruri, cat si pentru cei de anul III care si-au reamintit cateva notiuni . Ideea este ca a incercat sa faca informatiile cate mai accesibile pentru toata lumea.

Aspecte negative: Slide-urile sunt inca incarcate de scris (desi fata de anul trecut e mult mai bine). Incadrarea in timp cred ca a fost o problema (subiectul a fost laborios totusi).

Sfaturi: Sa fie putin mai ordonata in exprimare si mai concisa.

Cerc semiologie:
Filmuletul cu examenul clinic complet a fost minunat. Sunt norocoasa ca doamna doctor Tanasescu ne-a aratat deja aproape tot examenul clinic. Este o treaba extraordinara ceea ce faceti dumneavoastra legat de cercul ce microbiologie si acum si de cercul de semiologie.

Propuneri:
Am mentionat si la inceputul feedback-ului de introducerea cu actualitatile din tara noastra. Nu este o propunere, pentru ca deja s-a intamplat, ci o dorinta de a mea de a se continua cu acest lucru. Sunt sigura ca nu sunt singura “rupta de realitate”.

Cercul de microbiologie este locul in care orele trec ca minutele…

O seara buna va doresc,
Corina Costras
Anul III
Seria 7
Grupa 102

photo

Feedback 29.11.2013

Feedback-ul cercului de microbiologie
29 noiembrie 2013

1. Introducere / prezentare

Prezentarea câtorva dintre colegii prezenți la această întâlnire a cercului de microbiologie a fost o încercare de a ne cunoaște mai bine între noi și cred că ar fi util să facem acest lucru de fiecare dată. Este adevărat că numărul mare de participanți descurajează puțin o astfel de activitate, însă, prezentându-ne câte o parte din noi de fiecare dată, până la sfârșitul anului cu siguranță vom ajunge să ne cunoaștem (sau măcar recunoaștem). Cred că cei care au vorbit au avut puține emoții, probabil și eu aș fi avut în locul lor, dar a fost drăguț că au spus ceva sincer și spontan despre dorința sau curiozitatea lor de a participa la cercul de microbiologie. Am observat că, printre cei care au vorbit, au fost și colegi din ani mai mari care și-au exprimat plăcerea de a reveni la cerc și de a regăsi aceeași atmosferă pe care o știau din anii trecuți, recomandându-le „celor mici” să vină în continuare. Câțiva au menționat „curiozitatea” ca fiind motivul prezenței lor la această întâlnire. Mi-am amintit că același motiv m-a îndemnat și pe mine să particip pentru prima dată la cerc, în urmă cu doi ani.
Am înțeles că în acest an va exista o activitate practică ce va consta în vizitarea laboratoarelor din INCDMI Cantacuzino, suplimentară întâlnirilor practice din cadrul cercului. Mi-ar plăcea și mie să particip la acele „vizite practice”, dacă va fi posibil, dacă va fi timp și dacă nu este o acțiune dedicată celor din anul II. Apreciez implicarea Dnei. Conferențiar care se va ocupa de activitatea respectivă și mă bucur că, de la an la an, cercul de microbiologie își extinde „sfera de activitate”.
„Ce nu e scris nu există”. Mi s-a părut drăguț că a fost adaugată poza cu tableta, sugerând schimbarea și evoluția. Încercarea de a reține fără a nota este un exercițiu bun și util pentru dezvoltarea noastră, deoarece astfel ne antrenăm memoria și atenția.
S-a menționat că „solicitările” din feedback-uri au fost respectate, acest lucru manifestându-se prin adaptarea programului de la această întâlnire în funcție de dorințele participanților.
Pe măsura trecerii timpului și apropierii de sfârșitul anului universitar, Dl. Profesor a spus că va avea din ce în ce mai puține intervenții, însă eu propun ca acestea să nu se reducă la zero, păstrând măcar introducerea și încheierea (eventual și părți din cuprins...). Realizez importanța implicării studenților în participarea activă la cerc și realizarea de prezentări, însă nu chiar în totalitate în detrimentul timpului alocat Dlui. Profesor. Referitor la durata cercului, eu nu cred că 3-4 ore (din două în două săptămâni) este un timp atât de îndelungat (comparativ cu zilele în care avem cursuri sau lucrări practice de la 8 până seara), mai ales că există și pauze și că la cerc venim din plăcere sau pentru că vrem. Nu cred că ar trebui să existe un timp limitat pentru fiecare întâlnire, pentru a nu fi nevoiți prezentatorii să se grăbească (sau să sară peste prezentări). Fiecare întâlnire ar trebui să se adapteze „temporal”, în funcție de numărul de prezentări și alți factori colaterali. Desigur, acest lucru depinde în primul rând de timpul pe care Dl. Profesor dorește să îl petreacă la cerc, însă am impresia că mai rău se grăbesc studenții să plece acasă decât dumnealui.
S-a discutat și despre prezența la discuția despre diagnosticul diferențial a colegilor din anul II. Eu sunt total de acord cu acest lucru și mă bucur că și ei sunt entuziasmați și vor să afle mai multe, chiar dacă „nu este de nasul lor”. Dacă nu înțeleg ceva pot întreba după discuție sau își pot nota și cauta acasă diferiți termeni. De asemenea, cred că este benefic pentru ei deoacere beneficiază de un „preview” al lucrurilor ce urmează. Sper doar să nu se simtă descurajați, ci motivați. Pe de altă parte, în cadrul acestei întâlniri, am avut impresia (posibil greșită) că au fost mai mulți studenți de anul II decât de anul III, ceea ce nu este neapărat rău, însă scopul inițial al prezentării capitolelor din cartea „Diagnosticul diferențial în medicina internă” era altul. Repet, nu scot în evidență faptul că participarea celor de anul II ar trebui descurajată, ci că ar trebui încurajată participarea mai multor colegi din anul III.
„Acordarea premiilor” pentru cele mai bune feedback-uri a fost un moment drăguț și cred că ar trebui păstrat. De asemenea, transformarea acestor premii în puncte pentru colocviu poate fi o idee bună, însă nimeni nu trebuie să uite că face acest exercițiu în primul rând pentru el și pentru cei care au prezentat, fără a aștepta recompense de diferite feluri. Desigur, este plăcut când acestea apar neașteptat, cum a fost cazul în această întâlnire.
Despre „sacrificii”... Poate că într-un 1 decembrie viitor vom fi prezenți la Alba Iulia câțiva dintre cei care am fost la cerc, alături de Dl. Profesor. În plus, am fost sfătuiți să nu uităm de cei care ne sunt dragi și să le acordăm timp.
Chiar dacă unele comentarii sunt considerate de unii ca fiind „inutile”, „consumatoare de timp”, „nelegate de medicină/microbiologie”, eu le apreciez foarte mult (și sunt sigură că mai mulți o fac), știind că Dl. Profesor ne consideră ca pe niște copii ai săi și ne dă aceleași sfaturi pe i le-ar da lui Mihnea.
S-a vorbit despre puterea de alegere a fiecăruia dintre noi, despre schimbare și despre voința de a ne comporta „altfel”. Avem modele și anti-modele, fiind de datoria noastră să alegem pe care le urmăm.
Am mai văzut filmulețul cu Dr. Ionel Cioată. Este încă un exemplu că schimbarea poate fi începută la nivel individual, cu speranța că toți vor lua acest exemplu, în timp. Cred că este incredibil de neplăcut să practici zilnic un lucru cu care, în adâncul sufletului, nu ești de acord, ascunzându-te sub justificarea că „aceasta este munca și obligația mea”. În plus, am văzut că deciziile majore în viață pot fi luate prin credință, cu ajutorul lui Dumnezeu, îndreptându-ne pașii spre calea corectă. Totuși, așa cum am menționat, rămâne de datoria noastră să acceptăm acest ajutor și să trăim o viață curată.
Vreau să ajut la proiectele despre care s-a vorbit și voi răspunde afirmativ la orice acțiune propusă. Cred că ideal ar fi ca propunerile să vină din partea noastră...

2. Surpriza zilei

A fost o surpriză plăcută să aflu că urmează să se discute despre „medicină” și „cultură”, fiind sigură că cele două „domenii” nu sunt antagonice, ba chiar puncte de congruență și pot fi complementare. Sunt de complet de acord cu faptul că un popor nu trebuie, nu are voie să își uite istoria, tradițiile, credințele și valorile, acestea fiind cărămizile ce stau la baza unui viitor înfloritor. Este datoria fiecăruia dintre noi să își cunoască și să își conștientizele „rădăcinile”, precum și să nu le dea uitării.
Mi-a plăcut entuziasmul cu care Marian a vorbit, dovedind că face parte dintre tinerimea entuziastă și cu dor de țară. De asemenea, s-a remarcat faptul că vorbea cu sinceritate, așteptând să regăsească, printre cei din sală, tineri ca el, cu aceleași principii și valori, alături de care să poată „ține viitorul pe umeri”.
Evocarea unor personalități marcante din istoria medicinei, precum Victor Papilian, Nicolae C. Păulescu, Santiago Ramon Y Cajal, Severo Ochoa, George Emil Palade, Sofia Ionescu, Vasile Voiculescu, a fost relevantă pentru faptul că există modele demne de urmat. Deși societatea actuală pune accent pe alte criterii și valori, dacă privim spre trecut vom știi să ne croim un drum în viață, având ca repere principale modestia, credința și cultura.
În continuare, Dl. Profesor a vorbit despre potențiala distrugere a Roșiei Montane și, implicit, a întregii țări. Este trist când aud și acum oameni care sunt convinși că proiectul RMGC este „bun pentru România” și nu îmi vine să cred cum se pot lăsa mințiți atât de mult. În primele zile de protest, când zeci de mii de oameni ieșeau în stradă, am avut impresia că lumea „s-a trezit”, conștientizează eventualul dezastru și luptă pentru țara lor.
Sunt sigură că aceste manifestații nici nu se compară cu cele prin care au trecut bunicii și părinții noștri la război, respectiv la revoluție și mă întreb ce trebuie să se întâmple pentru a simți cu toții, din nou, un imbold general de luptă. Cât trebuie să mai suportăm situația actuală pentru a ne „trezi” cu adevărat... Înainte mă întrebam și eu „ce să fac, cu ce să încep, cu ce pot eu să ajut?”, însă cred că răspunsul este „cu ceva, cu orice, oricât de mic ar fi”. Dacă toată lumea ar face „ceva” și ar ieși din starea de apatie, poate lucrurile s-ar schimba puțin. Ar trebui să facem și noi ceva pentru generațiile viitoare, așa cum cei din trecut au luptat și și-au dat viața pentru ca noi să trăim în prezent așa. În acest moment mă simt prost pentru că scriu aici și fac teoretizarea acestui lucru, în loc să acționez cu adevărat într-un fel important...
Am semnat multe petiții pe internet și chiar sper să aibă o valoare, să fie luate în seamă. Am participat și eu la formarea „frunzei” din piața Victoriei, alături de câțiva colegi. Țin minte că la un moment dat eram foarte puțini oameni, încât mi-era teamă că nu va fi fost completă „frunza” (bine că au mai venit, între timp).

3. Sfaturi medicale

Mulțumim pentru sfaturi. Pe unele le-am mai auzit, însă altele au fost „noi”. De multe ori se întâmplă să știm cum este bine, să dăm sfaturi altora, însă uităm să le aplicăm și pe propria piele. Am folosit și eu Oscilococcinum când eram mai mică, dar uitasem de el.

4. Fotografia săptămânii (I)

Acest moment a fost un exemplu de prezentare a „fotografiei săptămânii”, începându-se de la aspectele microbiologice. Cei din sală s-au dovedit a fi receptivi și au răspuns la întrebarea „ce vedem aici?”.
Cu această ocazie, ni s-a amintit faptul că nu trebuie să începem un răspuns cu „nu știu”, „nu sunt sigur”, „probabil greșesc”, pentru că cel care ne-a adresat întrebarea va fi mai atent la eventualele erori. În plus, am fost încurajați să spunem orice ne trece prin minte la cercul de microbiologie, deoarece aici nu există răspunsuri greșite.

5. Fotografia săptămânii (II)

A început cu „o surpriză frumoasă”.
Emilia a descris, împreună cu participanții la cerc, o fotografie cu multiple elemente patologice. Această abundență de semne clinice a făcut ca poza să fie interesantă și să mențină atenția celor din sală pe întreaga durată a prezentării.
Fiind atât de multe elemente de urmărit, nu știam la ce să ne uităm mai întâi, însă am observat că, în unele momente, atenția ne-a fost îndreptată către o anumită zonă, pentru a ne putea concentra pe leziunile specifice din acel loc.
Termenii „semiologici” au fost explicați, chiar dacă unii erau destul de banali. Acest lucru a fost benefic și pentru cei de anul II. Este bine să știm definiția tuturor leziunilor. În plus, am aflat noțiuni noi, de exemplu despre crusta melicerică, semnul Nicolski etc.
În continuare, după epuizarea discuției despre leziunile cutanate, am primit informații despre pacient și despre starea sa clinică, fiind explicat diagnosticul său.
Am apreciat faptul că Emilia a precizat și detalii de patogeneză, explicând felul în care toxinele epidermolitice (exfoliatina A și exfoliatina B) ale Staphylococcus aureus acționează asupra desmozomilor, provocând distrugerea epidermului. De asemenea, mi-a plăcut că a urmat o schemă logică în prezentarea orală, fiind ușor de urmărit și înțeles. Au fost unele momente în care începea să mi se contureze o întrebare în gând, însă nu trecea mult timp și regăseam răspunsul în noțiunile oferite ulterior, ceea ce demonstrează că prezentarea a fost completă și detaliată.

6. Cazul săptămânii

Mădă a prezentat un caz de infecție cu incidență scăzută, tuberculoza genitală.
Mi s-a părut drăguță ideea de a exemplifica ascita cu ajutorul acelei folii de plastic. A fost o explicație pe înțelesul tuturor și ușor de reținut. Este foarte bine că ne-a arătat o poza cu un abdomen cu ascită, chiar dacă nu era cel al pacientei, pentru a vedea aspectul caracteristic. Am mai văzut imagini asemănătoare, însă a fost benefic să o văd și pe aceasta.
Față de anii trecuți (mai ales anul I) în care prezentările de cazuri clinice de la cerc mi se păreau foarte complexe, grele, fiind necesar să mă duc acasă și să caut o mulțime de informații suplimentare, de data aceasta cazul a părut foarte accesibil.

7. Fotografia săptămânii (III)

Prezentatorul nu a mai putut fi prezent la această întâlnire a cercului de microbiologie, însă sper să-l vedem data viitoare (sau altcândva).

8. Știați că...

Nu, nu știam.
A fost prezentat foarte pe scurt că au fost aprobate încă două medicamente împotriva MDR-TB, însă am avut timp să citim acasă restul detaliilor din articolul de pe Medscape.
()
Deși nu are legătură cu TB... Are legătură cu „medicamente aprobate recent” și mi s-a părut drăguț să menționez. Chiar când învățam despre virusul hepatitei C pentru lucrarea de la virusologie, am primit pe mail newsletter-ul de la NEJM, în care scria că au fost acceptate două medicamente împotriva hepatitei C, sofosbuvir și simeprevir.
()

9. Surpriza zilei (II)

Mihaela a discutat despre o problemă controversată, însă mi-a plăcut faptul că ne-a îndemnat să găsim soluții. Cred că a rămas temă de gândire pentru acasă...
Nu prea sunt de acord cu terminologia „strategii de comportament de supraviețuire în sistemul medical”. Aceasta mă face să-mi imaginez sistemul medical într-un fel greșit, asemenea unei jungle în care animalele se luptă pentru hrană vitală și supraviețuire. Nu este cazul nostru, al studenților la UMF, al celor ce fac parte din sistemul medical. Scopul nostru este mai ales acela de a-i face pe pacienți să „supraviețuiască” în lupta cu boala lor (pentru a folosi același joc de cuvinte).
„Normele” ce trebuie respectate pentru a fi un „medic bun” țin de domeniul bunului simț și nu cred că este vreun student (cel puțin dintre cei prezenți la cerc) care își propune să nu le respecte. Suntem mici și plini de idealuri. Eu nu cred că există consecințe negative dacă facem ceea ce este de datoria noastră să facem, ceea ce este corect, drept şi moral. Probabil că lucrurile se vor schimba destul de greu și în timp destul de îndelungat, însă acest aspect nu trebuie să ne descurajeze, ci să ne îndemne să facem ceea ce ține de noi pentru a aduce schimbarea mai aproape.

Pauză

10. Prezentare (II)

Din cauza lipsei de timp, aceasta prezentare nu a mai avut loc. Sper să o putem vedea la următoarea întâlnire a cercului.

11. Ce trebuie să facă prezentatorul atunci când prezintă?

Cred că a fost a patra sau a cincea oară când am văzut această prezentare, însă a fost util deoarece mi-am reîmprospătat unele lucruri. Încă mi se pare că totul pare atât de simplu în teorie („așa da, așa nu...”), dar e mai greu de pus în practică. Este util să știm acele „reguli” și să le aplicăm de fiecare dată când prezentăm.
Am fost rugați să menționăm dacă dorim reluarea prezentării. Cred că ar fi util pentru cei care nu au văzut-o niciodată, însă ei trebuie să își exprime opinia cu privire la acest aspect.

Pauză

Mulțumim pentru suc, apă, fursecuri, napolitane și alte „ronțăieli”.

12. Despre diagnosticul diferențial

Știu cât de grea a fost munca pe care au făcut-o colegii mei și îi apreciez pentru faptul că s-au mobilizat să termine traducerea și să facă prezentarea. Sunt sigură că au învățat o mulțime de lucruri noi și că ne-au transmis și nouă o parte din ele.
Deși suntem abia la al doilea capitol, informațiile au început să ia amploare și să trateze o gamă variată de aspecte clinice. În toate prezentările am întâlnit atât informații cunoscute, cât și informații noi, în completarea celor știute deja.
Aș propune ca, înainte de întâlniri, cei care vor participa să citească din carte capitolul care urmează a fi prezentat (în engleza sau în română, tradus deja). Nu trebuie să fie neapărat citit cu atenție, dar măcar să știm despre ce se va vorbi. Din experiență, astfel se asimilează informațiile mult mai bine și putem urmări mai ușor stuctura prezentării. În plus, dacă îl citim pe cel în română, putem face și un „proofreading” pentru colegii care au tradus. Cred că este utilă o altă părere sau un sfat referitor la anumite aspecte.

13. Încheiere

Am reținut că „este foarte important să avem pe umărul cui să punem capul”. Uneori poate fi greu pentru că simțim că nimeni nu ne înțelege sau că nu vrem să îi încărcăm pe ceilalți cu problemele noastre, banale din punctul lor de vedere.
În legătură cu acest lucru, de curând, cineva mi-a mulțumit pentru ajutor și susținere, fără însă ca eu să fi făcut ceva cu adevărat important sau dificil. Încercam să explic că nu am făcut nimic să merit mulțumirile, însă atunci mi-am dat seama că poate câteva cuvinte blânde, încurajatoare sunt uneori de ajuns pentru a-i ajuta pe cei dragi într-un anumit moment. Este adevărat că „și cei puternici au nevoie de sprijin”.
Ar fi trebuit să fie câteva link-uri în slide-urile de pe site, pe care să le ascultăm sau vedem acasă, însă nu sunt în prezentarea respectivă.
Mulțumim și pentru sfaturile primite în încheiere.

14. Întreaga întâlnire

Pentru a conchide, doresc să menționez că mă bucur că am participat la încă o întâlnire a cercului de microbiologie, la care atmosfera a fost aceeași pe care o cunosc de doi ani. De asemenea, mă bucur să vad entuziasmul celor de anul II și sper să îl păstreze mult timp de acum înainte.
Nu consider în niciun fel ca această activitate este o pierdere de timp.
În plus, vreau să precizez că realizarea feedback-ului m-a ajutat să reiau lucrurile discutate, fixându-se astfel mai bine în memorie. În caz contrar, poate că unele detalii mi-ar fi scăpat. Sper că am cuprins în feedback aproape toate aspectele și îmi cer scuze dacă am omis ceva.

Silvana Adelina Gheorghe
(anul III, seria VII, grupa 110)

photo

Feed-back 29/11/2013

Bună seara!

1. Întreaga întâlnire

Consider că şi de această dată întâlnirea şi-a împlinit scopul propus: anume faptul că am plecat de la întâlnire câştigaţi spiritual, intelectual, eu am plecat cu senzaţia că am mai pus o cărămidă pentru dezvoltarea mea. Abundenţa de mesaje, de informaţii transmise într-un timp util fac ca aceste întâlniri să aibă mereu un rost, prin aceste întâlniri ne sunt oferite şanse de a ne dezvolta într-un cadru colegial, onest prin care ne ajutăm reciproc. Prin realizarea feed-back-ului ne dezvoltăm simţul de observaţie şi simţul critic, iar din poziţia de prezentator învăţăm să facem faţă unui public curios, să explicăm corect şi coerent şi uşor de însuşit pentru public, atribute esenţiale pentru a realiza o prezentare bună. Pe parcursul întâlnirii ne sunt oferite viziuni despre cum trebuie abordate materialele şi studiul din partea studenţilor din an mai mare. Apreciez acest aspect şi mulţumesc astfel colegilor mai mari care ne sunt alături şi ne susţin prin aceste sfaturi preţioase. Nu am nimic de obiectat asupra duratei întâlnirii, niciodată nu o consider prea îndelungată.

2. Introducere / prezentare M P & comp.

Deşi a survenit inopinat acel îndemn de a se prezenta colegi din amfiteatru şi de a-şi spune opinia legată de acest cerc, consider o iniţiativă plăcută prin care ne-am putea cunoaşte mai bine între noi şi prin care am facilita integrarea celor noi. Am putea face acest lucru la începutul fiecărei întâlniri în primele minute.
Apreciez faptul că domnul profesor a încercat să respecte dorinţele colegilor şi vor urma întâlniri cu tematică practică alternate cu cele cu tematică teoretică. Susţin ideea ca o condiţie obligatorie pentru participarea la acele vizite practice să fie realizarea unui feed-back la timp şi să se respecte structura impusă. Consider că pentru a le merita trebuie ca şi noi să depunem un minim efort, să realizăm acel feed-back tocmai pentru îmbunătăţirea calităţii cercului ediţie de ediţie, întâlnire de întâlnire.
Am fost plăcut surprinsă să aflu o opinie opusă celei „Ce nu este scris, nu există!”. Ideea de a încerca să reţinem ideile de la cursurile audiate fără a mai scrie ideile presupune o atenţie sporită şi o metabolizare psihică a acesteia încă de la primul contact cu informaţia. Ar putea avea utilitate prin faptul că neînţelegerea unor elemente ar putea fi înlăturată prin adresarea întrebărilor la timpul potrivit, nu când învăţăm pentru sesiune, spre exemplu. Totodată această idee pusă în practică ar fi un antrenament pentru memoria auditivă . Construirea unor repere scrise şi completarea cu informaţiile audiate ar putea fi o soluţie de utilă, de mijloc, prin care ne-am antrena mai multe tipuri de memorie, fără a le suprasolicita.
Sunt de părere că una din cele mai mari realizări ar fi să continuăm această activitate a cercului vreme îndelungată de acum încolo. De asemenea, gestul domnului profesor de a premia pe colegii din anul 2 care au realizat un feed-back foarte bun a fost o surpriză plăcută prin care domnul profesor a demonstrat că niciun lucru bine făcut nu este făcut în zadar, că orice lucru bun se soldează, la un moment dat, cu o răsplată, roadele culegându-se, desigur, ceva mai târziu.
Ne găsim într-un domeniu cu activităţi multiple şi cronofage. Realizarea noastră ca medici buni presupune o dedicare specială pentru dezvoltare, astfel că tindem să îi neglijăm pe cei dragi, care ne înţeleg de fiecare dată. Foarte frumos a menţionat domnul profesor ca, din când în când, când prindem o ocazie liberă să ne îndreptăm către părinţi, către familie, neştiind cât îi vom avea alături. Este un îndemn foarte util, am conştientizat şi eu această tendinţă de a pune munca uneori înaintea celor dragi, datorită presiunilor pe care le întâmpin, familia înţelegându-ne mereu şi având răbdare.
Tendinţa alarmantă a populaţiei de a nu se mai vaccina se va reflecta în reapariţia frecventă a unor boli ce pot fi prevenite. Există un aspect ce este deseori neglijat: refuzul vaccinului poate aduce cu sine îmbolnăvirea celor din jur, cel care nu este vaccinat devine direct responsabil de îmbolnăvirea celorlalţi, mai ales a celor dragi. Oamenii neglijează, de asemenea, perioada dinaintea vaccinare, nu mai fac comparaţia ca să observe beneficiile adevărate ale acestei acţiuni (existenţa unor reacţii adverse este de luat în calcul, dar privită alături de protejarea individului, păleşte mult ca importanţă). Cred că ar trebui să se realizeze o astfel de prezentare pe această temă pentru a aduce argumente concrete pe acest subiect, este foarte important de cunoscut acest lucru de către noi. Avem capacitatea de a educa populaţia şi de a o informa corect ca să avem o şansă de a împiedica dezvoltarea unor epidemii de boli care ar putea fi prevenite foarte uşor.
Remarc frapată cum pot unii studenţi să răspândească informaţii false în necunoştinţă de cauză. Aceasta este încă o dovadă că atunci când e vorba despre zvonuri, cel mai bine este să testezi chiar tu. Şi, în paralel cu dezinteresul unor studenţi, se întâmplă să se etaleze lipsa de implicare din partea unor profesori. Cei mai buni profesori sunt cei care inspiră studenţii, cei care arată devotament şi implicare în meserie; pe lângă pasiune pentru domeniu şi pregătire personală excepţională trebuie să existe şi o metodă de a inspira studenţii, astfel ca ei să aibă în faţă un model de om excepţional drept îndrumător. Din păcate, nu doar la nivel universitar se suferă de această lipsă de modele, ci în întreg învăţământul (primar, general, liceal), precum şi în alte domenii. Rămânem cu un îndemn amprentat în memorie „Nu fiţi fraieri!” cu multiplele lui valenţe şi rămâne la latitudinea noastră de a categorisi „aşa da”, respectiv „aşa nu”.
După ce domnul profesor a spus acea opinie cum că avortul este tolerabil, primul lucru la care m-am gândit a fost chiar acel filmuleţ cu medicul ginecolog pe care ni l-a recomandat într-una din ultimele ediţii. Este destul de îngrijorător faptul că există asemenea opinii chiar printre studenţi. Nu ştiu cât de mulţi s-au uitat la acel filmuleţ acasă, poate l-am mai putea viziona încă o dată la una dintre întâlniri.
Ni s-a semnalizat încă o dată importanţa realizării pozelor la semiologie, faptul că medicina se învaţă prin experienţă, acesta din urmă ar putea fi un lucru de menţionat pentru convingerea pacientului să se lase pozat, explicându-i scopul didactic şi cu cât ştiu mai mulţi studenţi cât mai multe cazuri, cu atât mai mult se îmbunătăţeşte calitatea actului medical.
Mulţumim domnului profesor pentru îndemnul de a participa la congrese, de a ne implica în diverse activităţi şi de a exersa mult prezentările, întrucât trebuie să completăm acel CV când va veni timpul. Iar acum este perioada când avem timp, chiar dacă nouă nu ni se pare, nu ştim concret cum va fi mai departe, cât timp vom avea pentru diversele activităţi.
Am semnalat şi acele mesaje de a ne dezvăţa de cititul în zigzag şi de a ne organiza cât mai bine. Cred că organizarea este unul din punctele-cheie pentru a avea parte de o dezvoltare armonioasă. În ce priveşte un mod de succes de a învăţa, cred că mai util ar fi un îndemn la introspecţie, căci fiecare are o configuraţie psihică proprie pe care şi-a construit-o de-a lungul timpului şi un stil de învăţat sugerat din exterior s-ar putea să nu funcţioneze. Consider că e mai util ca acea persoană să îşi ştie punctele forte şi pe cele slabe, pentru a şti ce să fortifice pe viitor la sine, pentru că trebuie, oricum, „de ce ţi-e frică nu scapi”. Durata introducerii a fost optimă, avem parte de sfaturi foarte utile, astfel că nu ar trebui condiţionată de factorul timp.

3. Surpriza zilei (1) M D

Subiectul abordat de Marian atrage atenţia asupra unor aspecte ale societăţii în care trăim, asupra unor caractere pe care nu se pune accent pentru că nu interesează. Doar pentru că unele evenimente aparţin istoriei, asta nu înseamnă că ar trebui date uitării. Am putea învăţa din unele fapte, am putea găsi inspiraţii din vieţile povestite ale unor oameni de ştiinţă. După întreaga prezentare am rămas cu o uşoară senzaţie de amărăciune, că nu se mai propun modele bune în societate. Din păcate, din partea mass-mediei nu mai primesc vreo informaţie adevărată sau utilă, pentru a descoperi oameni de calitate trebuie să caut pe internet prin multiple filtre, căci şi internetul e destul de plin de falsuri şi improvizaţii. Marian ne-a prezentat modele de oameni inteligenţi şi ambiţiosi, curioşi, inventivi, atât români, cât şi străini. Prin nişte oameni precum Victor Conta, Victor Papilian, Vasile Voiculescu ne-a arătat că e important să hrănim sufletul şi mintea în aceeaşi măsură. Da, ştiinţă şi cultura pot fi complementare. O remarcă din discursul lui Marian mi-a atras atenţia îndeosebi a fost legată de faptul că a fi obedient nu e util, ci a fi critic, a propune spre îmbunătăţire e de ajutor. Nu este inteligentă supunerea, ci trebuie să ne opunem în condiţii nepotrivite şi împotriva acţiunilor conduse spre un scop asupritor (a se vedea situaţia din România, spre exemplu, Bolivia etc.). Ştiu că şi domnul profesor are multe de spus, pe care trebuie să le comprime în puţine slide-uri , însă eu am găsit utilă această prezentare, ar fi frumos să mai avem prezentări despre diverse personalităţi . Foarte frumoase acele caracteristici ale unui om de calitate superioară: modestie, credinţă , cultură. Ca durată a fost numai bine, Marian a parcurs foarte degajat prezentarea şi foarte bine, pe alocuri erau însă prea multe informaţii ce nu-şi găseau locul. Îi sugerez, de asemenea, ca atunci când nu cunoaşte anumite lucruri să nu le mai pomenească în prezentare dacă nu a avut timp să şi le însuşească. Felicitări lui Marian, oricum, pentru o primă prezentare s-a descurcat foarte bine.
Continuarea domnului profesor legată de Roşia Montană vine în complementaritate cu subiectul colegului nostru, de asemenea şi remarca lui legată de faptul că obedienţa nu este întotdeauna constructivă. Este importantă informarea populaţiei despre starea actuală a României pentru a avea o reacţie de amploare.

4. Sfaturi medicale M P

Consider această rubrică foarte utilă, întrucât ne exemplifică cum să ne protejăm, căci doar protejându-ne pe noi înşine putem să avem grijă şi de cei din jurul nostru. Mulţumim că ne-a reamintit de articolul 23 din Carta Universitară. Menţionez că am folosit metoda de pauza de 10 minute odată la 50 minute şi relaxarea prin punerea palmelor calde pe ochi şi pe frunte, mulţumesc. Rămâne pe listă masarea gingiei cu sare, daca gingia este inflamată. Respiration nu am folosit până acum, dar am folosit si eu oscilococcinum şi, într-adevăr, a fost de ajutor. Foarte interesant consider exerciţiul pentru întărirea jgheaburilor vertebrale, o să îl încerc cât de curând. Durata a fost optimă, aşteptăm şi alte sfaturi simple, practice legate de un comportament sănătos.

5. Fotografia săptămânii (1) M P

Consider prezentarea domnului profesor foarte interesantă, faptul că a pornit de la nivel microscopic, a prezentat cauza, ulterior prezentând manifestările macroscopice. Mi-a impresionat retina vederea unui bacil în plin proces de sporulare, să văd spori la microscop şi să observ cum arată un bacil cu citoplasma specifică în urma expulziei sporului. A fost cu adevărat revelator, o să îmi rămână multă vreme în minte. Am înţeles, încă o dată, că microbiologia nu se termină odată cu terminarea anului 2. Durata a fost potrivită.

6. Fotografia săptămânii (2) E G

Am încercat de-a lungul prezentării să comunic cu cei din sală şi să îi îndemn să răspundă, chiar şi greşit, pentru că o greşeală comisă va rămâne în memorie, din acel moment înainte vor fi reţinut foarte uşor ce s-a greşit. Am încercat să găsesc o poză grăitoare, unde se pot vedea diverse tipuri de leziuni şi am vrut să le dovedesc că nu este în zadar să înveţe şi la materii precum biologie celulară, histologie, căci deseori pot ajuta în vederea de ansamblu a mecanismului fiziopatologic al unei boli. Consider că m-am lungit un pic cu prezentarea.

7. Cazul săptămânii M P

Cazul Mădălinei a fost unul aparte, un caz de tuberculoza genitală, la nivelul trompei uterine. Apreciez că Mădălina a explicat fiecare etapă a diagnosticului, astfel încât mi-a fost facil să o urmăresc. Mi-a plăcut că a explicat despre antigenul tumoral pentru eventualitatea unei tumori ovariene; am întâlnit nişte caractere specifice TBC genital, anume „tobacco pouch”, pe care l-a explicat foarte clar. Am apreciat, de asemenea, explicaţia privind lichidul de ascită, cum se poziţionează în diferite poziţii. Durata prezentării a fost optimă, nu am nimic de adăugat, experienţa şi-a pus amprenta pe calitatea prezentării.

8. Știați că ... M P

Consider că acestei rubrici i s-a acordat prea puţin timp, dar înţeleg că timpul era total împotrivă, menţionarea acelor medicamente nou descoperite cu utilitate împotriva tuberculozei oferă o speranţă că mai avem puţin timp să îndreptăm lucrurile; de asemenea semnalează şi asupra dificultăţii descoperirii tratamentelor eficiente şi rapidităţii selecţiei mutantelor rezistente. Aceasta ne sugerează mult mai multă precauţie şi responsabilitate când e vorba de administrat medicamente, mai ales antibiotice. Trebuie să stăpânim teoria pentru a avea o practică utilă.

9. Surpriza zilei (2) A-M L

Subiectul legat de sistemul medical din România a stârnit şi întotdeauna va stârni discuţii aprinse datorită neregulilor, abuzurilor constante şi timpului îndelungat de persistenţă într-un sistem fragil. Apreciez această introducere despre sistemul medical şi faptul că la sfârşitul prezentării colega noastră ne-a lansat provocarea de a propune idei pentru îmbunătăţirea sistemului medical. Poate, mână de la mână vom ajunge într-o zi să contribuim la schimbare, dacă nu se va întâmpla să o definitivăm noi. Durata prezentării a fost optimă, apreciez interacţiunea colegei noastre cu publicul.

10. Prezentare (2) M P & comp.

De asemenea, constrâns de timp, domnul profesor a renunţat la mare parte din prezentarea despre cum ar trebui să prezentăm şi care ar trebui să ne fie atitudinea legată de o prezentare la un congres: să exersăm prezentarea în faţa unor colegi, care să pună întrebări, să exersăm în faţa oglinzii pentru a ne controla reacţiile, să ne cronometrăm prezentarea etc. Mulţumim domnului profesor pentru ponturile împărtăşite. În încheiere domnul profesor ne-a semnalat asupra importanţei de a avea şi de a ne construi un sprijin de-a lungul vieţii prin colaborarea cu colegii.

11. Despre diagnosticul diferențial (anul III)

Purtarea acestei discuţii despre diagnosticul diferenţial este extrem de utilă prin faptul că ne strângem mai mulţi studenţi din an mai mare şi dezbatem diverse tehnici de palpare, percuţie, diverse manevre. În mod normal, cred că ar fi minime şansele de a ne strânge colegi din ani diferiţi pentru realizarea unei astfel de discuţii. Apreciez intervenţia celor din an mai mare, precum şi intervenţia domnilor profesori în oferirea unor explicaţii legate de anumite patologii sau manifestări pur şi simplu fiziologice. De asemenea, respect şi admir întrebările lansate din partea publicului, prin care ne stimulează să gândim chiar noi problema. Mi s-a părut cea mai utilă predare exemplificarea palpării şi percuţiei. Felicitări Mihaelei pentru efortul depus şi pentru o prezentare reuşită. Din păcate, nu mă pot pronunţa în privinţa duratei prezentării, căci a trebuit să plec înainte de definitivarea ei.

După cum am spus în introducere, consider întâlnirea din 29/11/2013 una reuşită, care şi-a atins scopul, de fapt multiplele ţinte, aştept cu nerăbdare pe cea din 13/12/2013

Grigorescu Emilia, an 3, seria 8, grupa 115

photo

Feedback cerc - 15.11.2013 -

Pentru mine este in regula inceperea cercului de microbiologie la oricare dintre cele doua ore propuse. Ora optima este ora la care pot ajunge cei mai multi colegi, deoarece ideea organizarii mai multor intalniri pe saptamana nu este una optima, intrucat este obositor pentru cei din echipa de organizare iar numarul participantilor va fi disproportionat.

Intalnirea din 15.11.2013 a fost asteptata cu nerabdare de foarte multi dintre noi. Am fost placut surprins de numarul mare de participanti (cu greu am gasit unde sa stau) si imi doresc sa revad acest entuziasm pe toata durata anului. Nu exista dezvoltare fara participarea activa a fiecaruia dintre noi. Durata cercului a fost potrivita pentru prima intalnire, insa trebuie avut in vedere pe viitor ca o sedinta lunga duce la pierderea concentrarii si nerabdarii a multor dintre studenti.

(1) Mesaj de deschidere - MI Popa

In feedback-ul primei editii de anul trecut, vorbeam despre principalul motiv pentru care am venit la cercul de microbiologie: motivatia. Am gasit acest lucru in cadrul fiecarei editii de atunci, iar acum l-am regasit din nou. Dar nu prin fraze frumos impachetate si nici prin incurajari lipsite de substanta. Ne-ati invatat ca incurajarile, stima de sine, nu valoreaza nimic fara fundament. Iar fundamentul inseamna multa munca.

Durata a fost potrivita pentru mesajul de deschidere al primei editii, mai ales daca privim din perspectiva cantitatii enorme de informatii ce au fost transmise.

Aspectele pozitive se gasesc in fiecare mesaj ce ne-a fost transmis, incepand de la importanta feedback-ului pana la sfatul de a face gargara matinala cu apa si sare. Dintre mesajele de deschidere voi puncta:

- “Nu exista optimism sau pesimism. Exista doar realism.” Un indemn frumos de a incercam sa ramanem realisti indiferent de circumstante si de factorii care ne influenteaza.

- importanta feedback-ului pentru realizator, dar mai ales pentru cel ce il realizeaza. Sfat ce ne-a fost dat si de Dna. Dr. Prof. Moraru in cadrul intalnirii de luni seara ;

- reamintirea faptului de a nu uita de testul coagulazei in infectiile stafilococice si de a face poze semnelor intalnite la semiologie ;

- « Nu acuzati ca sa nu fiti acuzati » ;

- renuntarea la obiceiul de a citi in zig-zag;

- participarea la cercul de microbiologie se face fara selectie, test, interviu etc . Ne aflam intr-un mediu unde suntem tratati cu respect, bunavointa. Trebuie sa fim constienti de sansa ce ni se ofera si sa incercam ca macar la o materie sa fim “altfel”;

- “Ceea ce puteti face la cercul de microbiologie nu puteti face in alta parte”. Colegii de anul II sper sa realizeze acest lucru si sa profite cat mai mult.

- omagierea lui Emil Racovita si revolta de la Brasov din 15 noiembrie 1987. Se subliniaza importanta cunoasterii istoriei. Pe langa toata celelalte lucruri, istoria ne invata sa ne cunoastem latura noastra umana. Cunoscand personalitati istorice si actiunile acestora din trecut, ajungem sa ne exploram propriile adancimi ale constiintei, depistand poate aceleasi ambitii, defecte, calitati sau ganduri;

- scrisoarea studentei romance la Londra am citit-o acum cateva saptamani, ea circuland de ceva timp pe internet;

- a fost impresionanta prezentarea Adelei despre Auschwitz. Aceasta pata de sange pe harta istoriei lumii m-a invatat ca speranta e poate unicul sentiment care, odata ce se instaleaza in sufletul unei fiinte, capata imortalitate;

(2) Filmulet pregatit de Alina

Am urmarit cu mare drag filmuletul si mesajul doamnei doctor Popa, ele starnind acelasi suvoi de emotii ce l-am incercat si anul trecut. Singura diferenta a fost ca de data aceasta, am tras mai multe concluzii, la acest lucru contribuind poate si maturitatea acumulata intr-un an.

(3) Fotografia saptamanii – Diana Munteanu

Aceasta rubrica a cercului a capatat alta forma in mintea mea dupa o luna si jumatate de semiologie. Fotografia prezenta un pacient cu leziuni la nivelul gambelor, survenite in urma unor traumatisme repetate si urmate de cicatrizare. Prezentarea a fost concisa, iar Diana a explicat cu grija termenii necunoscuti.

(4) Despre congrese – Adela /Roxana / discutii

Experienta Adelei ne-a aratat ca oportunitatile nu ne bat la usa, ci trebuie sa le cautam noi. In mediul in care vrem sa profesam un lucru este cert: mentinerea in contact cu ceea ce se intampla in lumea medicala este vitala. A fost motivant pentru mine sa vad ca o colega ne arata aceste lucruri prin prisma exemplului personal.

(5) Sfaturi privind realizarea unei prezentari si utilizarea corecta a ajutorului vizual – MI Popa

O rubrica utila si bine aleasa in editia de deschidere a cercului, intrucat se asteapta implicarea celor din ani mai mici in realizarea prezentarilor. Este esential ca ceea ca vrem sa transmitem trebuie sa fie pus in valoare de prezentarea noastra.

(6) Despre diagnosticul diferential – Adelina Silvana Gheorghe

O prezentare bine realizata intr-un timp destul de scurt. Informatiile au fost prezentate intr-o maniera concisa, intr-o forma simplu de inteles si de parcurs. Ideea cercului de semiologie este incredibil de utila pentru noi, intrucat avem ocazia sa citim din surse diferite fata de materialele recomandate de catedra, ocazia de a realiza prezentari si de a arata cat de bine am inteles anumite notiuni si mai ales de a le completa etc.

Ovidiu Paul Calapod,
grupa 102, seria VII, an III

photo

Feedback 15.11.2013

Bună seara!

În ceea ce privește partea organizatorică, sunt de acord cu programul actual (vineri de la 14 sau 15).

Scrisoarea acelei tinere este absolut minunată. De multe ori începem să vedem frumusețea unui lucru când nu-l mai avem. Foarte mulți tineri pleacă din cauza situației din țară și merg, spun ei, "spre mai bine ". Dar să iau un exemplu concret. În ultima vreme, mai ales după ce s-a adus în discuție "eutanasierea câinilor" (după acel caz în care un copil a fost "sfâșiat" de câini), foarte multe persoane spuneau ca asemenea lucruri numai în România se întâmplă, că așa ceva nu s-a mai văzut în țările civilizate. Toată lumea era oripilată de această "grozăvie " și aveau un motiv în plus de-a pleca din țară. Probabil nu au auzit încă de anumite obiceiuri din țările "model"().
Dacă facem un inventar al acestor motive, cu siguranță multe persoane ar traversa în acest moment granița. Sunt multe, multe motive..

DAR.. mai ales noi, viitori medici, ar trebui să încercăm să lucrăm aici. Sunt oameni bolnavi peste tot, dar măcar cei din România sunt bolnavii noștri. Iar de oameni frumoși nu ducem lipsă...


"Fotografia săptămânii" este partea mult așteptată de mine. Mi se pare foarte util să învațăm să descriem, să mergem din aproape în aproape până să punem un diagnostic final. Totuși, mi-ar fi plăcut ca Diana sa explice, foarte pe scurt, care e mecanismul de producere al ulcerului varicos (repet, foarte pe scurt).

Prezentarea Adelei despre congrese a fost binevenită, deoarece mulți dintre noi nu am participat la astfel de evenimente. Din păcate timpul trece foarte repede, încât vom ajunge în anul 6 fără să ne dăm seama şi ar fi rău să nu încercăm să profităm de şansele pe care le avem, de a mai adăuga ceva în bagajul experinței noastre.

Sfaturile pentru realizarea unei bune prezentări au fost de asemenea, utile. E foarte important ca prezentarea să capteze și să păstreze atenția publicului, se poate spune chiar că "prezentarea este oglinda prezentatorului".

Sper sa ne mai dați sfaturi ca acela cu "gargara cu apă calduță și sare" pentru ca sunt foarte utile și ne protejează în sezonul rece (în felul acesta dăm sfatul mai departe și informăm cât mai multe persoane).

Cercul de semiologie mi se pare o idee foarte bună, pentru că parcurgem o semiologie "neutră" și în acest mod, scăpăm de un anumit tipar pe care suntem îndemnați să-l urmăm. Adelina a "spart gheața" cu generalități în ceea ce privește diagnosticul diferențial, însă, înainte de celelalte capitole, poate ar fi util să știm ce se prezintă pentru a citi înainte (chiar și din cărțile noastre de semiologie) să ne forma o idee. Și în acest mod ne sedimentăm mai bine informațiile.

În concluzie, felicitări prezentatorilor pentru munca depusă și pentru curaj!

Elena Cornea
An III, Seria 7, Grupa 110

photo

1.Probleme administrative:

Buna ziua!
1.Probleme administrative: Este bine ca cercul sa fie la ora 15.

2.Intreaga intalnire: Am asteptat aceasta noua editie a cercului cu multa nerabdare si entuziasm, iar rezultatul a fost pe masura: stiu ca cineva ma sustine si ca cere de la mine seriozitate, profesionalism si daruire in tot ceea ce fac. Mi-am reamintit ca trebuie sa mentin o competitie cu mine insami si, cel mai important, ca fac parte dintr-un colectiv (nu pot practica medicina singura).

3.Mesajul de deschidere: Domnul profesor a atins cat mai multe aspecte care si-au propus sa ne "trezeasca ", sa ne mobilizeze. Din pacate uit mereu ca trebuie sa fiu permanent informata si la curent cu ultimele noutati. In orice caz am retinut ca trebuie sa fiu mai atenta la problemele actuale importante (cum sunt cele luate in discutie: lupta cu rezistenta la antibiotice, emigrarea studentilor romani) si mai preocupata de pastrarea si promovarea valorilor nationale (s-au amintit cateva pagini de istorie si a fost comemorat sacrificiul unor oameni multumita carora avem astazi aceasta tara).

4.Film: Prezentarea colegilor e binevenita. Cred ca ne lipseste spiritul de echipa si nu suntem invatati cu munca intr-un colectiv. Vizionand acel film vedem ca nu suntem singuri si putem afla de la cine sa cerem ajutor.

5.Fotografia saptamanii: Am inteles ca e foarte important sa faci o analiza atenta, minutioasa a unui semn clinic/simptom si ca apoi trebuie sa descrii ce ai vazut. Limbajul adecvat este obligatoriu pentru o expunere cat mai corecta si amanuntita astfel incat sa nu existe confuzii si indicatiile terapeutice sa fie in conformitate cu afectiunea descrisa.

6.Multumim Adelei pentru sfaturi si incurajari! Eu nu am fost la congrese asa ca nu pot spune prea multe. Sunt incantata de ideea participarii si am sa iau in calcul o viitoare inscriere.

7.Sfaturi despre realizarea unei prezentari: Este foarte bine ca in cazul folosirii unui ajutor vizual acesta sa nu sustraga atentia de la urmarirea prezentatorului. Informatiile amintite sunt necesare si foarte utile si ne atentioneaza ca in expunerea unui anumit subiect interesul nostru trebuie sa fie intelegerea mesajului de catre auditoriu si sa nu ne oprim doar la transmiterea lui.

8.Dianostic diferential: Felicitari Adelinei pentru prezentare!
Ca orice inceput a fost mai greu si abordarea generala a diagnosticului deja implica o intelegere holistica in semiologie- dificil pentru inceput de an 3. Totusi utilitatea se va vedea in timp si nu cred ca efortul nostru spre cunoastere nu va avea rezultat pozitiv.

Baciu Andreea, seria 7, grupa 105.

photo

Feedback 15.11.2013

Bună seara!

Cu privire la partea organizatorică, eu sunt de acord cu programul actual, vineri ora 15 (chiar și 14), este cea mai bună variantă având în vedere programul încărcat al tuturor din timpul săptămânii. Ar fi nedrept pentru cei din organizare să fie nevoiți să pregătească mai multe întâlniri în cadrul aceleiași săptămâni, mai ales dacă prezența la cerc nu ar fi cea așteptată, deși știm că ei o fac din plăcere și în beneficiul nostru.

Despre partea introductivă, mesajul cu “Nu fiți fraieri!” mi s-a părut cel mai important de reținut, suntem studenți la medicină și trebuie să încercăm să profităm de orice oportunitate pe care o avem ca să învățăm, inclusiv de profesorii noștri care, până la urmă, în primii doi ani au fost singura noastră legătură cu clinica, singurii de la care puteam afla mai mult despre ceea ce înseamnă sa practici medicina. Luând contact cu clinica în acest an, mesajul a căpătat o valoare și mai mare și observ că lumea din jurul nostru este prea ocupată pentru a ne acorda timpul necesar nouă să învățăm, astfel încât noi trebuie să fim de acum cei care să preia inițiativa și să îi căutăm pe cei care pot și vor să ne ajute.

Despre plecarea în străinătate ne-ați mai vorbit și cu alte ocazii și, în opinia mea, ați avut întotdeauna dreptate. Eu nu am fost niciodată printre cei care trebuie convinși să rămână, deoarece știu că nu aș putea să plec fără familia mea, însă acesta era singurul motiv. Dar în această vară am avut parte de o surpriză care are legătură cu mesajul prezentat de dumneavoastră. O colegă de liceu, pe care o știu de mulți ani, a fost tot timpul dezamăgită de România, de toate nedreptățile de aici și, mai ales, de atitudinea majorității românilor față de țara lor și față de oamenii din jurul lor. Însă, după 2 ani petrecuți în Marea Britanie, a spus că nu există țară mai frumoasă și mai “normală” ca România, incluzându-mi în argumentația sa numeroase motive, și nu e singura care și-a schimbat complet părerea despre plecarea definitivă din țară. Pentru noi ar fi bine să mergem în diferite țări, să învățăm de la ei, să vedem diferite perspective ale medicinei, dar să avem mereu în gând să ne întoarcem și să le aplicăm aici.

Ați vorbit despre importanța feedback-ului, acesta fiind util celor care au avut de prezentat, celor care au organizat, dar, mai ales, celui care îl realizează. Țin să subliniez că am înțeles rolul lui, deși nu am demonstrat-o niciodată și nu mă simt foarte în măsură să vorbesc despre asta. Un alt motiv pentru care îl consider important, este că feedback-ul este singura modalitate prin care contribuie și cei care nu au un rol activ în cadrul cercului.

Fotografia săptămânii tot timpul mi s-a părut cea mai interesantă rubrică și prezentarea Dianei a fost foarte bine realizată, având și caracter de model pentru cei noi veniți despre cum ar trebui să se desfășoare o astfel de prezentare.

Prezentarea Adelei despre congrese a fost una binevenită, deoarece mulți dintre noi nu avem destule informații despre ceea ce presupune participarea la o astfel de întâlnire științifică. Totodată, entuziasmul ei pentru medicina de urgență a fost un imbold pentru mine să încep să caut un domeniu care m-ar interesa cu adevărat și să încep să îmi plănuiesc activități pentru a-l urma.

În partea a doua a cercului, cu diagnosticul diferențial, consider că a fost o inițiativă foarte bună și, sper, folositoare pentru noi cei din anul III. Mi-a plăcut prezentarea Adelinei, pentru că îmi amintesc prima ei încercare și s-a văzut o evoluție frumoasă de atunci, cu o Adelina mai încrezătoare și cu mai puține emoții :). Capitolul prezentat a fost primul și mi s-a părut cel mai arid, având în vedere că au fost prezentate noțiuni generale despre diagnosticul diferențial. Consider că vom înțelege mai mult din el la sfârșitul anului III decât acum, însă a fost un exercițiu de început reușit. Pentru următoarele prezentări ar fi interesant să ne raportăm mai mult la partea practică a subiectului, odată cu capitolul tradus să venim și cu informații în plus căutate de noi sau poate colegii mai mari să ne împărtășească din experiențele lor. Ideal ar fi să știm ce se prezintă de dinainte, să se informeze și cei care nu prezintă și să venim cu întrebări și probleme mai complete pe care să ni le lămurim.

photo

Buna seara, Probleme

Buna seara,

Probleme administrative: Sunt de acord cu inceperea la ora 15:00, insa avand in vedere ca cei de anul III raman si pentru cercul de semio consider ca este prea obositor si de accea prefer ora 14:00.
As dori o singura intalnire pe saptamana, programul tutuor este ocupat si nu cred ca este necesar un efort atat de mare din partea organizatorilor.

1. In legatura cu lauda/critica sunt de parere ca atat laudele cat si criticele au rolul lor. In cazul studentilor care primesc o satisfactie si prin laude consider ca acestea sunt importante. Desigur nici exagerarea nu este de dorit intrucat poate duce si la perceptii eronate despre propriile capacitati. Criticele au un rol in imbunatatirea personala, insa nu pot fi folosite exclusiv din pricina nemultumirilor care pot aparea. Nevoia de apreciere este o caracteristica copilaroasa care se pastreaza, insa, atat in perioada de adolescenta dar si in maturitate, ce-i drept sub alte forme.
In legatura cu globalizarea, sunt de parere ca aceasta este soarta popoarelor. Cei care se opun vor fi priviti ca niste "anti-progresisti". Traditiile se adapteaza conditiilor actuale astfel incat traditii vechi incep sa fie "nepotrivite". Organizarea actuala a traficului de informatie si tipul de piata cerere-oferta determina adoptarea unor traditii noi si mult mai profitabile(Halloween, Valentine's Day etc). Acest lucru va duce in timp la pierderea identitatii nationale, concept care incepe sa dea semne de slabiciune in conditiile in care granitile nu mai sunt decat o formalitate de trafic. Informatiile sunt disponibile tuturor si forma predominanta de societate devine universala.
In legatura cu avortul sunt de parere ca nu se poate face o generalizare atat de brutala. In cazul unei mame care vrea sa faca avort din motive materiale sunt de acord ca nu ar fi trebuit sa conceapa un copil, dar noi prin condamnarea ei nu o pedepsim doar pe ea ci si pe copilul ei care ar avea o viata grea. In cazul unor malformatii din nou nu se poate condamnna o mama care nu vrea ca viata copilului sau sa fie marcata de handicap sau incapacitatea integrarii in societate.
2. Poza saptamanii a infatisat un caz interesant din care am invatat noi aspecte ale dermatitei ocre.
3. Sunt de acord cu prezenta la cat mai multe congrese atat pentru componenta stiintifica dar si cea oratorica. Ne poate ajuta la proiecte pentru facultate dar si mai tarziu la lucrarea de doctorat. Putem invata cum sa structuram un abstract pentru o lucrare si cum sa o facem cat mai "graitoare".
4. Consider ca cercul de semiologie este o idee buna pentru completarea notiunilor invatate la spital. Este bine ca putem lamuri anumite neclaritati pe care poate nu apucam sa le deslusim in cadrul lucrarilor practice.

Dascalu George Daniel, Seria 8, Grupa 123.

photo

Feedback

Bună seara

1.întreaga întâlnire (ansamblul intâlnirii din 15.11.2012)
Prefer pozitionarea cercului vinerea, as putea veni lunea sau martea după ora 4.
Prima întâlnire a cercului a fost una nostalgică, îmi pare rău că am întârziat si nu am prins începutul si că am pierdut si putin din finalul ei. Mă bucur ca a fost o prezenta foarte mare si sper să se mentină, este o oportunitate foarte bună pentru toti studentii să urmărească & să prezinte cazuri clinice. În plus comunicarea între studentii de ani diferiti este foarte utilă. Mi-a plăcut de asemenea că mai multi din studentii anului II au ramas si la partea de semiologie. Către final, fiind mai putini, cadrul a fost mai familial. Ii indemn pe studentii de anul II să se implice si să devina chiar ei prezentatori, mai ales ca acum stiu cum se face o prezentare bună. Mult succes!


2.diferitele prezentari care au fost făcute
1) mesajul de deschidere, mesajele transmise pe parcursul acestei perioade
Din păcate am pierdut o parte din mesajele de deschidere însă sfaturile prinse sunt bine venite. Este foarte important ca un medic să-si imbogateasca cultura. Astfel, la fiecare prezentare, domnul profesor include referinte istorice si nu numai. Interventia despre Auschwitz a Adelei, imaginile sugestive din prezentare si referintele precum scrisoarea studentei din Marea Britanie sunt câteva exemple care ne oferă o altă perspectivă a lucrurilor si ne amintesc ca cei care nu cunosc istoria au sanse mari să o repete.
Dorinta profesorului de a ne servi gustari si suc in pauza a subliniat atmosfera familiala a cercului.
Incadrarea in timp a fost potrivită.

2) film (pregatit de Alina) (exista si link-ul pentru prima parte a filmului, nu si pentru prezentarea colegilor de la cerc si a micilor activitati )

Negativul este intotdeuna mai puternic decat pozitivul iar in general, doar acesta este si expus, mai ales de media uzuala, la televizor. Generatia noastra are un potential urias iar asta mai ales datorita sacrificiilor generatiilor anterioare.

Cat despre videoclipul colegilor, este important să ne stabilim obiectivele si să stim ce putem învăta de la o anumită activitate. Asadar clipul a fost binevenit deoarece a reviziut activitatile cercului, ne-a aratat colegii la care putem apela pentru informatii si a subliniat oportunitătile si atmosfera pe care ne-o ofera cercul.

3) fotografia saptamanii – Diana

Prima prezentare a deschis posibilitatea de exersare a abilitatilor de descriere, curajul spectatorilor crescând încet, pe parcursul prezentarii. Cazul de ulcer varicos a fost prezentat intr-un mod degajat, cu încredere, relationand cu publicul. Poza a fost sugestivă iar incadrarea in timp a fost potrivita. Probabil că la urmatoare editie publicul va fi putin mai curajos.

4) despre congrese – Adela/Roxana/discutii

Prezentarea a arătat avantajele participarii la congrese, intr-un mod interactiv, existand o bună comunicare cu publicul. Foarte bine venite au fost si interventiile dr. Alexandru Muntean care ne-a oferit informatii suplimentare si sfaturi. La sfarsit am fost invitati sa participăm si la CNSTM. Timpul a fost suficient.

5) sfaturi privind realizarea unei prezentari si utilizarea corecta a ajutorului vizual

O prezentare foarte bine venită, mai ales la început de editie. Util tuturor, chiar si celor care au mai văzut prezentarea. Pe lângă sfaturile oferite, au fost subliniate avantajele feedbackului, iar pozele si exemplele au fost sugestive. Încă un impuls pentru prezentarea la cerc către studentii de anul II.

6) despre diagnosticul diferential

O prezentare complexă, cuprinzând foarte multe notiuni noi, realizată într-un timp record. Multitudinea informatiilor a condus la un timp de expunere mai lung, fiind probabil utilă împărtirea capitolului mai ales în contextul notiunilor dificile, astfel incât să fie posibilă o comunicare mai extinsă cu publicul. Interventiile colegilor mai mari si ale domnului profesor au fost bine venite, având un rol si in crearea unei atmosfere mai călduroase. Informatiile oferite au reprezentat un ajutor foarte mare colegilor din anul III si nu numai. Modul de expunere a fost bun, fiind prezenta interactiunea cu publicul.

O seară plăcută,
Dragos-Paul Hagiu
Anul III, Seria 7, Grupa 109

photo

Feedback cerc

Buna ziua,

1.Eu as putea participa la cerc vineri atat de la ora 14.00 cat si de la 15.00

Despre cerc.
Imi amintesc ca anul trecut, cand inca eram la inceput de drum in domeniul microbiologiei, ne-ati dat ca tema sa citim un anumit numar de comentarii de pe medicinist.com legate de cercul de microbiologie. Le citisem , insa cu toate ca acolo erau expuse multe aspecte pozitive legate de cerc si de dumneavoastra ,v-am scris atunci ca respect acele pareri dar ca nu le pot confirma sau infirma, intrucat erau parerile unor persoane pe care nu le cunosteam( nu functiona nici "principiul increderii"),iar ca in meseria noastra de viitori medici suntem invatati de pretutindeni sa fim sceptici, sa nu ne aruncam cu capul inainte cand ne formam o parere.Asadar voiam sa ma conving singura de veridicitatea acelor cuvinte frumoase . Atunci raspunsul meu a fost unul neutru , nu am apreciat nimic, nu am dezapreciat nimic.Acum insa, lucrurile s-au schimbat si am acumulat putina experienta proprie care sa ma ajute sa imi formez o parere.Tot ceea ce faceti pentru noi, timpul pe care l-ati putea foarte bine rezerva pentru alte activitati utile dvs,va face intr-adevar un profesor special . Cand am aflat de ideea dvs de a organiza si un cerc de semiologie, recunosc ca mi-ati intrecut orice asteptari!Va multumesc pentru ceea ce faceti pentru noi.Ne insamantati in noi dorinta de cunoastere,de a cauta experiente noi, de a fi scormonitori,ne mentionati lucruri pe care nimeni nu are dorinta si rabdarea de a ni le impartasi ( ex: cum sa realizam o prezentare).
Prezentari
Mesajul de deschidere .
Ne-ati vorbit despre plecatul in strainatate, despre avantajele si dezavantajele acestei decizii.Nu am intrat in facultate cu ideea de a pleca in strainatate,dar cum nu se stie ce iti va rezerva viitorul ,este bine sa analizam de mai multe ori si cu seriozitate aceasta hotarare daca se va ivi vreodata.Ne-ati vorbit putin si despre santate,cum sa ne crestem rezistenta fata de diversi microbi, mai ales inaceasta perioada si ne-ati infiripat ideea de a profita la maxim de cunostintele profesorilor nostri prin mesajul "Nu fiti fraieri", e adevarat uneori avem tendinta de a invata la materia la care ne place profesorul , dar cred ca aceasta tendinta nu tine chiar de orgoliul nostru ci mai mult de disponibilitatea, dorinta , placerea profesorului de a-si instrui studentii care determina la acestia un mecanism de "feedbak pozitiv" :o dorinta mai mare de a invata din curiozitate sau daca nu ,macar in semn de recunostinta.
Ne-ati vorbit despre cum sa realizam o prezentare, lucru care mie mi se pare foarte util. Mi-am dat seama ca nu e chiar atat de simplu si ca am facut prezentari in care am omis lucruri pe care dvs le-ati considerat importante.De acum inainte sper sa nu se mai intample acest lucru.

Poza saptamanii .
Diana a prezentat consecintele unei staze venoase profunde.Mi-a placut pentru ca in aceste luni de semiologie am intalnit cazuri asemanatoare la spital si am reusit sa recunosc imaginea prezentata. Diana a fost degajata si mi-a placut ca a incercat sa ne provoace pe noi sa raspundem.

Filmuletul generatiei pierdute.
Mi s-a parut interesant pentru ca a scos la iveala optimisumul si faptul ca mereu trebuie sa exista speranta si posibilitatea de a schimba ceva.Tot ce trebuie sa facem este sa ne intoarcem inapoi, sa analizam lucrurile ca nu au mers bine, sa ne gandim de ce s-a intamplat acest lucru si sa cautam o solutie de rezolvare.

Despre congrese.
La cerc mi-am dat semana importanta congresului si cat de important e sa sa iti formezi din timp un CV de calitate.Adela a prezentat clar, cursiv pasii care trebuiesc urmati atunci cand vrem sa participam la un congres in calitate de participant activ.Mi-a placut si mi s-a parut util faptul ca a adus in discutie posibilitatea aplicari pentru bursele de cercetare care se realizeaza pe perioada verii.

Cercul de semiologie.
Adelina a prezentat onorabil un capitol destul de voluminos.A avut putine emotii ( probabil si din cauza timpul scurt pe care l-a avut la dispozitie sa realizeze prezentarea) ceea ce a facut-o sa evite uneoriexplcatii ale unor termeni, dar Alex a intervenit imediat si a clarificat oprice nelamurire ( un lucru pe care l-am apreciat la cerc: tendinta de a lucra in echipa,in care fiecare impartaseste din cunostintele lui) . O felicit pe Adelina pentru promptitudinea de care a dat dovada si de pentru efortul pe care l-a depus ca sa traduca acel capitol si astept cu entuziasm si celelalte prezentari care vor urma.

Despre Cerc.
In ansamblu, intreaga intalnire mi s-a parut bine structurata, am plecat de la cerc cu foarte multe informatii utile care au facut cele patru ore sa treaca "zburand" .

Sandulescu Bianca Andreea, anul III, seria 7,grupa 100.

photo

Feedback 15.11.2013

1. Probleme tehnice
Sunt de acord ca cercul să înceapă la ora 14.30 - 15.00 iar vineri mi se pare cea mai potrivită variantă.
2. Întreaga întâlnire
Încep prin a spune că îmi era extrem de dor de cerc și m-am bucurat foarte mult sa reînceapă. Și mai mare a fost bucuria când am văzut că băncile erau atât de pline. Sper că vor fi așa și în continuare.
3. Introducere
Feedback. Anul trecut am reusit să realizez importanța feedbackului. Acesta este util atât pentru prezentator - află plusurile și minusurile, iar atunci când știe ce trebuie să îndrepte poate evolua. Pentru cel care face feedback-ul este util pentru că își mai recapitulează, în ordine, punctele atinse la întâlnire. Pe lângă asta, începe să își facă un mod de a gândi schematic. Chiar glumea o colegă mai mare că dupa câțiva ani de facut feedback după ce se uita la tv la o reclamă sau o emisiune avea în minte : aspecte pozitive, aspecte negative, aspecte de îmbunătățit, etc.
Despre selecție. Este bine că avem șansa de a participa la cerc fără selectie. E o sansă unică și a trebui să mulțumim și să profităm de ea. Avem multe de învățat. Aspectul negativ al acestui lucru este că atunci când nu există o regulă strictă, de exemplu, "pentru participarea la cerc este obligatoriu să se dea feedback", atunci cerințele vor tinde să nu fie respectate.
Despre fotografii la semiologie. La cercul trecut am realizat că uitasem complet de posibilitatea de a face fotografii la semiologie. Astazi am pus în aplicare acest sfat si am făcut câteva. Cu siguranță ne vor fi utile și nouă și altora în procesul de învățare. Un aspect care pe mine mă îngrijora din acest punct de vedere era felul cum se va simți pacientul când i se va cere să "pozeze", mă gandeam că se va simți prost, ca o "ciudățenie", însă astăzi pacienții au fost înțelegători, unul dintre ei chiar a făcut observația că "trebuie să studiem doar".
Despre a fi fraier... E puțin ironic ca cineva să îi spună unui student că proful X vrea să manipuleze studenții iar studentul respectiv să ceadă. Cel care crede ca proful X vrea să manipuleze fără să încerce să vadă cu ochii lui și să ia singur o decizie e de fapt manipulatul... Atâtea fețe poate avea manipularea asta. Chiar că uneori putem fi foarte fraieri.
În legatura cu occidentul... absolut toți cunoscuții mei care sunt plecați în Anglia au declarat ca acolo societatea este foarte degradată si le e dor de casă.
Lagăre și închisorile comuniste. Am un prieten care e la facultatea de istorie și spune că toți conducătorii romani au vrut mereu doar să înșele, să fure, să cucereasca și că România nu are modele demne de urmat. Eu nu știu ce istorie învață el. Mă întreb, oare le spune cineva câți oameni s-au jertfit pentru pământul ăsta binecuvântat?
Ceea ce s-a întamplat în timpul celui de-al doilea război mondial în lagărele de concentrare ar trebui sa ne puna pe ganduri. Oare merită vreun om să fie tratat atât de josnic? Au murit atâția oameni nevinovați... într-adevar, cum spunea si Adela, ar trebui ca noi să fim fericiți că trăim liberi. Cel puțin aparent...
Dacă în vremea comunismului oamenii erau obligați pe față să acționeze într-un anumit mod, ceea ce se întâmplă astăzi e mult mai parșiv și mai josnic. Oamenii sunt manipulați la un nivel mult mai subtil și subliminal, astfel încât le sunt induse ideile pe care ar trebui să le gândească plus un fel de "adormire" pentru a nu putea realiza care e adevărata situație decât cu ceva efort. Dacă în 89 oamenii s-au revoltat fiindcă s-a umplut paharul, își dăduseră seama de mult timp că ceva scârțâie, astăzi oamenii sunt prea "sedați" de media, de locușorul confortabil din fața calcuatorului și de multe altele pentru a mai reacționa.
Tinerii anti-comuniști au fost împliniți că se pot jertfi pentru o viață mai bună. Au avut un ideal și au luptat cu viața pentru el. Comunismul a dat eroi și sfinți. Neo- comunismul, dacă mi se îngăduie să numesc așa democrația de astăzi, până acum nu a dat prea multe în afară de niște tineri prea absorbiți de ale lor pentru a se uita în jur. Nu știu câți vor citi acest feed-back însă iată o mostră din ceea ce înseamna Pitești, închisoarea construită special pentru a mutila suflete. Citatul este din Virgil ierunca, "Fenomenul Pitești" "A fost practicată toată gama — posibilă şi imposibilă — a torturilor: diferite părţi ale corpului erau arse cu ţigara, au fost
deţinuţi cărora li s-au necrozat fesele şi le-au căzut cum cade carnea de pe leproşi.
Alţii au fost obligaţi să mănânce o gamelă de fecale şi după ce o vomau li se înfunda
voma în gât. Imaginaţia delirantă a lui Ţurcanu se dezlănţuia mai ales atunci când avea de-a
face cu studenţi care credeau în Dumnezeu şi se străduiau să nu se renege. Astfel,
unii, erau „botezaţi” în fiecare dimineaţă : scufundaţi cu capul în hârdăul cu urină şi
materii fecale, în timp ce ceilalţi în jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura
până ce apa făcea bulbuci. Când deţinutul recalcitrant era pe punctul de a se îneca,
era scos, i se dădea un scurt răgaz să respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre
aceşti „botezaţi” căruia i se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism
care 1-a ţinut vreo două luni de zile: mergea în fiecare dimineaţă şi-şi băga singur
capul în hârdău, spre hazul reeducatorilor.
Cât despre studenţii în teologie, ei erau obligaţi de Ţurcanu să oficieze în
slujbele negre pe care le regiza mai ales în săptămâna Paştelui şi-n noaptea Învierii.
Unii făceau pe ţârcovnicii, alţii pe preoţii. Textul liturghiei lui Ţurcanu era,
bineînţeles, pornografic, parafrazând, la modul demonic, textul original. Prea Sfânta
Născătoare de Dumnezeu era numită „marea curvă”, Isus „idiotul care a murit pe
cruce”. Studentul în teologie căruia îi revenea rolul preotului era dezbrăcat în pielea
goală, apoi acoperit cu un cearceaf mânjit cu fecale, de gât i se atârna un falus făcut
din D.D.T.. pâine şi săpun. In noaptea învierii din 1950, deţinuţii în fază de reeducare
de la Piteşti au fost obligaţi să treacă prin faţa unui atare „preot” să sărute falusul şi
să spună „Hristos a înviat”. Ţurcanu observa mimica fiecăruia, şi dacă unul dintre cei
care se declaraseră reeducaţi, care-şi denunţaseră toţi prietenii şi cunoscuţii, care
descriseseră cum se culcaseră cu mamele lor sau cum îşi violaseră surorile, avea
acum o clipă, totuşi, de ezitare, dacă se simţea că are o strângere de inimă în acest
moment al blasfemiei, atunci izbucnea :
— Ah, banditule, va să zică ţi se pare că profanezi, mai sunt în tine rămăşiţe
din educaţia ta mârşavă ! Ia să treci din nou prin toate fazele."
4. Poza saptamanii. Poza săptămânii a fost foarte interesantă. Diana a explicat foarte frumos, a fost foarte degajată și i-a încurajat pe toți să mai vină la cerc. Am văzut încă o dată cât de important este să poți descrie ceea ce vezi. Ca aspecte de îmbunătățit ar fi explicarea fiecărui termen în parte, fiindcă e posibil ca unii să nu fi înteles anumite aspecte. Într-adevăr, și mai indicat ar fi fost să vină întrebările din public. Dar eu îmi amintesc că în anul 2 când abia începuse cercul îmi era destul de jenă să întreb ceva.
5. Despre conferințe și congrese. Acesta a fost o prezentare utilă și binevenită. A prezentat în mare ce înseamnă un congres (național/internațional), un abstract, un poster. Adela s-a prezentat foarte bine în fața publicului, cum ne-a obișnuit. Ca aspecte de imbunătățit, cred că ar fi putut include o listă cu principalele congrese accesibile studenților din București.
6. Despre diagnosticul diferențial. Încep prin a preciza că Adelina chiar este de admirat că a reușit sa se mobilizeze și să facă într-un timp atât de scurt atât traducerea cât și prezentarea ppt. Lucrând la prezentarea pentru vinerea asta, mi-am dat seama cât de greu este de făcut. Am observat o evoluție în prezentările ei. Îmi amintesc de prima prezentare pe care a făcut-o când eram anul 2, despre Bacillus anthracis dacă nu mă înșel, când se mai emoționa și se uita pe bilețele, acum s-a văzut că a fost mai sigură pe ea. Cred că se puteau explica puțin mai bine unele noțiuni, însă cred ca aici a fost vina faptului că a fost o prezentare amplă de făcut într-un timp destul de scurt. Per total, cred că prezentarea a fost extrem de utilă și sper că la fel vor fi și toate cele ce vor urma.

Mihaela Roxana Huhu,
an 3, grupa 122

photo

Feedback 15.11.2013

Bunӑ seara/ dimineața/ ziua!

Da, sunt de acord cu ȋnceperea cerului la 14.30 sau la 15.00. Cȃt despre o altӑ zi de desfӑșurare, nu am o altӑ sugestie; consider ziua de vineri cea mai potrivitӑ.

I. Ȋntȃlnirea din 15.11.2013 a fost una deosebitӑ din mai multe puncte de vedere… Ȋn primul rȃnd, din pӑcate nu am participat la prima ȋntȃlnire din anul 2 al meu, așa cӑ a fost oarecum o premierӑ. Am fost uimitӑ de numӑrul mare de participanți ( a se ȋnțelege: bucuroasӑ), foarte ȋncȃntatӑ sӑ revӑd oameni dragi cunoscuți și mulțumitӑ de faptul cӑ și prietenul meu, Cӑtӑlin Furculescu, a putut fi prezent. Aceastӑ primӑ ȋntȃlnire a celei de-a 12-a ediții mi-a adus aminte de ultima din ediția cu numӑrul 11…Am plecat de la Institutul Cantacuzino din nou plinӑ de energie pozitivӑ, motivație, dorințӑ de a face mai multe, mai bine…

II. 1. Introducerea domnului doctor Mircea Ioan Popa :
Restricții pentru participanții la cerc?! Nu, nu cred cӑ ar fi frumos. Știu, nu mereu facem ceea ce e frumos, ci ceea ce e corect, ȋnsӑ așa cum a spus și Octavian, chiar dacӑ nu toți fructificӑ oportunitatea aceasta, mӑcar li s-a oferit șansa… Poate fi o problemӑ și de circumstanțe uneori, ȋnsӑ aici vorbim de ceva ce se desfӑșoarӑ pe o perioadӑ ȋndelungatӑ de timp, așa cӑ la urma urmei participarea sau neparticiparea ajung sӑ fie alegerile fiecӑruia. Eu, una, mӑ simt cȃștigatӑ.
Ȋncӑ nu am ȋntȃlnit ȋn clinic infecții cu Stafilococ sau alte tipuri de infecții bacteriene evidente, dar atunci cȃnd le voi ȋntȃlni, sper sӑ fiu capabilӑ sӑ raționez ȋn mod corect. E puțin trist cӑ anul 2013 a fost declarant anul pierderii luptei cu microbii rezistenți la antibiotice…o dovadӑ clarӑ a lipsei de discernӑmȃnt ȋn consumul de medicamente, lipsei de informare, de pregӑtire…
Despre Roșia Montanӑ…admir sincer pe aceia care au mers la protestele pașnice și care ȋntre toate cȃte au avut de fӑcut au gӑsit timp sӑ tragӑ și acest semnal de alarmӑ. Știu, nu e vorba de ei, de mine, de un examen, de o simplӑ grijӑ cotidianӑ, e vorba de o țarӑ, e vorba de noi toți. Deși fizic nu am fost lȃngӑ ei, i-am susținut…ȋn cazul acesta, prioritӑțile mi-au fost altele și nu neapӑrat egoiste de fiecare datӑ.
Ȋntr-adevӑr, medicina trebuie sӑ fie o misiune, nu o meserie. Dacӑ am privi cu toții așa, ce bine ar fi… De fapt, mӑ tot gȃndesc și ȋn mintea mea a fi Om cu O mare a ajuns echivalentul a ‘a fi Medic…ce practicӑ medicina ca pe o misiune’. Și toatӑ fundația aceasta pe care trebuie sӑ o construim și toate coloanele ȋnalte și drepte spre care tindem, toate fac parte din ‘multi-‘dezvoltarea noastrӑ …congresele, voluntariatul, taberele, tot, tot de ce ne ziceți. E atȃt și ȋncӑ pe-atȃt. Cel mai mult conteazӑ sӑ facem ceva din dorințӑ sincerӑ, sӑ facem cu pasiune și sӑ ne pӑstrӑm ochii și sufletul deschise. Eu așa ȋncerc, fӑrӑ a mӑ strӑdui.

Despre Occident… nu prea am comentarii la aceastӑ temӑ. Cred cӑ e alegerea fiecӑruia, ȋn cele din urmӑ. Tristețile de pe aici pot fi uneori motive bune care sӑ-ndrepte tinerii spre ‘plecat’. Nu m-am gȃndit eu ce voi face. Ȋmi place sӑ leg prietenii cu persoane din alte țӑri, deja am amici buni de prin toatӑ lumea (exagerez), unii din ei vor deveni doctori și chiar am vorbit, mai ȋn glumӑ, mai ȋn serios, cӑ peste ani vom colabora! Deocamdatӑ, sunt mulțumitӑ de faptul cӑ voi participa la un schimb profesional ȋn Polonia, la anul.(susținerea examenului de stagii a fost motivul pentru care am plecat mai devreme decȃt alții de la cerc, ȋn timpul prezentӑrii Adelinei Gheorghe)
Mi se pare groaznic cu unii, poate din lipsӑ de ocupație, nu au altceva mai bun decȃt sӑ caute teorii ale conspirației sau mai știu eu ce… cum sӑ creadӑ cineva cӑ intenția dumneavoastrӑ e sӑ ne manipulați?! Asta e amuzant și trist.
Momentul cu referiri istorice a fost unul plӑcut și frumos. Atȃt partea prezentatӑ de domnul dotor, cȃt și de colega mea, Adela Grasu.
Cȃt despre filmulețul “invers”- There is hope , deși ȋl știam, chiar reușește sӑ mӑ facӑ sӑ zȃmbesc de fiecare datӑ. Parcӑ e așa o gӑleatӑ de apӑ rece, la ȋnceput, o realitate izbitoare, dar apoi…parcӑ mӑ face sӑ cred cӑ “There is hope.” Așa sper sӑ fie…

2. Filmulețul de prezentare a fost foarte drӑguț. Eu nu-l mai vӑzusem…

3. Fotografia sӑptӑmȃnii, prezentatӑ de Diana: a fost un caz cu care foarte mulți dintre noi probabil ne vom ȋntȃlni. A amintit cӑ trebuie ȋntotdeauna sӑ analizӑm totul, sӑ fim curioși. Nu uitasem de ȋndemnul de a face poze atunci cȃnd ȋntȃlnim un caz mai deosebit și am ȋncercat sӑ urmez sfatul, pentru cӑ uneori “o imagine face cȃt o mie de cuvinte”. :)

4. Despre Congrese: Felicitӑri Adelei pentru tot ceea ce face!! Mi-aș dori sӑ ajung și eu cȃt de curȃnd sӑ prezint ȋn cadrul Congreselor…ȋntȃi la cele studențești, probabil. Dar ȋnainte o sӑ ȋncerc sӑ exersez la cerc. Conteazӑ foarte mult totul, așa cum am spus mai sus. Tot ce facem extra-facultate, dar oarecum anexat acesteia, atȃta vreme cȃt facem cu bucurie și entuziasm, consider cӑ nu ne poate aduce decȃt beneficii și contribuie la dezvoltarea noastrӑ. O dezvoltare cȃt mai completӑ și mai frumoasӑ. Așadar… atunci cȃnd prezenta, chiar mӑ gȃndeam cu inima puțin strȃnsӑ cӑ mi-aș dori sӑ merg și eu ȋn Polonia, așa cum a fӑcut-o Adela, dar iatӑ cӑ…se pare cӑ voi ajunge și eu. Ȋn alte condiții, dar tot mӑ bucur. Mult succes ȋi doresc ȋn continuare!!
Cȃt despre motivații pentru participare, pe lȃngӑ ceea ce deja am zis, ar mai fi, ȋntr-adevӑr și oportunitatea de a cunoaște oameni noi, experiența ȋn sine, pentru cӑ toate se cumuleazӑ și timpul trece și din pӑcate nu țoți au curiozitatea sӑ vadӑ cum e la un congres, șansa de a afla informații de actualitate, libertatea de a pune ȋntrebӑri unor oameni ‘mari’…

5. Sfaturi privind prezentarea: Ȋn mod sigur voi reveni din cȃnd ȋn cȃnd la acestea. Sunt convinsӑ cӑ mӑ vor ajuta la timpul potrivit! Ȋnsӑ, la un momentdat mi s-a pӑrut cӑ ați insistat cam mult pe detalii la slide-ul cu aberațiile epidemiologice, ȋntr-un interval ȋn care oboseala aproape cӑ ȋși spunea din nou cuvȃntul. Nu știu cȃt de folositor a fost. Este folositor ȋnsӑ, fӑrӑ ȋndoialӑ, sӑ ȋnțelegem și rostul biostatisticii…poate cӑ asta voiați sӑ ne arӑtați.

6. Despre diagnosticul diferențial ( Adelina Gheorghe): “A fost de folos?” - Bineȋnțeles cӑ a fost de folos! Nu ȋncape ȋndoialӑ. Și ȋmi este rușine cӑ ȋncӑ nu am finalizat capitolul echipei mele… O voi face ȋnsӑ cȃt de curȃnd posibil…
Adelina a prezentat ȋntr-un mod plӑcut, informația a fost bine așezatӑ pe slide-uri, experiența ei și-a spus cuvȃntul. A avut un capitol destul de amplu și probabil a avut emoții și din cauzӑ cӑ a fost cea care ‘a spart gheața’, dar eu chiar cred cӑ s-a descurcat admirabil. Poate cӑ fiind atȃt de multe de zis, ar fi trebuit sӑ fi subliniat mai mult unele pӑrți ca altele uneori și sӑ nu fi ezitat atunci cȃnd a menționat despreSindromul de șoc toxic, ce apare mai des la femei, ca urmare a folosirii tampoanelor. Am aflat informații interesante, informații care au fost, de altfel, sistematizate bine.

Așadar, cred cӑ ȋn ceea ce privește toate prezentӑrile, timpul de prezentare a fost respectat ȋn mare parte, nu au fost ȋntȃrzieri notabile, totul a decurs lin, aș spune, a fost bine cӑ am avut și acele pauze… Moderatorii acestei ȋntȃlniri au avut discursuri fluente, prezentӑrile respectau sfaturile primite, din acestea observȃndu-se experiența lor.

O sugestie (nu-mi amintesc dacӑ v-am mai zis sau nu): pentru a ȋncerca sӑ respectӑm ȋntocmai un orar (dacӑ e nevoie…), am putea ca la fiecare prezentare sӑ ‘atașӑm’ un mic cronometru ȋn colț, la fel ca la congrese. Cred cӑ l-ar ajuta și pe prezentator, sӑ se orienteze mai bine ȋn timp. Așadar, ar trebui sӑ fie stabilit dinainte un timp mediu pentru fiecare prezentare, ȋn funcție de amplitudinea ei, dar sӑ mai existe și un mic timp adițional, pentru comentarii, ȋntrebӑri.

Vӑ mulțumesc!

Toate cele bune,
Florentina-Alexandra Ion, grupa 125, seria 8, anul 3.

photo

Feedback 15.11.2013

O sa incep cu problema administrativa, mentionand ca pentru mine e la fel de bine daca cercul incepe la ora 14:00 sau la 15:00. Ziua este de asemenea buna.

Prima intalnire a cercului a fost minunata, probabil ca orice alta revenire intr-un spatiu in care ne face mare placere sa ne aflam. In afara de publicul numeros si organizarea minutioasa, toate activitatile au fost facute cu un entuziasm care vadea initiativa de a face si anul asta multe lucruri bune si frumoase!

Pentru ca a fost “deschiderea”, introducerea a cuprins atat lucruri recurente despre cerc: despre rolul feedback-ului, despre neselectivitatea participantilor, despre importanta de a pune intrebari. Cat si altele. De exemplu, domnul profesor ne-a dat unele sfaturi atat despre de facultate menite sa ne responsabilizeze (ca dezvatarea cititului in zig-zag) cat si de sanatate, contribuind la o atmosfera prietenoasa. Sau rubrica in care au fost amintite date importante ca 15 noiembrie, cand se face comemorarea celor inchisi la Ramnicu Sarat, 5 februarie la Sighet si implinirea a 145 de ani de la nasterea lui Emil Racovita Mi se pare ca lucrurile astea sunt dovada faptului ca cercul nu este doar un prilej de transmitere de materie scolara, ci un moment complex care ne implica la mai multe niveluri.
Insemnata mi s-a parut si scrisoarea studentei din Marea Britanie. Eu “rezonez” cu conceptia asta despre Occident atunci cand il privesc alaturi de Romania. (Nu contest valorile lui, dar nu asta era sensul scrisorii oricum). Citisem intr-o carte cam cinica ceva ce mi-a ramas in memorie ”S-a lasat contaminat de idealismul ieftin american, de magazinele de solduri, de forfota, de eficienta, de salariile ridicate, de tehnicism”. Mi s-a parut sugestiv…pentru felul in care inteleg eu lucrurile. Ma bucur mereu cand intalnesc oameni care nu se raporteaza cu cinism la Romania, care nu tot repeta cliseul asta “mda, Romania..ce sa te astepti?!” pe un ton ironic si atooatestiutor.
De asemenea mi se pare foarte frumoasa ideea complexitatii medicinei pe care ne-a transmis-o domnul profesor, este cea in care cred.
Despre importanta feedback-ului, nu stiu daca am mai spus, sper sa nu repet. In afara de faptul ca ne determina sa fim treji la lucrurile ce se intampla in jurul nostru, ca ne educa sa ne articulam o parere, ca ne forteaza sa nu fim indiferenti. In afara de faptul ca e util si eficient pentru buna desfasurare a cercului si pentru progresul activitatilor noastre in cadrul lui. Mi se pare un gest de o mare si frumoasa generozitate din partea acestui cerc de a se interesa de FIECARE IN PARTE: ce nu ne-a placut, ce ne-a placut si am vrea sa revedem, care e parerea noastra si ce sfaturi de imbunatatire avem. Mi se pare foarte frumos si foarte rar.
Filmuletul Alinei a fost o dovada de speranta in contextul lumii contemporane cu crizele ei amenintatoare de haos.
Dupa discursul doamnei doctor Popa am avut un sentiment de usurare pentru ca a spus ca dupa terminarea facultatii simtea ca vrea sa o inceapa iar. De usurare pentru ca uneori si eu am tendinta de a aborda foarte in amanunt lucrurile pe care le invat, ceea ce denota o constiinciozitate rigida de care incerc sa scap.

Adela Grasu a avut doua prezentari, una introductiva si una despre congrese. Ca si cele pe care le auzisem anul trecut, si acestea mi-au dat impresia ca are o perspectiva foarte matura si face lucrurile implicat. Mi-a placut ca in timpul prezentarii congreselor, in afara faptului ca le-a trecut in revista, a povestit si despre experienta ei in domeniu. Un plus mi s a parut si faptul ca a abordat chestiuni practice ca taxe, cazari, etc. Mi-ar fi placut sa mentioneze cateva congrese accesibile noua din tara. Am aflat lucruri despre care nu auzisem : departamentul de rambursare a taxelor de la facultate, , despre faptul ca va fi un congres de 160 de ani de la nasterea profesorului Cantacuzino la Academia Romana, mai multe despre “abstract”(mi se pare foarte buna ideea de a invata, pe viitor, mai multe despre asta la cerc).

Fotografia saptamanii a cuprins o imagine al carui diagnostic era de ulcer varicos. Din anul 2 mi-a placut mult rubrica asta pentru ca o consideram antrenanta pentru anul 3, iar acum imi place pentru ca simt ca am mai multe instrumente cu care sa o abordez. Indiferent de anul universitar, gasesc toate prezentarile de semiologie foarte utile si de interes! Mi-a placut ca Diana a fost concisa, s-a incadrat intr-un timp scurt si a explicat treptat si logic: ca initial a avut loc un traumatism, la nivelul leziunilor au fost ulceratii acum vindecate,a fost edem acum disparut si ca nu a cuprins necroza. Nu stiu in ce masura ar fi putut explica mai multe, datorita timpului scurt, insa putem cauta acasa explicatii.

Sfaturile privind realizarea unei prezentari, realizata de domnul profesor, cred ca ne vor fi utile tuturor. Eu, cel putin nu mai vazusem o astfel de prezentare..oricat e ea de accesibila. Mi-a placut si conversatia care a urmat-o, despre reviste si “factorul de impact”, de asemenea notiune noua pentru mine.

Despre diagnosticul diferential. Adelina are meritul de a fi deschis Cercul de semiologie, si cred ca a facut-o bine. S-a incadrat in timp, am urmarit cu interes tot ce a prezentat si la sfarsit am simtit ca am dobandit cunostinte noi. Au fost interesante si interventiile doctorului Alex Muntean, mi se pare foarte util cand ne da exemple din experienta lui accentuand unele aspecte.
De asemenea, mi se pare excelenta ideea de a lua in felul acesta contact cu o carte de diagnostic diferential de medicina interna. Cred ca toti simtim un munte de recunostinta pentru ca acest cerc se intampla.

Oana Lacatus, anul 3, seria 1, grupa 3.

photo

Feed-back 15.11

1)Intreaga intalnire
Ma bucur ca au reinceput intalnirile din cadrul cercului. Am fost surprins cand am vazut un amfiteatru foarte plin. Asta inseamna ca cei de anul 2 sunt determinati, ca isi doresc sa invete si sa devina medici buni. Sper ca ei sa continue sa vina in numar la fel de mare la cerc pentru ca au ce invata, iar informatiile/principiile le vor fi de folos mai departe, asa cum imi sunt mie acum, in anul 3.
Desi am stat cateva ore bune, nu am simtit deloc oboseala si parca as mai fi stat. Cred ca fiecare prezentare s-a incadrat in timpul stabilit, nu au existat (cel putin pentru mine) momente de plictiseala.
Legat de numarul de intalniri, mie sincer mi-ar placea sa fie cate o intalnire pe saptamana (cel putin), dar acum depinde de timpul dlui profesor si al celor din organizare. Cred ca studentii ar veni, nu ar fi prezenti doar prezentatorii.

2)Introducere
Cred ca este o idee buna sa nu existe selectie pentru cei care participa la cerc. Pana la urma, aproape fiecare student va ajunge medic, iar toti ar trebui sa aiba sansa sa devina medici buni (ca unii nu fructifica sansa aceasta - e problema lor- dar macar li s-a oferit oportunitatea).
Nu am uitat pana acum de rugamintea dlui profesor legat de testul coagulazei si fotografii, dar pana acum nu am intalnit nici infectie cu stafilococ, nici nu cred ca am avut ce fotografia.
Despre optimism. Optimismul, la prima vedere, este bun, dar daca te ghidezi mereu dupa el, poti ajunge la momentul in care sa iti dai seama ca toate gandurile/iluziile optimiste sunt false, iar asta iti poate face mult rau.De aceea, cred si eu ca realismul reprezinta unicul mod de a vedea lucrurile.
Despre laude/critici. Eu cred ca e bine ca laudele sa fie spuse daca sunt meritate pentru ca poate motiva pe cineva si sa ii arate ca drumul este unul bun. La fel, si criticile trebuie spuse pentru a arata unde se greseste si pentru a se corecta. Acum depinde si cum reactioneaza fiecare la primirea laudelor/criticilor fiindca se poate cadea in diferite extreme, iar in final sa faca mai mult rau. Deci aici problema e incurcata.
Despre Occident. O scrisoare cu cuvinte puternice, care te pun pe ganduri. Sper sa ajungem la realizam ca nu banii inseamna tot si ca plecarea in strainatate nu reprezinta o solutie. Din pacate, da-avem niste conducatori care isi bat joc de functia lor si nu si-o respecta. Poate vor trece multi ani pana cand ei vor cadea. Dar daca toti cei buni dintr-un domeniu (mai ales din medicina) aleg sa plece in afara, atunci vor trece si mai multi ani pana cand "astia" vor fi schimbati, pentru ca nu ar exista inlocuitori mai buni.
Ceea ce s-a intamplat la Auschwitz reprezinta o pata neagra in istoria omenirii, sunt foarte raspandite povestile cumplite din acele lagare. Trebuie sa respectam victimele nevinovate, copii, batrani torturati si omorati doar pentru a face pe plac unei ideologii.
Dar, din pacate si Romania are multe astfel de pete negre, care nu sunt cunoscute de multi. Sute de mii de romani au murit pentru ca ei credeau in Dumnezeu si pentru ca isi iubeau tara si nu au renuntat la credinta lor nici cu pretul vietii. S-au sacrificat pentru generatiile viitoare, cu demnitate, iar noi, ca "generatie viitoare" avem obligatia ca macar sa aflam despre ei si sa stim ca exista astfel de modele. Poate reusim sa facem o excursie cu cine doreste si sa vizitam aceste locuri care merita cunoscute, printre care si Ramnicu Sarat.
Sa nu uitam si de 15 noiembrie 1987, ziua in care muncitorii din Brasov s-au revoltat impotriva comunismului, cu 2 ani inainte sa se revolte o tara intreaga, si suferind pentru acest act de curaj.

3) Filmuletul prezentat il stiam de la prima intalnire de anul trecut si mi s-a parut foarte emotionant si acum, desi nu as fi crezut ca ar avea un efect puternic si a 2-a oara. Ar trebui sa tinem minte, mai ales noi ca viitori medici care vom avea un program foarte incarcat, ca familia este pe primul plan si bucuriile vietii vin in primul rand din familie.
A fost foarte frumos si filmuletul cu sotia dlui profesor, dna dr Loredana Popa, in care spunea ca la finalul celor 6 ani ar fi vrut sa o ia de la inceput. Si eu, uitandu-ma in urma, as vrea acum sa reiau cel putin anul 1, dar cu aceeasi gandire de acum.

4)Fotografia saptamanii
A fost prezentata o fotografie foarte interesanta, mai ales pentru noi, cei de anul 3 care chiar acum invatam despre astfel de leziuni si despre importanta descrierii lor. Am putut vedea poza mai bine acasa si mi-am dat seama mai bine ce se observa. E un exercitiu foarte bun pentru cei de anul 2 sa invete de acum sa descrie o leziune.
Ca aspecte de imbunatatit, ar fi faptul ca nu s-a pus foarte mult accentul pe fiziopatologia bolii, cei de anul 2 care stateau pe langa mine fiind un pic nedumeriti la final, neavand nici curajul sa intrebe.

5)Despre congrese
O felicit pe Adela pentru activitatea ei la congrese. Consider ca este important pentru studenti sa se implice in astfel de activitati pentru ca la un congres poti auzi multe lucruri interesante sau chiar si tu poti transmite la randul tau anumite informatii stiintifice, poate chiar descoperite de tine. In plus, o participare te ajuta si mai departe in cariera, cum ar fi pentru unele burse de studii, pentru concursuri etc. Dl dr Muntean ne-a povestit si el cate ceva despre experienta congreselor, despre cum poti pleca la un congres in strainatate cu finantarea facultatii. Am vazut ca exista si congrese unde studentii au intrare libera si este un lucru foarte bun fiindca un student nu prea isi permite sa plateasca 1-2-300 de lei.
Ar fi bine sa existe la fiecare intalnire o rubrica in care cei mai mari sa povesteasca despre diverse experiente, despre activitatile la care au participat etc.

6) Sfaturi privind realizarea unei prezentari
Prezentarea despre prezentare este foarte utila si oportuna pentru o prima intalnire. M-a ajutat si pe mine atunci cand am avut de facut prezentare la cerc. Cred ca ar trebui tinuta aceasta prezentare si profesorilor din facultate pentru ca multi fac greselile care au fost precizate.

7) Diagnostic diferential
Aceasta noua sectiune a cercului cred ca este foarte folositoare pentru noi, cei din anul 3. Ii multumesc dlui profesor pentru ca face acest lucru pentru noi. E un lucru foarte bun ca avem ocazia sa traducem un text medical si mai ales faptul ca avem alaturi colegi mai mari care ne pot ajuta sa invatam despre diagnosticul diferential. Iar noi, la randul nostru, poate, sa ii invatam la anul pe cei care sunt acum anul 2.
Prezentarea Adelinei de introducere in diagnosticul diferential a fost una reusita. Este de admirat faptul ca a tradus si a realizat prezentarea intr-un timp scurt. Mi-a placutca a personalizat-o un pic, cu acel citat de la inceput. A avut un mod de prezentare bun, reusind sa transmita informatia publicului.
Ca aspecte de imbunatatit ar fi ca pe unele slide-uri erau cam multe enumerari care poate nu mai trebuiau precizate. A avut si cateva momente in care se uita mai mult la calculator decat la public.

Ioghen Octavian, an 3

photo

feedback cerc microbiologie si semiologie

Buna seara!
In ceea ce priveste ora este ok pentru mine ora 14.Dar daca majoritatea o sa decida pentru ora 15 o sa fie ok si asa.
In ceea ce priveste cercul ,m-am bucurat ca am vazut atatia student,in special de anul 2 ,pe care i-am mai vazut la alte activitati si anul trecut.Consider ca per ansamblu intalnirea a fost una placuta, de introducere , intr-o atmosfera degajata si colegiala.
In ceea ce priveste mesajele pe care le-ati transmis la deschidere, cel mai mult mi-a placut cel cu optimismul si pesimismul.Mi-a placut foarte mult punctul dumneavoastra de vedere, faptul ca nu exista decat realism.Consider ca este o gandire sanatoasa,intrucat e mai bine sa nu ne hranim gandirea cu iluzii desarte.Este un mesaj chiar care trebuia transmis si cred ca a fost de folos multora dintre noi.
In ceea ce priveste feedback-ul stiu ca nu am trimis intotdeauna feedbackurile cele mai bune tocmai fiindac trebuie sa imi imbunatatesc simtul criticii.O sa incerc sa le fac mai bune de acum incolo si mai complete.De asemenea,este bine ca le-ati dat indicatii si celor de anul 2 cu privire la importanta feedbackului si de faptul ca trebuie s ail trimita la timp(lucruri pe care eu nu le-am facut intotdeauna).
In ceea ce priveste mesajul cu plecatul din tara.Cred ca mai multi ar fii trebuit sa va auda cand ati spus ca daca pleci din tara nu poti sa iti iei si purcelul si catelul s.a.m.d. .Foarte multi se gandesc la plecatul in straintate ca pe o oportunitate de a face mai multi bani dar nu se gandesc si la faptul ca se instraineaza de tara lor.Si eu cunosc multe personae(chiar rude) care sunt plecate.Si da, au o viata profesionala infloritoare , dar par foarte fericiti.
Mi-a facut placere sa revad filmul cu the lost generation, este foarte motivant precum si mesajul “Nu fiti fraieri”.Mai ales dat fiind faptul ca “fraier” in Romania zilelor noastre,pentru multi, insemna sa nu ai mijloace material ,mi-a placut faptul ca i-ati dat cuvantului “fraier” un alt inteles,unul mai nobil.
In ceea ce priveste testul coagulazei,chiar am intrebat un coleg care mi-a spus ca a facut o conjunctivita cu Stafilococ auriu daca proba a fost testate si pentru coagulaza.Desigur ca nu fusese, si parerea mea este ca multe laboratoare nu fac acest tip de test.Deci intrebarea mea ar fii:pe ce se bazeaza medicii de laborator cand dau un astfel de diagnostic, cand numai aceasta proba este una de certitudine.
Ce mi-a mai ramas in minte a fost prezentarea facuta de Adela .Cred ca s-a incadrat bine in timp,a atins niste lucruri importante si niste informatii istorice care chiar trebuie cunoscute de toata lumea.Chiar mi-a aprins dorinta ca pe viitor sa merg si eu sa vad acest loc,poate asa voi realize mai bine cat de frumoasa si importanta este libertatea .
Si in prezentarea dumneavoastra au fost informatii istorice despre cei persecutati si care si-a sacrificat viata pentru un viitor cu libertate.Chiar am vazut celula de la Sighetul Marmatiei unde a fost torturat Iuliu Maniu si tin minte ca m-a impresionat foarte mult chiar daca atunci aveam numai 13 ani.Cred ca sip e viitor puteti sa mai mentionati despre oameni care chiar s-au sacrificat pentru tara noastra sip e care orice roman ar trebui sa ii stie.
Una din partile preferate ale cercului a fost fotografia saptamanii.Aceasta rubrica este foarte folositoare pentru toti studentii intrucat ne ajuta sa ne dezvoltam simtul observatiei.Fotografia a fost mai interesanta intrucat a fost facuta la stagiu si nu luata de pe internet.Diana a explicat bine si ne-a facut sa intelegem care era patologia prin intrebari ajutatoare.Pana acum nu am vazut leziuni atat de impresionante la semiologie dar cand o sa vad o sa pozez.Si aici am o intrebare:pacientul nu trebuie sa ne dea un fel de consimtamant ca sa ii putem face poze?si consimtamantul trebuie sa fie verbal sau ceva scris?
Prezentarea Adelei despre congrese mi s-a parut foarte buna si informativa.Adela a vorbit clar si frumos as putea spune despre participarea la congrese si ne-a prezentat propria experienta.Ar fii buna initiativa pe care v-a propus-o dumneavoastra de a invata la un cerc cum sa scriem un abstract.De asemenea , ar fii un lucru bun daca pe viitor si alti colegi care au participat la congrese din strainatate sa ne impartaseasca experienta.
Desi am mai vazut prezentarea dumneavoastra cu modalitatile de a face o prezentare , a fost placut sa o revad din nou. Cred ca in domeniul nostru este foarte important sa stii cum sa prezinti, sa stii sa iti organizezi slideurile,sa stii cat de mult trebuie sa scrii pe ele si sa ai intotdeauna in vedere sa nu incarci prezentarea cu lucruri inutile.Cred ca aceasta prezentare nu se va “invechi” niciodata.
Cat despre partea a doua, cu cercul de semiologie , personal mi s-a parut foarte util.Prezentarea Adelinei a fost concisa, clara,bine explicata .Capitolul ei a fost unul introductiv, despre cum sa faci o anameza buna dar cred , dupa cum a mentionat si doctorul Muntean, ca sunt lucruri care trebuie mereu reluate cu privire la tehnicile de anamneza chiar si pentru cei din anii mai mari ca noi, sau chiar si pentru cei care sunt deja medici.

In concluzie,intalnirea mi s-a parut una reusita ,placuta si informativa.

Cu respect,
Livia Brezeanu

photo

adresa email

Bună Livia,

Se pare că adresa ta de mail nu apare pe fișa de prezență data spre completare în timpul cercului din data de 15.11 și nici în lista participanților înscriși de pe site. Am găsit adresa ta în lista de anul trecut și te rugăm să confirmi dacă e aceeași pentru o mai ușoară colaborare liviabrezeanu@yahoo.co.uk.
Bănuiesc că în acest caz nu ai primit nici mail-ul cu instrucțiunile pentru feedback.
Ne pare rău pentru inconvenient și așteptăm răspunsul tău.

Andreea Tănase
echipa de organizare

photo

timp ... timp ... timp ...

Da! Este foarte corect = ar trebui să avem un program care să ne permită
-să nu ”alergăm” în timpul prezentărilor
-să fie lăsat un timp pentru discuții, cât mai lung posibil (necesar)
-să nu devină obositor ...

DAR, practic este imposibil!
De ce?
Pentru că întâlnirile au loc destul de rar (și ar fi dificil să fie altfel, pentru că nimeni nu are un program atât de ”ușor” încât să poată participa mult mai frecvent).
Pentru că unii dintre colegi au ore și vinerea și ... cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai greu de ”rezistat”.
Pentru că (de acum încolo cel puțin) numărul de prezentări dorite este mai mare decât timpul alocabil (ex. 2 ore - 2 ore și jumătate).

Ce să eliminăm?
Aici s-ar putea da unele răspunsuri și dacă toți colegii sunt de acord, am putea limita / stabili un interval de timp mai bun.
-să eliminăm introducerea? (anul trecut au fost întâlniri în care am eliminat-o, tocmai din motivul ”timp” - sunt colegi care au spus că nu au fost mulțumiți și au dorit să se revină și la această parte)
-să eliminăm discuția despre congrese?
-să eliminăm ”fotografia săptămânii”?
-să eliminăm ”cum se recomandă să se pregătească o prezentare”?
-să eliminăm pauzele?

Oricum
-am eliminat ceva ce NU TREBUIE eliminat (prezentarea participanților + prezentarea colegilor care doresc să colaboreze la organizare)
-am eliminat multe din lucrurile care ar fi putut fi comentate
-am eliminat mai multe sfaturi medicale (inclusiv ”de sezon”).

Așadar, sunt de acord și cu Roxana (în anii trecuți menționa adesea faptul că suntem ”în alergare”) și cu Emilia și cu alți colegi care au spus aceasta ... dar CUM? Modul de a rezolva în mod concret, nu e deloc ușor.

Toate cele bune,
Mircea Popa

photo

Feed-back 15.11.2013

Bună ziua!
Eu sunt de acord cu începerea evenimentului si la ora 15.00 (nu am o preferinta anume, pot si la 14.00 si la 1500). În privinţa unei anumite zile din săptămână ar fi posibil doar luni şi vineri. Datorită eforturilor suplimentare ce ar trebui realizate de prezentatori în eventualitatea unei organizări a cercului în 2 întâlniri pe săptămână, nu cred că este o soluţie utilă, având în vedere numărul destul de scăzut de participanţi.
1. Întreaga întâlnire
Un impact foarte mare a avut momentul în care am observat numărul copleşitor de participanţi, o suprindere plăcută. Sper să se menţină viu interesul în continuare. Întâlnirea, per ansamblu, mi-a lăsat o impresie extrem de frumoasă, recunosc că mi-era dor de o asemenea atmosferă, unde se simte pregnant colegialitatea, sprijinul reciproc, comunicarea deschisă (aspecte pe care domnul profesor le-a şi punctat în introducere, mai ales pentru participanţii noi). De-a lungul întregii întâlniri nu au lipsit învăţături şi sfaturi utile atât pentru dezvoltare personală, cât şi din sfera cultural-şiinţifică. Consider un mare plus al acestui cerc de microbiologie existenţa mozaicului informaţional, pe care îl susţin în continuare, întrucât dezvoltarea personală într-un singur plan nu este de-ajuns pentru a combate diverse provocări ale vieţii. Pauzele au fost poziţionate strategic pentru destinderea publicului şi pentru a permite interacţiunea celor nou veniţi cu participanţii cu vechime. Am discutat cu 2 persoane despre acest cerc în cadrul primei pauze, erau entuziasmate şi încântate de această perspectivă de a continua participarea la acest cerc. Durata cercului a fost potrivită, nu consider că a fost exagerată. Aş considera că ar trebui avut în vedere o corelare a numărului de prezentări cu durata cercului pentru a se desfăşura totul într-o atmosferă relaxată, nu sub sceptrul urgenţei.
2. Introducere
Această parte din cadrul cercului este una dintre preferatele mele, domnul profesor transmite idei foarte utile şi uşor de aplicat şi de inserat în obiceiurile noastre. Aspectele pozitive ale acestei rubrici sunt înseşi mesajele transmise, precum „Nu fiţi fraieri!”, „Nu citiţi în zig-zag!” etc., doar aceste 2 exemple ilustrează destul de bine ecoul pe care îl are pe planul profesional, şi nu numai, nerespectarea unor condiţii minimale pentru a desfăşura un lucru bun.
Durata este întotdeauna potrivită, consider că se poate „fura” puţin timp pentru a asigura transmiterea mesajului cu o acurateţe şi proporţie cât mai mari.
Echilibrul şi moderaţia sunt unele din elementele cheie vitale pentru a fi eficient şi a menţine eficienţa la cote înalte. Astfel că observarea realistă a faptelor, fără a exacerba niciun aspect, fie pozitiv, fie negativ, duce la o apreciere corectă a faptelor, cu extragerea unor idei corecte şi preluarea unor învăţături juste. Critica şi lauda sunt folositoare în anumite proporţii.
În cadrul introducerii, domnul profesor a accentuat ideea de a realiza feed-back-ul, importanţa lui principală fiind chiar dezvoltarea personală a celui care realizează, acesta chiar rememorează anumite evenimente în cadrul cercului, sublimând ideile principale ce pot fi puse în practică ulterior. De fiecare dată când realizăm ceva, nu cred ca nu e cineva care să nu dorească să afle o părere din exterior; acest gând ar putea motiva, poate, şi mai mult pe studenţi să realizeze feed-back-ul, adiţionând acest aspect la nenumăratele avantaje ale înfăptuirii feed-back-ului.
Incertitudinea selecţiei participanţilor persistă în continuare, nu m-am edificat nici eu asupra unui răspuns, până la urmă toţi au dreptul la şanse egale de dobândire a informaţiei; din prisma ediţiei trecute, pe care am urmărit-o, tind să cred că această secvenţiere se realizează de la sine, din păcate, sunt destui care renunţă pe parcurs.
Realizarea pozelor la semiologie are o utilitate remarcabilă, unele cazuri sunt cu adevărat spectaculoase, fiind de o importanţă medicală foarte mare a le imortaliza şi împărtăşi. Într-un fel se învaţă citind, altfel se memorează citind şi văzând explicit vizual.
O veste neplăcută ne-a transmis domnul profesor legat de desemnarea anului 2013 ca anul în care am pierdut lupta globală cu microbii rezistenţi. Este o încoronare a neglijenţei şi dezinteresului omenirii. Nu blamez doar pe cei care tratează cu antibiotice răcelile sau orice alte patologii nebacteriene, ci şi pe cei care deţin informaţia corectă, dar nu răspândesc; este responsabilitatea tuturor. Am observat în practica din vară, şi nu doar o dată, cum medicul a tratat simple viroze respiratorii cu augmentin, spre exemplu. Aceeaşi practică o identific şi acum, în cadrul familiei sau prietenilor apropiaţi, medic pediatru recomandă tratament cu augmentin copilului. Nu mai pomenesc despre testul coagulazei
Un alt mesaj foarte util a fost acela „Nu acuzaţi, ca să nu fiţi acuzaţi!”, sugerează cumpătare şi domolirea impulsivităţii. Cititul în zig-zag ar putea avea repercusiune, prin extrapolarea obiceiului, şi în actul medical, o citire superficială a unei fişe sau a unor analize ar putea avea consecinţe grave. Un sfat excelent dezvăţarea de această activitate.”Nu fiţi fraieri!” este un îndemn excelent, mă bucur că l-am reascultat, aştept să apară şi acel slide cu „Ce nu e scris nu există!” (acest mesaj a fost transmis o dată şi în cadrul unui curs de semiologie).
Am luat la cunoştinţă scrisoarea studentei la Londra, consider ca reflectă destul de bine anumite aspecte ale acelui tip de societate, care are, într-adevăr, o altă mentalitate, a avut o altă sferă de influenţă de-a lungul dezvoltării. Fiecare are în propriile mâini decizia de a pleca în străinătate,rămân, pe bună dreptate, în suspensie anumite întrebări precum cele legate de sacrificiul atâtor oameni pentru acest pământ. Sunt de acord cu domnul profesor în bine punctatul aspect: „Nu uitaţi de unde aţi plecat.”.
Am apreciat de fiecare dată din partea domnului profesor micile sfaturi practice şi simple legate de menţinerea sănătăţii, precum şi de semnalizarea anumitor omagii aduse unor români remarcabili, precum Emil Racoviţă.
Prezentarea Adelei despre muzeul memorial Auschwitz a fost emoţionantă, această pată de ruşine a omenirii ar trebui ţinută minte pentru a nu mai repeta vreodată istoria. Faptul ca au existat supravieţuitori ai acestui masacru ne face sa ne gândim ca suntem puternici, rezistenţi, capabili de a face bine, avem puterea de a schimba lucrurile, de a crea condiţii mai bune. Speranţa şi bunătatea există în noi şi discernem binele de rău, este doar un exerciţiu de voinţă până să observăm beneficiile actelor de bunătate şi să conştientizăm necesitatea unor astfel de fapte.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat şi faptele ce s-au petrecut acolo vin în sprijinul ideii de ruşine oamenilor, adoptând metode parşive şi nedrepte şi trăind cu iluzia că putem păcăli viaţa, când în realitate totul se întoarce la un moment dat împotriva noastă.
3. Film (pregătit de Alina)
Filmuleţul „Lost Generation” este extrem de emoţionant şi de motivant, l-am revăzut cu mult entuziasm şi plăcere. De asemenea, filmuleţul cu activitatea organizatorilor cercului a inspirat şi accentuat respectul şi colegialitatea care sunt respectate şi ţinute drept principii de ghidare. Un mesaj foarte încurajator de „There is hope” persistă în memorie şi mă ghidează în anumite încercări. Nu am niciun aspect negativ de comentat.
4. Fotografia săptămânii
Cazul în cadrul acestei prezentări a fost foarte interesant, Diana a ştiut foarte bine să prezinte termenii necunoscuţi publicului, urmând excelent firul logic al expunerii. Cu totul altă perspectivă am avut asupra pozei, cu noţiunile acumulate la semiologie mi s-a ridicat provocarea de a încerca să explic leziunea în termeni specifici, nu doar să îmi dezvolt spiritul de observaţie. Durata prezentării a fost optimă. Un aspect de îmbunătăţit, atât cât permite timpul de prezentare ar fi prezentarea pe scurt şi în măsura noţiunilor implicate a proceselor fiziopatologice ce duc la asemenea aspecte modificate ale diferitelor zone.
5. Despre congrese
Adela dovedeşte încă o dată ca puterea exemplului este remarcabilă. Îi mulţumesc pe această cale că ne-a împărtăşit din experienţa ei vastă şi ne-a dat sfaturi şi îndrumări în acest domeniu. Mereu a pus punctul pe „i” în cadrul implicării în acte de voluntariat şi implicare activă. A avut aceeaşi abordare degajată în timpul prezentării şi a gestionat foarte bine timpul. Intervenţiile domnului profesor MI Popa au fost la fel de utile ca şi cele ale dr. Alexandru Muntean. Apreciez, totodată, interacţiunea Adelei cu publicul, menţinându-ne viu interesuşl şi convingându-ne să conştientizăm noi înşine aspectele bune ale participării la asemenea evenimente.
6. Sfaturi privind realizarea unei prezentări şi utilizarea corectă a ajutorului vizual
Această prezentare îşi găseşte utilitate atât în rândul studenţilor din anul 1, 2, cât şi în rândul celor care au mai audiat această prezentare. Indicaţii simple precum utilizarea a maxim 3 culori/slide, iar acestea să fie complementare, nu stridente, menţinerea unui slide nu mai mult de 1 minut si 20 secunde, folosirea de mai puţin 5 cuvinte pe linie şi mai puţin de 12 linii-slide, sugestii comprimate într-un cuvânt sub denumirea de „simplitate” cu adăugiri verbale, sunt foarte uşor de aplicat şi duc la o prezentare de ansamblu foarte reuşită şi foarte uşor de urmărit. Mulţumim domnului profesor că ne-a arătat de la începutul ediţiei încă o dată aceste îndrumări, sunt de intuit, dar mai greu aplicabile dacă nu îţi sunt reliefate şi tratate cu grijă într-un subiect separat. Consider, însă, că pe anumite slide-uri s-a insistat mai mult decât era necesar.

7. Diagnostic diferenţial
Acest cerc de semiologie promite foarte multe, întrucât, în primul rând, este o activitate între colegi, între colegi care fac semiologia la spitale diferite, astfel că putem face schimb de informaţii, este un proiect în care ne ajutăm reciproc. În al doilea rând, discutăm noţiuni de semiologie dintr-o sursă diferită de cele propuse de catedrele de semiologie din diverse spitale.
Mulţumim Adelinei pentru deschiderea acestui cerc de semiologie. Având în vedere timpul scurt pe care l-a avut la dispoziţie pentru a realiza prezentarea, consider că s-a descurcat destul de bine, punându-i o uşoară lipsă de entuziasm afişată pe seama oboselii acumulate. Printre mesajele bune observate a fost prezentarea succintă şi clară cu evidenţierea principalelor aspecte din cadrul diagnosticului diferenţial, precum legea lui Sutton, care ni s-a menţionat la curs. A fost de apreciat şi intervenţia dr Alex Muntean cu exemplificări din propria experienţă ale unor situaţii descrise în carte. Nu pot aprecia durata acestei prezentări, întrucât am fost nevoită să plec înainte de a se finaliza.

Per ansamblu, consider că această întâlnire a fost exploatată la maxim, atât din punct de vedere semiologic, cât şi microbiologic. Aştept cu nerăbdare întâlnirile viitoare, în aceeaşi atmosferă placută şi motivantă pentru dezvoltare intelectuală.

Grigorescu Emilia, an 3, seria8, grupa 115

photo

Buna ziua! Ma bucura foarte

Buna ziua!

Ma bucura foarte mult reluarea cercului de microbiologie intrucat experienta de anul trecut m-a ajutat mai mult decat credeam initial. Din punctul meu de vedere, ora 15:00 este mai convenabila pentru inceperea cercului, iar organizarea altor intalniri in cursul saptamanii nu cred ca este o idee buna pentru ca nu vor mai veni asa multi studenti , eforturile organizatorilor fiind prea mari in comparative cu prezenta acestora.
Intalnirea de vineri, 15.11.2013, mi-a adus aminte de prima editie a cercului la care am fost prezenta anul trecut cand aveam multe emotii, nestiind cum se va desfasura si ce voi face exact acolo. Ulterior m-am convins ca nu am nimic de pierdut daca am venit in continuare, ba din contra, am avut de castigat. Aici am invatat cum se realizarea o prezentare in general, dar mai ales a unui caz clinic, care sunt indatoririle unui prezentator, unui auditor si de asemenea, am invatat multe, multe lucruri necesare in cariera de viitor doctor.
Emotii am avut si vinerea asta, mai ales cand am intrat in sala si am vazut cati studenti erau. Am ramas placut surprinsa de prezenta acestora, si sper ca va fi la fel si la viitoarele intalniri.

1. Intreaga intalnire- a durat nici mult, nici putin, atat cat a fost nevoie ca toti prezentatorii sa vorbeasca; cu alte cuvinte, mi s-a parut o durata potrivita si am apreciat faptul ca a fost timp si de o pauza, binevenita. La un moment dat s-a simtit o mica presiune a timpului, in sensul ca ori se vorbea prea repede, ori se trecea peste niste aspecte, de aceea poate ar fi mai bine sa existe fie mai putine prezentari, fie mai mult timp alocat fiecaruia.

2.1 Mesajul de deschidere
Prezentarea sustinuta de domul M.I. Popa imi face mereu placere desi uneori ni se transmit aspect mai putin pozitive. Ma asteptam ca pe primul slide sa scrie “ ce nu e scris, nu exista”, insa mesajul a fost transmis ulterior. Am remarcat inca faptul ca studentii care au mai fost anul trecut, de exemplu, aveau pixul si carnetelul pregatit inca de la inceput, gata sa isi noteze ideile principale.
Ca de obicei, in introducere sunt punctate multe probleme, in legatura cu microbiologia, cu sanatatea, cu istoria, toate avand scopul de a ne imbogati cunostintele si de a ne face curiosi pentru a cerceta si pentru a afla si mai multe. Mi-a placut abordarea subiectului “parasirea tarii” dupa terminarea facultatii, sau in timpul acesteia, subiect des pus in discutie in randul studentilor, parintilor. Mi-ar placea sa existe o mica dezbatere cu argumente pro si contra (in afara celor expuse vineri), tocmai pentru a cunoaste exact avantajele si dezavantajele plecarii si pentru a ne forma o parere despre aceasta situatie (daca nu exista inca).

Alte mesaje transmise in cadrul deschiderii:
- existenta posibilitatii pierderii luptei cu antibioticele;
- nu trebuie sa citim in zig-zag - multe informatii peste care sarim, pot fi foarte importante;
- nu trebuie judecata decizia unor de a parasi tara ( nu trebuie sa ii judecam pe altii, in general, intrucat nu cunoastem exact situatia fiecaruia) insa cel mai bine este ca acestia sa nu uite de unde au plecat;
- importanta feed back ului, atat pentru organizatori in vederea imbunatatirii desfasurarii cercului cat si pentru studenti in vederea formarii capacitatii de exprimare a unei opninii, a unei idei; mi- ar placea sa vad un feed back de nota 10, sau de aproape 10, ca sa inteleg exact ce trebuie sa cuprinda;
- existenta microbilor peste tot, in mediul inconjurator – “sfatul de sezon” foarte potrivit;
- “Ceea ce puteti face la cercul de microbiologie nu puteti face in nicio alta parte.”- lucru pe care l-am inteles de la prima intalnire: aici ni se ofera libertatea de a intreba oricand/orice, de a avea o (alta) opinie, de a discuta deschis atat cu colegii mai mari cat si cu echipa de organizare propiu-zisa; in cadrul cercului de microbiologie ni se ofera anumite oportunitati de care e bine sa profitam, si sa ramanem cu cat mai multe lucruri utile;
- “putina istorie” – rubrica prin care se amintesc personalitati foarte importante ale istoriei tarii noastre, de data asta Emil Racovita fiind cel omagiat;
- Memorialul Auschwitz- Adela a impartasit cu noi experienta sa recenta - un moment plin de emotie;
- 15.11.1987- Revolta de la Brasov- o lectie de curaj si devotament;
- Comemorarea martirilor din “ inchisoarea tacerii” de la Ramnicu Sarat.

2.2 Filmulet pregatit de Alina- a subliniat faptul ca mai exista speranta de a schimba lucrurile si de asemenea, schimbarile stau si in puterea noastra.

2.3 Fotografia saptamanii
Ramane una dintre rubricile mele preferate din cadrul cercului, si imi place foarte mult cand este realizata de cineva mai mare decat mine intrucat are o anumita siguranta in ceea ce prezinta si raspunde mai usor la intrebari.
Faptul ca anul aceasta fac semiologie, de cate ori vad o fotografie ca cea de data trecuta, gandesc altfel decat anul trecut, in sensul ca incep sa analizez mai mult fiecare parte, si incerc sa fac corelatii clinice, atat cat pot la momentul acesta.
Diana a realizat foarte bine rubrica, a stiut sa intervina cu explicatii unde a considerat ca este nevoie, si a raspuns la intrebarile puse. Ceea ce nu mi-a placut, a fost lipsa intrebarilor adresate de studentii din anul 2, mai ales ca existau multe notiuni necunoscute. Dar cum am mentionat mai sus, Diana a completat de cate ori a fost nevoie.

2.4 Despre congrese
Ma bucur ca Adela a realizat o astfel de prezentare, pentru ca mi-a lamurit neclaritatile, acest subiect starnindu-mi interesul in ultimul timp. Din pacate, nu am fost la multe congrese pana acum, dar timpul nu e pierdut. Consider ca e bine sa stim de acum ce presupune implicarea activa si pasiva la un congres, si putem incepe prin a invata aici, cum se realizeaza o prezentare, un abstract, si putem extrage informatii din experientele impartasite fie de colegi, fie de profesori.
Intorcandu-ma la prezentarea de fata, o admir pe Adela pentru implicarea sa mai ales in ceea ce priveste congresele, conferintele si mi se pare foarte frumos din partea ei ca ne povesteste din experientele sale.

2.5 Sfaturi privind realizarea unei prezentari
Sa realizezi o prezentare “ca la carte” nu este tocmai usor. Ma bucur ca am inceput sa invat acest lucru in cadrul cercului de microbiologie, de la cineva care chiar stie ce presupune acest proces. Am reascultat sfaturi foarte utile despre cum trebuie organizate informatiile in cadrul une prezentari, cum este mai bine sa procedam astfel incat ceea ce dorimsa transmitem sa ajunga cat mai usor si corect la cei care ne asculta. Astept cu neabdare momentul cand ne veti arata ce trebuie sa faca un prezentator, si care sunt calitatile ce trebuie indeplinitie de catre acesta.

Astept cu nerabdare urmatoarele intalniri!

Cu respect,

Grosu Paula-Elena, anul 3, seria VIII, grupa 121

photo

Feed-back - 15nov2013

In ansamblu: Intalnirea per total mi s-a parut reusita ,subiectele foarte potrivite pentru prima editie pe an.Incadrarea in timp a fost de asemenea foarte buna.

Pentru mine este in regula ziua de vineri,oricand dupa ora 12.

 

1.In ceea ce priveste programul fiecaruia din noi:
Timp se gaseste si daca nu se gaseste se face , eu personal cred ca se pot gasi doua zile din saptamana(cel mult) in asa fel incat sa vina fiecare la cerc; avand in vedere ca momentan se tine la doua saptamani ,ar fi la indemana organizarea pe doua zile diferite din saptamana in doua saptamani diferite (o saptamana luni,o saptamana vineri si tot asa) - pentru a nu ii obliga pe organizatori sa fie prezenti de prea multe ori pe saptamana.Cred totusi ca cea mai buna optiune este ziua de vineri ,dupa ora 15-16 foarte rar au fost programate cursuri sau lp-uri.

2.Cine sa vina la cerc?Cu sau fara selectie?
Cu selectie in ceea ce priveste intalnirile ce vor presupune lucru practic,in rest ,toti ; am observat anul trecut faptul ca a lucra practic presupune mult mai multa pregatire,munca dar si foarte multe materiale din partea organizatorilor ; mi se pare corecta selectia in functie de feed-back ,nu vad rostul in a depunde un volum de munca enorm cand noi nu ne sinchisim nici macar sa dam un feed-back ,care la urma urmei este tot spre beneficiul nostru.

3.Stafilococi - testul coagulazei.
Am observat in practica de vara faptul ca este destul de complicat de aflat cum s-a ajuns la concluzia de infectie cu ceva anume si ce tehnica si teste s-au realizat.Am facut practica pe o sectie de cardiologie - surprinzator - multe situatii de infectii posibile bacteriene ; atunci cand observau asemenea patologii medicii se ocupau ,nu vedeau drept doar catre parte de cardio,prelevau produs patologic si trimiteau catre laborator.Comunicarea intre medicii de pe sectie si cei de la laborator nu prea exista insa ; am observat multe conflicte ,situatii in care doamna doctor cardiolog ajungea sa sune si de 3-4 ori pentru a ii ruga insistent sa lucreze in timp util ceea ce a fost trimis si abia realizau testele intr-un final ; in consecinta nu am intrebat de testul coagulazei acolo unde vedeam pus diagnostic de infectie stafilococica deoarece ar fi fost deja prea mult.

4.Semiologie - fotografii ,leziuni
Imaginile ajuta enorm de mult in semiologie ; noi suntem invatati gramazi de semne,simptome,bube,chestii - descrise in amanunt dar habar nu avem ce descriem de fapt.Cartile de semiologie sunt aproape total lipsite de imagini , mi se pare foarte buna ideea de a realiza un "dosar" de imagini cu scop didactic.
Voi incerca sa fotografiez si eu atunci cand voi observa ceva foarte caracteristic ; imi este insa un pic teama sa nu creez disconfort pacientului la cererea de a fotografia leziunea pe care o are...

5.In ceea ce priveste a nu uita lucrurile pe care le invatam deoarece toate se vor dovedi importante la un moment dat.
Invatam un volum enorm de mare intr-un timp extrem de scurt ,ceea ce ne determina sa uitam foarte repede multe notiuni,din pacate.Eu cred ca trebuie sa fim determinati sa invatam din timpul semestrului ,cu teste ,lucrari,ascultat ,colocvii ....cu plansete cu rasete cu ce-o fi ,suntem studenti si trebuie sa ne supunem cerintelor profesorului ,deoarece in general am observat ca nu prea intelegem ce este bine pentru noi si ce nu, din pacate.Spun toate aceste pentru ca de exemplu tot ceea ce imi amintesc din anul 2 este microbiologia ; imi amintesc foarte bine materia ,am o baza formata ,este de ajuns doar sa aud de TBC sau sifilis pe la morfopat sau despre etape de diagnostic pe la virusologie si imi vin in minte foarte multe lucruri esentiale invatate la micro.Nu prea ne-a placut noua sa dam teste,colocvii si multe altele din timpul semestrului ,am cam comentat si aveam impresia la un moment dat ca nu facem nimic altceva decat sa invatam la micro insa in final s-a dovedit a fi una din cele mai utile materii si singura din care am iesit cu ceva ramas in minte.
Daca am fi pusi sa invatam la toate materiile importante asa....chiar am invata cu adevarat medicina.

6."Nu fiti fraieri"
Din pacate noi am ramas cam prin clasa a5a asa,altfel nu stiu cum sa descriu fenomenul.Ideea de a nu invata la o materie sau a nu face ceva pentru tine insuti deoarece nu iti place profesorul este o copilarie ; materia in sine nu are nici o legatura personala nici cu profesorul care o preda ,nici cu cel care a scris cartea si asa mai departe.E o materie in sine,cuprinde informatii care trebuiesc asimilate ,informatii importante iar in final cine stie ,poate ca este o ramura care poate sa devina foarte interesanta.

 

7.Viata in strainatate

Avem nevoie de mai multe povesti , sau daca nu mai multe - mai bine si mai tare spuse ,sa le inteleaga toata lumea ,sa vada toata lumea realitatea.Sunt foarte multi cei care pleaca afara cu sperante mari si dorinta de afirmare iar atunci cand ajung acolo se lovesc de o mare dezamagire si plafonare.Cred ca nu exista student care sa nu se fi gandit la posibilitatea de a profesa candva in viitor in strainatate ; cand vezi ca sunt atatia care pleaca te face si pe tine sa te gandesti ,dar important este ca dupa ce iti trece un gand prin minte sa treci si sa culegi informatii .Oare este ok?Oare este bine? Oare gasesc oameni cu care sa pot lucra?

In general fiecare face ce crede el ca este mai bine ,majoritatea cauta un loc unde sa fie mai usor.Ramai in tara - e greu ,esti platit prost ,muncesti din greu ; pleci in strainatate - nu se uita nimeni la tine,nu te lasa nimeni sa faci nimic,esti privit ca un intrus,un nimic,muncesti mult mai mult ,esti platit ok dar nu ai ce face cu banii ....nu ai cu cine sa vorbesti ,nu ai cu cine sa iesi in oras ,faci bani si cam atat ,nimic nu are sens.E greu oriunde ; cine intra in facultatea asta trebuie in primul rand sa isi puna in minte faptul ca este greu ,mult ,iar rezultatele se observa in timp ,nu ca va pleca afara si va face bani.

Mai repede fug de greul din strainatate in loc de greul de aici ,macar aici am parinti ,o sora,prieteni,colegi ,iar ei imi fac viata mult mai usoara.

 

8.Despre sanatate

Trebuie sa fim constienti ,mai ales in calitate de studenti la medicina care umbla prin spitale de cel putin 2 ori pe saptamana cate 5-6 ore ,de pericolele din jur.Multumim domnului profesor pentru sfaturile de sezon si pentru recomandarile facute ; in ultima vreme am observat ca aproape toata lumea tuseste ,stranuta ,etc . pe la metrou ,prin facultate ,peste tot .Momentan nu am racit dar mi se pare imposibil avand in vedere numarul mare de persoane cu viroze sau alte chestii din jurul meu :(

 

9.Putina istorie

Informatiile istorice si faptele prezentate au fost intr-o oarecare masura o usoara deconectare de la medicina,un lucru bun.Avem atat de multe lucruri in minte mai mult sau mai putin semnificative ,insa mereu uitam de istorie si de oamenii care au facut cu adevarat ceva pentru tara ,in final pentru noi...

Interventia Adelei mi s-a parut foarte inspirata ,pozele au fost foarte emotionante si pline de istorie.Nu am fost niciodata in Polonia ,deci nu am vizitat Auschwitz ,insa este cu adevarat un loc de vizitat.Mi se pare foarte deosebit...nu este nimic frumos ,nu este nimic admirabil ,dimpotriva ,insa locul are un aer sumbru,propriu ,parca locul in sine are ceva de spus ,cladirile parca striga "umilinta" ; este cu adevarat unul din cele mai rusinoase momente din istoria umanitatii ,asa cum a spus si Adela.

 

10.Filmuletul cu echipa cercului de microbiologie

Este prima data cand il vad ,anul trecut am reusit sa vin la cerc abia din semestrul II.Mi s-a parut foarte frumoasa ideea de a transmite un mesaj din partea tuturor organizatorilor intr-un colaj ,fiecare exprimand ceea ce simte si intelege prin cercul de microbiologie.

Mie mi se pare ca acest cerc este ceva inedit ,este incredibil cat de putini sunt cei care vin ,nu cred ca mai este vreun loc in care sa fim invatati sa facem prezentari,sa fim incurajati sa invatam sa vorbim in public,sa invatam adevaruri stiintifice dar si despre viata ,istorie si multe altele.Cercul de microbiologice este un amalgam de informatii benefice pentru mintea si sufletul unui student la medicina ,informatii ce definesc in final ceea ce se numeste educatie.

Pentru toate acestea sa nu uitam sa multumim echipei de organizare ,sa avem in minte faptul ca nu este nimeni platit sa organizeze acest cerc ,acesta exista prin bunavointa unor oameni deosebiti.

 

11.Poza saptamanii - Diana Munteanu

Imaginea foarte buna si foarte sugestiva,cu siguranta mi-a ramas in minte si nu o voi uita prea curand,deci ne va ajuta la semiologie.

Mi-a placut foarte mult cum Diana a explicat mai intai modalitatea in care se prezinta aceasta rubrica ,ghidandu-i astfel pe cei ce nu au mai fost pana acum la cerc si incurajand libera observare a leziunii cu descrierea ulterioara.In medicina este foarte important sa observi iar apoi sa ai capacitatea de a descrie exact ceea ce observi.

 

12.Despre conferinte si congrese - Adela Grasu

Foarte bine structurat si explicat ,atat ca imagine de ansamblu cat si detalierea :

  • beneficiilor - acumulare de experienta,informatii noi de ultima ora

                    - observarea oamenilor si a prezentarilor facute 

                    - formarea de relatii in domeniul medical

                    - promovarea propriilor realizari

  • dificultatilor - faptul ca suntem studenti ,nu avem un venit exact sau finantare substantiala ; in ceea ce priveste acest aspect mi-a placut interventia domnului dr.Muntean care a explicat cum putem scapa macar intr-o anumita parte de aceste costuri.Este important sa ne gandim la posibile dificultati dar sa incercam sa le gasim si o rezolvare
  • pasi spre participare - alegerea unui domeniu

                                  - diferenta dintre participan activ si participant pasiv

                                  - pregatirea abstractului si ce inseamna acesta

                                  - prezentare : poster sau lucrare prezentata oral - in ce situatie "te alegi" cu una din variante

                                  - costuri : taxa congres + transport + cazare

Mi-ar fi placut sa ni se prezinte si o lista de congrese accesibile ,de exemplu cele care sunt in Bucuresti ,cele la care studentii nu trebuie sa plateasca taxa ,ar fi fost foarte utila ,de multe ori ratam anumite oportunitati datorita faptului ca nu stim (desi fiind student la medicina inveti sa citesti toate foile de pe toti peretii si stalpii, nu toate congresele si manifestarile stiintifice au reclama).

Nu conteaza ca esti anul 1,2,3,5 etc. ai intotdeauna de invatat.Pana acum am observat cateva manifestari stiintifice si poate ca am inteles ceva din ele ,poate ca nu ,insa mi-a fost de foarte mare ajutor,mai ales in anul 1, sa observ oamenii.Eu nu am rude medici ,nu am un model de urmat ; a merge la un congres si a observa oamenii este un lucru foarte important pentru un student fara un model .Educatia medicala nu inseamna doar a invata carte ,ci si a invata sa vorbesti intr-un anumit mod,sa te comporti ,sa reactionezi...sa ai rabdare.Am fost de exemplu anul trecut la congresul facultatii ; era o prezentare ....nici nu mai tin minte exact ,insa la finalul acesteia a urmat momentul in care i s-a dat acces publicului sa puna intrebari ; s-a ridicat o doamna ale carei intrebari nu prea aveau sincer nici inceput si nici final (poate fi un exemplu de asa nu) ;in juriu erau doamna doctor Carmen Sinescu si un domn doctor.Domnul doctor tot insista sa o faca sa taca ,sa nu mai puna nici o intrebare ,sa-i spuna "multumim ,pa!" si atat ,insa doamna Sinescu a insistat...cu eleganta,iar si iar ,sa o lase sa spuna ceea ce avea de zis.Mi s-a parut demna de observat eleganta cu care a ocolit situatia dar si semnele de colegialitate si respect pe care le-a insinuat fata de cealalta doamna doctor care era la urma urmei ,o colega .

Sunt lucruri multe de povestit si observat...


13.Ajutor vizual pentru comunicarile orale

Foarte utila!! Nu cred ca mi se va mai spune vreodata(cu exceptia domnului profesor ,in cadrul cercului) ce sa pun si ce sa nu pun intr-o prezentare ; sunt lucruri care din punctul meu de vedere trebuiesc invatate si exersate ; prezentari se fac peste tot : congres,proiect,lucrare de diploma si asa mai departe.

 

14.Despre diagnosticul diferential - Adelina Gheorghe

Este foarte greu de realizat o presentare ,cu atat mai mult atunci cand ai de facut o prezentare din ceva ce a trebuit sa traduci anterior din alta limba.

  • Aspecte pozitive:

- s-a vazut faptul ca a muncit foarte mult la aceasta prezentare

- rabdarea de a prezenta fiecare boala/simptom in parte

  • Aspecte negative:

- lipsa entusiasmului

-la un moment dat a fost incurcata notiundea de diagnostic cu cea de simptom , insuficienta cardiaca si multe altele sunt niste boli diagnosticate in spital nu niste simptome resimtite si observate de pacient

- a fost trecut pe slide - frecventa respiratorie 12-20 "bpm" (=batai pe minut,care inseamna av nu frecventa respiratorie).

- nu a fost foarte bine conturata ideea de diagnistic diferentiale - mi s-a parut mai de graba o insiruire de boli,sindroame,semne si simptome corelate.

 

Cu respect,

Ana-Maria Ionita , an III,seria 8 ,grupa 113

photo

FB cerc - 15.11.2013

Eu sunt de acord cu inceperea cercului la ora 15:00 si sper ca vor putea ajunge cat mai multi colegi la aceasta ora. Ideea de a sustine mai multe intalniri pe saptamana nu mi se pare insa optima, mai ales daca tinem cont de cazurile expuse, in care numarul participantilor era disproportionat fata de efortul depus de prezentatori.

In legatura cu intalnirea din 15.11.2013, este de prisos sa spun ca pentru multi dintre noi a fost asteptata cu nerabdare, entuziasmul pricinuit de aceasta depasind insa cu mult asteptarile. Marturisesc ca am fost foarte impresionata de numarul mare de participati, carora le doresc mult succes si pe care ma astept sa ii revad in continuare, si de atmosfera “de sarbatoare” ce marca deschiderea unui univers stiintific, cultural si spiritual cu totul deosebit. Durata cercului mi s-a parut potrivita pentru prima intalnire, desi pe viitor cred ca ar fi indicata selectia unui numar mai mic de prezentari pentru a nu afecta calitatea acestora sub presiunea timpului. Pauzele au fost foarte bine plasate iar alternarea prezentarilor ne-a mentinut interesul pana la sfarsit.

(1) Mesaj de deschidere MI Popa
Consider ca aceasta este cea mai importanta parte a cercului, fiind cea care subliniaza ca intalnirile de la cerc inseamna formare, educare, motivare, determinare si indemnare spre a intelege ce este cu adevarat important. Ma astept sa revad la editiile urmatoare slide-ul cu “Ce nu este scris, nu exista”, acesta fiind unul dintre numeroasele mesaje importante ce mi s-au intiparit in minte din anul II, mesaj a carui utilitate poate fi exploatata in nenumarate situatii si ale carui interpretari sunt deosebit de folositoare pentru noi.

Consider ca durata este un criteriu nepotrivit pentru evaluarea acestei rubrici, caci cred ca importanta lucrurilor pe care le aflam aici ar justifica o prelungire de cateva minute bune a cercului. Ca aspect negativ o sa mentionez ca nu cred ca ar fi trebuit renuntat la prezentarea cazului tinerei cu infectia cu Proteus mirabilis – eu mi-l amintesc de anul trecut si consider necesara evaluarea sa, intrucat expune multe erori care pot servi in intelegerea importantei microbiologiei si in abordarea unei atitudini corecte, atat din partea medicului, cat si din partea pacientului.

Aspectele pozitive isi regasesc corespondent in fiecare mesaj care ne-a fost transmis, de la cele care vizau insemnatatea microbiologiei si a utilizarii corecte a antibioticelor, la indemnul (cat se poate de justificat ) pentru cei din anul II de a incepe sa incerce sa observe si sa descrie ceea ce vad ( de la aspectul pe placile Petri la “Fotografia zilei”) si pana la “sfatul de sezon” in legatura cu gargara matinala. Mi s-a parut foarte bine ca am fost indemnati sa citim acasa scrisoarea tinerei student de la Londra – eu deja o citisem si sunt convinsa ca in aceeasi situatie s-au aflat si multi alti colegi, de aceea mesajul ei a fost “reimprospatat” si doar prin simpla mentionare a sa. Dintre mesajele din introducere, voi puncta :
- pastrarea unei doze de realism in interpretarea lucrurilor ce ni se intampla
- dezvatarea de cititul in “zig-zag”
- importanta feed-back-ului, atat pentru prezentator, cat mai ales pentru cel care il realizeaza. Fac aici o paranteza pentru a mentiona o discutie recenta cu o colega de la alta facultate, care se plangea ca, desi ei realizeaza numeroase prezentari orale, colegii sunt lipsiti de interes fata de cel care prezinta/ de ceea ce se prezinta. Sigur ca participantii la cerc nu ar avea de ce sa manifeste dezinteres fata de ceea ce se discuta, insa consider ca, cel putin la inceput, ideea de a fi “nevoit” sa realizezi un feed-back te face sa observi cu mai multa atentie modalitatile prin care iti parvine informatia, urmand ca, mai tarziu, analiza obiectiva a prezentarilor sa devina un mecanism reflex. Asteptam cu nerabdare ca domnul profesor sa ne arate acel feed-back de “aproape 10” pentru a ne servi drept model.
- “Medicina nu e o meserie, e o misiune.”
- Studentii ar trebui sa interpreteze asa cum trebuie lipsa selectiei la cerc si sa manifeste aceasta intelegere prin participare
- Catedra de microbiologie ne ofera o sansa de care trebuie sa profitam – sansa de “a fi altfel”, de a fi tratati cu respect si bunavointa si de a primi raspunsurile la toate intrebarile noastre
- “Ceea ce puteti face la cercul de microbiologie nu puteti face in nicio alta parte.” – din pacate, nu stiu cat isi dau seama colegii din anul II de adevarul care se ascunde in spatele acestor cuvinte, dar le-as dori sa se bucure cat mai mult si “asa cum trebuie” de ceea ce au parte acum
- “Nu fiti fraieri!”, sfat ce vizeaza “ambitia” de a nu invata la microbiologie, este adresat celor mai “subiectivi”, pe care eu i-as numi mai degraba confuzi si dezorientati
- Un avertisment pentru cei care se pierd in link-uri “in cascada” : sa fim temperati, pentru ca sursele sunt peste puterile noastre
- O rugaminte pentru cei care pleaca din Romania : “Nu uitati de unde ati plecat”
- O rugaminte “microbiologica” – sa nu uitam de testul coagulazei, si una “semiologica” – sa facem fotografii pentru semnele intalnite la semiologie, in acest fel putand sa ne ajutam reciproc, sa ne improspatam memoria la nevoie si sa ne completam cunostintele
- Omagierea lui Emil Racovita – o “mini-rubrica” ce mie mi-e foarte draga, fiind o ocazie potrivita pentru evocarea unor personalitati aparte in istoria culturii romane
- Auschwitz – M-a impresionat placut interventia Adelei la acest moment si faptul ca a ales sa imparta cu noi experienta sa. Eu am avut ocazia sa vizitez Auschwitz-Birkenau si pot spune ca a fost una dintre cele mai profunde experiente pe care le-am avut, impactul fiind similar unei revelatii care iti imparte existenta in 2 etape diferite. Pentru cei care sunt interesati de subiect, recomand cartea “Noaptea” a lui Elie Wiesel, evreu nascut in Sighetu Marmatiei si supravietuitor al lagarului de concentrare de la Auschwitz si care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. Aceasta pata de sange intinsa peste Istoria Lumii ne indeamna sa gasim in noi speranta, iubire si omenie, iar in clipele de deznadejde si demoralizare, ar trebui sa luam aminte la stoicismul cu care, in conditii infinit mai drastice, victimele Holocaustului au continuat sa lupte si sa spere…
- Revolta de la Brasov- 15 noiembrie 1987 – o lectie de istorie si, mai mult decat atat, o lectie de curaj si de onoare;
- Comemorarea pe 15 noiembrie a martirilor din “inchisoarea tacerii” de la Ramnicu Sarat – un sacrificiu si un gest pe care trebuie sa il respectam, despre care trebuie sa ne informam, pe care in niciun caz nu trebuie sa il uitam…
- Scrisoarea lui Florin Chirculescu – avusesem ocazia sa o citesc pe internet si cred ca ar trebui sa luam aminte la diplomatia, caracterul rational si pertinent al acestui reprezentat al breslei in conditiile unei situatii atat de rusinoase

(2) Filmulet pregatit de Alina
Filmuletul m-a emotionat la fel de mult ca prima data cand l-am vazut, in anul II. Este foarte potrivit pentru prima editie a cercului, reamintindu-ne doua conditii esentiale : speranta si puterea de a schimba lucrurile.

Discursul doamnei doctor Popa din prezentarea cercului este unul deosebit, l-am urmarit cu mare drag si de data aceasta si am empatizat si mai mult cu spusele dumneaei. Fluxul rapid al evenimentelor cotidiene estompeaza cumva farmecul acestora, pe care doar din memorie il mai putem apoi reconstrui si intelege cu adevarat. Se cuvine sa ii multumim doamnei doctor, la a 12-a editie a cercului, pentru initiativa dumneaei.

In legatura cu filmuletul de prezentare a cercului, un aspect negativ ar fi faptul ca acesta nu a fost actualizat, lucru ce ne-a “scapat” noua, celor din organizare.

(3) Fotografia saptamanii – Diana Munteanu
Aceasta este o rubrica ce, dupa cateva saptamani de semiologie, are o cu totul alta reprezentare in opinia mea. Daca pentru cei de anul II se stimuleaza capacitatea de a descrie leziuni despre care lipsesc cunostintele, pentru cei de anul III sau mai mari este o adevarata provocare de reamintire, utilizare de cunostinte si stabilire de conexiuni. Fotografiile expuse prezentau un pacient cu leziuni la nivelul gambelor, survenite in urma unor traumatisme repetate si urmate de cicatrizare. S-a mentionat ca initial aspectul a fost cel de dermatita ocra, ajungandu-se apoi la ulcer varicose; dupa cum a suspicionat Diana, si mie mi s-a parut ca leziunea se prezinta sub forma de “afectare in soseta”. Prezentarea a fost succinta, fara a fi eliptica. Mi s-au parut totusi cam multe notiuni noi pentru cei de an mai mic, insa Diana a explicat cu grija termenii necunoscuti. Mi-am amintit de prezentarea Adelinei cu necroza anthracoida si cred ca ar fi indicat ca la aceasta rubrica sa se mearga pe leziuni cutanate cauzate de infectii bacteriene, spre a-i antrena mai eficient pe colegii din anul II.
Aici domnul profesor a intervenit cu indrumarea de a lua in calcul imaginea saptamanii de pe NEJM, sfat care se poate materializa in 10 minute saptamanale foarte bine investite.

(4) Oportunitati – Adela Grasu, MI Popa
Multumim Adelei ca ne-a impartasit o parte din impresionanta ei experienta. A fost o sectiune foarte utila intrucat a raspuns la numeroase nelamuriri sau lacune in legatura cu activitatile extra-scolare. Un lucru este cert : implicarea, mentinerea in contact cu ceea ce se intampla in lumea medicala si dorinta de a cunoaste nu ne pot aduce decat beneficii si ca inca din anul II (daca nu chiar din primul an) putem participa la congrese, putem avea proiecte, cu conditia sa nu asteptam “invitatii speciale”, ci sa cautam oportunitatile. Faptul ca o colega a noastra ne-a prezentat aceste oportunitati prin prisma exemplului personal inlatura caracterul utopic al situatiei si este cu atat mai motivant.

Informatiile despre participarea la congrese, internationale sau nationale, alcatuirea unui abstract, efectuarea unei prezentari orale si realizarea unui poster stiintific au fost completate de domnul profesor care ne-a impartasit informatii despre bursele de cercetare/ stagiile de cercetare si sansele pe care acestea ni le ofera, despre aplicatiile acestora si despre rasunetul pe care il au atat in viata noastra profesionala imediata, prin experienta acumulata, cat si intr-o eventualitate mai indepartata, cum ar fi primirea unui grant pentru cercetare.

(5) Cum se face o prezentare – MI Popa
O sectiune foarte utila si bine aleasa pentru deschiderea cercului, mai ales ca este de asteptat implicarea celor mai mici in realizarea prezentarilor, si pentru aceasta era nevoie si de un exemplu demn de urmat. S-a punctat foarte bine necesitatea utilizarii prezentarilor power point in scopul facilitarii si nicidecum a ingreunarii transmiterii mesajului, pentru aceasta fiind nevoie de realizarea unor slide-uri concise, cu informatia bine structurata, inlaturarea surplusului, alegerea unor imagini sugestive si a schemelor usor de interpretat, realizarea prezentarii in functie de timpul pus la dispozitie, adaptarea acesteia in functie de context etc. Foarte interesanta mi s-a parut informatia ca un slide trebuie sa ramana proiectat mai putin de 1 minut si 20 de secunde, aceasta regula de aur putand sa ne ajute foarte mult in realizarea unei prezentari corecte. Mi-a placut ca la sfarsit s-au pus mai multe intrebari despre acest subiect, ceea ce demonstreaza interesul sporit al studentilor si dorinta de perfectionare. Consider ca este esential ca mesajul pe care vrem sa il transmitem sa fie pus in valoare de prezentarea noastra, de aceea trebuie sa ii acordam atentia meritata. La aspectele negative mi-as exprima regretul ca sfaturile lui Denis Coulombier despre ajutorul vizual in comunicarile orale au fost adresate doar studentilor, pentru ca tot spre beneficiul acestora ar fi si daca sfaturile respective ar ajunge si la alte Catedre.

(6) Aspecte privind diagnosticul si diagnosticul diferential – Adelina Gheorghe
Felicitari Adelinei pentru treaba realizata intr-un timp atat de scurt si pentru onoarea de a deschide “Cercul de semiologie”. Nu pot aprecia durata prezentarii, intrucat a trebuit sa plec mai devreme, insa in timpul in care am participat am urmarit o prezentare concisa, cu informatii deja stiute imbinate cu unele noi intr-o forma simplu de parcurs si de inteles. Citatul ales pentru introducere – “Diagnosis is not the end, but the beginning of practice”- ar trebui sa stea drept piatra de hotar in interpretarea semiologiei, asa cum legea lui Sutton (“Bolile obisnuite sunt frecvente”) ar trebui de asemenea sa ne indrume spre identificarea corecta a suferintelor pacientilor. Ideea cercului este incredibil de folositoare pentru noi din varii motive : folosirea unei surse diferite fata de materialele din “bibliografia” de la curs, ocazia de a ne realiza singuri prezentarile, schimbul de informatii cu colegii de la alte spitale, ocazia de a afla daca am inteles cu adevarat anumite notiuni si de a le completa unde este cazul si mai ales, posibilitatea de a ne afla sub indrumarea domnului profesor. Extrem de pretioase sunt, de asemenea, explicatiile si completarile domnului doctor Muntean, dar si exemplele si ilustrarile acestuia cu cazuri concrete.

Astept cu nerabdarea viitoarele intalniri ale cercului de micro, a carui editie ma astept sa fie cel putin la fel de interesanta si plina ca cea de anul trecut, iar in legatura cu cercul de semio, sper ca prezentarile sa fie din ce in ce mai incitante, iar cunostintele noastre din ce in ce mai numeroase.

Cristiana Tapoi,
Anul III, seria 8, grupa 122

photo

Buna seara!

   Buna seara!
  Eu sunt de acord cu ora 14:00, dar pot sa vin si la ora 15:00 (numai ca se face putin mai tarziu), iar ziua de vineri mi se pare in regula.
  Nu am mai participat niciodata la un astfel de cerc, de fapt nu am mai fost la niciun cerc si am ramas placut impresionata de sfaturile pe care le oferiti, de activitatea colegilor din echipa de organizare si , bineinteles, de informatiile pe care le pot acumula.
  In primul rand, mi-a placut mesajul de deschidere, deoarece a fost plin de sfaturi privind aspectul "cum nu trebuie sa fim" - "Nu fiti fraieri!" si mi s-a parut ca totul a fost bine organizat in sensul ca am inteles bine modul de desfasurare a intregii activitati.
  In al doilea rand, pentru mine, filmul pregatit de Alina releva o realitate care pare sa inghita tot mai mult din umanitatea noastra ( in prima parte) in contrast cu partea a 2-a care e foarte emotionanta si ne transmite clar sa luptam pentru schimbare.
  In legatura cu fotografia saptamanii, mi-a placut modul in care am incercat si am interpretat diagnosticul, dar mi-ar placea sa insistam putin mai mult, pentru ca e un aspect foarte interesant al activitatii.
  Prezentarea Adelei despre congrese m-a facut sa-mi doresc si eu sa particip (sper sa si reusesc), chiar cred ca e o experienta frumoasa care ne ajuta foarte mult si in cariera noastra viitoare. Desigur, cele din strainatate sunt cam costisitoare pentru "bugetul" de student, dar pentru cele din tara cred ca se poate face un mic efort (eu o sa incerc).
  Cu privire la expunerea despre realizarea de prezentari, recunosc ca nu stiam toate lucrurile acelea despre contrast, atragerea atentiei, cam cat trebuie scris pe un slide si ce nu trebuie sa apara pe slide (date/imagini care incarca si, de fapt, nu ofera o informatie concreta) si mi se pare foarte util, de aceea abia astept si continuarea de care ati mentionat.
  La partea cu diagnosticul diferential nu am mai putut ramane din cauza unei probleme familiale, dar, poate si datorita faptului ca nu am asistat, cred ca era partea cea mai interesanta.
  In incheiere, mi-a placut activitatea si atmosfera, desi a fost numai o sedinta a cercului; mi-ar placea ( nu stiu cum a fost la partea de diagnostic diferential) sa fie putin mai interactiv modul de desfasurare( dar, cum am spus, e prima data cand vin si parerea mea nu are un suport solid - astept si urmatoarele intalniri).
  Va doresc o seara frumoasa tuturor!
  Irimescu Alina, anul 3, seria 8

photo

cerc 15.11.2013

Buna seara!

In primul rand, in ceea ce priveste problemele administrative, cred ca vineri la 15:00 este o ora buna pentru a organiza cercul de microbiologie. Orarul incarcat nu imi permite sa particip la cerc si in alta zi a saptamanii, asa ca in ceea ce ma priveste, o singura intalnire pe saptamana este suficienta.

In al doilea rand, trebuie sa precizez ca, din pacate, este prima oara cand am venit la cerc, cu toate ca sunt deja anul III. Si spun “din pacate”, pentru ca acum mi-am dat seama cu adevarat ce “am pierdut” in anul precedent. Am avut de mai multe ori intentia sa vin, insa de fiecare data a “intervenit” cate ceva (nu neaparat un motiv intemeiat, ci probabil mai curand comoditatea mea) si am amanat, pana cand am constatat ca s-a terminat anul. Dar anul acesta voi avea grija sa fie diferit.

1.Despre intreaga intalnire pot spune ca a fost una interesanta, am aflat lucruri noi sau mi-au fost amintite lucruri pe care le uitasem. Mi-a facut placere sa ascult din nou sfaturile dumneavoastra, sfaturi pe care le consider foarte utile si binevenite(in niciun caz nu cred ca vreti sa ne “manipulati”) si pe care cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa le aplice.

2.“Nu fiti fraieri!” cred ca este un mesaj de retinut, intrucat noi, ca studenti si viitori medici, trebuie sa avem mereu in minte faptul ca, pentru a fi niste medici buni, trebuie sa invatam, sa stapanim informatiile furnizate noua de-a lungul anilor si sa le punem corespunzator in practica. Si de asemenea, sa stim ca invatam pentru noi si pentru viitorii nostri pacienti, nu pentru note.

3.Filmuletul “Lost generation” a fost unul emotionant si, din pacate, foarte adevarat. In ziua de astazi, principala preocupare a oamenilor sunt banii, sa fie cat mai multi si, daca se poate, facuti cat mai usor . Principiile morale atat de bine pazite de generatiile trecute isi pierd treptat valoarea, familia nu mai este vazuta ca un mediu in care sa se poate forma in armonie adultii de maine, iar oamenii sunt din ce in ce mai superficiali. Cu toate acestea, depinde de noi, tinerii, sa facem o schimbare, intocmai cum se spune: “Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume!”.
Filmuletul despre participarea la cerc si “micile activitati” ale colegilor a aratat atmosfera placuta din cadrul acestuia si m-a facut sa vreau sa fac si eu parte din ea.

4.Despre fotografia saptamanii pot spune ca a fost utila, dar prezentarea cazului s-a facut poate putin prea in pripa, nu am avut timp sa ne gandim bine la ce ar putea fi.Dar banuiesc ca unul dintre motive a fost timpul limitat.

5.Informatiile despre congrese au fost, de asemenea, utile. Ne-au ajutat sa ne dam seama de importanta participarii la asemenea evenimente. In cadrul lor aflam multe lucruri noi si folositoare, putem sa ne facem noi cunostinte si daca avem o participare activa, ne ajuta sa scapam de emotiile de a vorbi in public.

6.Sfaturile pentru realizarea unei prezentari au fost binevenite, intrucat “ne lovim” adesea de acestea, fie ca avem de prezentat un anumit subiect la o lucrare practica sau sustinem diverse alte proiecte.

Din pacate, nu am putut ramane si la partea de diagnostic diferential, prin urmare nu pot comenta asupra acestui aspect.

In incheiere, tin sa precizez ca apreciez foarte mult devotamentul si increderea cu care ne vorbiti despre credinta, care din pacate, in ziua de astazi pare sa fie un subiect considerat de multi inutil. Lumea nu mai crede in Dumnezeu si in ajutorul Lui, cu atat mai putin in post si rugaciune. Apar din ce in ce mai multe “secte”, iar oamenii au tendinta sa creada in orice alte “forte supranaturale” decat in Dumnezeu, ceea ce in opinia mea, este un lucru trist.

Prin urmare, nu regret ca am venit la cerc, singurul regret este ca nu am facut asta mai devreme. Cred ca o sa am foarte multe lucruri de invatat si, de ce nu, la randul meu, o sa le transmit mai departe, asa cum mi-au fost transmise si mie. Va multumesc!

O seara buna!

Druga Oana-Eufrosina
Anul III, seria 7, grupa 103

photo

feedback 15.11.2013

Da, sunt de acord si cu ora 15, in ziua de vineri. Am inteles ca nu este bine sa se faca prezentari in mai multe zile pentru ca uneori se poata intampla sa fie mai multi prezentatori decat public, iar vineri este ziua in care pot participa cei mai multi – insa nu cred ca este bine ca durata cerc + semio sa fie mai mare de 3 ore.
1. Intalnirea din data de 15.11.2013 a fost una dintre cele mai deosebite editii ale cercului - atat ca durata, insa pauzele au prins numai bine si am reusit sa fiu atenta la cea mai mare parte a cercului, cat si ca numar de participanti – ma bucur sa vad cat mai multi colegi dispusi sa primeasca un sfat bun. S-au atins puncte importante – in special in prima parte, introducerea facuta de domnul profesor. Apoi au urmat cateva din prezentarile facute de colegi – majoritatea la obiect si despre subiecte actuale pentru studentii la medicina, mai mici sau mai mari.
2. Introducerea facuta de domnul profesor a punctat mai multe aspecte: desi de data aceasta nu mai era scris pe slide, inca invat cat de adevarat este – ce nu se scrie, se uita- ; feedbackul este important pentru cei care il fac – revedem informatii, ne intiparim mai bine in minte lucruri bune, ne gandim la ce a fost gresit si cel mai bine ar fi sa invatam din greselile altora, nu avem timp sa le facem pe toate. Lupta impotriva microbilor a fost pierduta? – eu as spune ca e doar un mod de a privi lucrurile – ca daca s-ar face ceva mai mult sau s-ar arata mai mult interes sau lumea ar fi mai informata – nu ar mai fi asa. Sa nu ne lasam infranti dupa o batalie pierduta, razboiul inca nu e pierdut. Medicina intr-adevar nu poate fi privita ca o meserie – sa o privim ca o misiune e un punct de vedere motivant – sa ne consideram chemati sa facem bine semenilor nostri. Sa cautam sa ne dezvoltam fara sa uitam sacrificiile stramosilor nostri –imaginea cu familia fericita pasind pe un pamant pasnic sprijinit pe eroi ai natiunii este foarte sugestiva-. Marile sacrificii ale omenirii nu vor disparea niciodata – mi s-a parut emotionant momentul in care Adela Grasu a vorbit despre Auschwitz si am vazut imaginea cu cuplul retras pe acelasi loc unde oameni din trecut au murit nevinovati. Sa nu credem ca plecarea din tara rezolva ceva – nu vom fi niciodata cu adevarat fericiti departe de familie – in plus banii mai multi nu vor rezolva niciodata problemele financiare pe care credem ca le avem – ba chiar, pot sa nasca alte probleme. Sa nu uitam ca putem sa ne uitam pe NEJM pentru cazuri clinice.
3. Perspectiva din care privim poate sa schimbe tot – mi-a placut filmul si l-am revazut cu placere. Le doresc mult succes, putere si dorinta de a continua acest cerc celor care participa la organizare de atat timp – sa incercam sa ne stimulam reciproc in a fi medici buni, dar cred ca in special trebuie sa stim sa fim oameni.
4. Din prezentarea fotografiei trebuie sa invatam sa descriem ce vedem - Diana a pus intrebari, mai multi colegi au raspuns, a fost ceva interactiv. De remarcat ca este important ca imaginea sa aiba o anumita calitate si sa permita vizualizarea leziunilor sau aspectelor ce trebuie descrise si in conditii de video proiectare si mai ales unghiul din care este facuta imaginea trebuie ales bine.
5. Prezentarea Adelei despre congrese a fost bine gandita – ca aspecte pozitive, a prezentat din experienta proprie ceva ce cunostea foarte bine, ne-a motivat sa participam la congrese si la conferinte – aceasta participare avand numeroase avantaje mentionate in prezentare. S-a incadrat in timp, iar la finalul prezentarii, putem sa accesam cateva linkuri pentru diverse burse.
6. Sfaturile cu privire la realizarea unei prezentari le gasesc foarte practice si necesare – bine de stiut chiar din primul an. Modul in care ne prezentam ce avem de spus poate sa ne avantajeze, sa ne faca remarcati, sa mentinem atentia publicului – sau nu. Este o prezentare la care o sa ma mai intorc.

7. Intalnirea despre diagnosticul diferential – prima de acest fel – mi se pare un inceput bun. Adelina a reusit sa pregateasca prezentarea in scurt timp intr-un mod clar si concis. In timpul prezentarii s-au facut unele completari care au lamurit unele boli sau unii termeni – mi se pare f bine ca a participat si publicul. Ar fi bine ca inainte de urmatoarea intalnire de acest fel sa citim capitolul deja prezentat si sa incercam sa si invatam ce este de invatat din aceste prezentari.
Felicia Mustatea, an III, seria 7, grupa 105

photo

Feed-back 15.11.203

Bună ziua!

Încep prin a spune că sunt de acod cu începerea cercului la ora 15:00 şi îmi menţin părerea legată de organizarea a mai mult de o întâlnire. Noi suntem mulţi.Dumneavoastră sunteţi unul singur.Ar trebui să găsim o zi şi o oră la care să poată ajunge toată lumea. Vineri, la ora 15:00 cred că este bine pentru toţi.

Întânirea mult aşteptată de vineri a fost pe măsura aşteptărilor. Dacă cei de anul II aşteptau începerea cercului din curiozitate, noi, cei de anul III aşteptam acest lucru pentru că ne era dor să ascultăm pe cineva vorbindu-ne aşa cum o faceţi dumneavoastră. Să primim atatea sfaturi şi să fim "certaţi" pentru ceea ce nu facem sau nu facem bine.Dacă vom ajunge medici buni(şi se va întampla asta) o mare parte din "vină" o veţi avea domneavoastră(cel puţin în cazul meu).

1)A fost plăcut să reauzim anumite sfaturi pe care nouă ni le-aţi mai dat şi pe care le-am urmat parţial.Dar să ştiţi că nu vorbiţi "la pereţi". Ţinem cont de ele şi chiar dacă nu le punem pe toate în practică, cu cât ni le reamintiţi mai des, cu atât urmăm mai multe(de acum vom fi mai atenţi la lucrurile pe care le vedem in spital şi care ar putea fi fotografiate).Despre optimism/pesimism, a pleca/a nu pleca....sunt lucruri cu care ne ajutaţi să ne gasim echilibrul în formarea noastră ca medici.

Referitor la a selecta studenţii care se inscriu la cerc sau nu, nu ştiu dacă este ceva chiar necesar. Eu consider că cei care sunt interesaţi vor veni şi vor face ceea ce li se cere. Cei care vin doar din curiozitate şi nu sunt dispuşi să respecte anumite reguli vor veni o data şi vor renunţa.

Eu imi menţin părerea referitoare la feed-back.Cred cu convingere ca este un exerciţiu util pentru noi şi cu siguranţă până la sfârşitul acestui an vom trimite feed-back-uri mai bune.

2)Filmul "Lost generation" m-a lăsat din nou pe gânduri,încercând să-mi dau seama ce e de facut. Poate nu vom fi noi cei care "vom schimba lumea", dar dacă fiecare ar face ceea ce este corect şi bine cu siguranţă lucrurile s-ar îmbunătăţi şi am putea citi cu convingere doar a 2-a parte.

A fost foarte frumos să vedem si filmuleţul cu organizatorii cercului.Ne-a reamintit de ce suntem la acea intâlnire şi că pentru ca noi să avem parte de acele ore atât de benefice, nişte persoane îşi dedică o bună parte din timpul lor. Măcar pentru acest lucru ar trebui sa respectăm ceea ce ni se cere.

3)Fotografia saptămânii a fost după părerea mea una din cele mai bune prezentări din această rubrică de până acum.Mi-a plăcut foarte mult faptul că Diana ne-a arătat exact cum ar trebui să abordăm o astfel de imagine pentru a o descrie corect.A început cu cele mai simple întrebări şi noţiuni, ţinând cont de nivelul nostru de cunoştinţe şi nu de al ei. A fost concisă, organizată în ceea ce spunea şi s-a încadrat într-un timp foarte scurt.

4)Prezentarea Adelei despre congrese a fost ca şi cea a Dianei foarte bine structurată.A început prin a ne demonstra prin exemple de ce este benefică participarea la astfel de activităţi,lucruri cu care sunt total de acord. Din păcate timpul trece atât de repede, încât vom ajunge în anul 6 fără să ne dăm seama şi ar fi rău să nu profităm de şansele pe care le avem până atunci de a ne dezvolta. Colega noastră a reuşit în câteva slide-uri să ne spună tot ce era mai important despre aceste congrese şi despre ce trebuie să facem pentru a putea participa. Pentru asta eu îi mulţumesc sincer!

5)Despre realizarea unei prezentări am fost bucuroasă să aud, mai ales din cauza faptului că anul trecut nu am fost prezentă la întâlnirea la care s-a vorbit despre acest lucru. Majoritatea erau lucruri pe care le ştiam din liceu sau pe care le-am invăţat din exemplele dumneavoastră. Curs de curs observam câte ceva şi încercam să reţin şi să folosesc în prezentările pe care le făceam la alte materii. Dar a fost util oricum să văd toate aceste sfaturi puse la un loc şi prezentate organizat.

6)Partea cercului de diagnostic diferenţial a fost cu siguranţă asteptată cu nerăbdare de toţi cei implicaţi in asta.În primul rând trebuie să îi mulţumim Adelinei că a acceptat să fie cea care "sparge gheaţa" şi a făcut-o foarte bine.A reuşit să cuprindă într-o prezentare destul de scurtă,încât să nu fie prea obositor foarte multe noţiuni. Unele le ştiam de la semiologie,dar multe dintre ele nu,ceea ce mă face să susţin în continuare, cu şi mai multă convingere această idee.Singurul lucru cu care am putea avea mai multă grijă ar fi să ne documentăm pe cât posibil înainte, despre tot ce prezentăm, pentru a putea răspunde tuturor întrebărilor şi a putea oferi explicaţii clare despre toate noţiunile.Întelegem oricum efortul făcut de colega noastră şi puţinele momente în care a rămas fără explicaţii nu le-am interpretat cu siguranţa ca pe o lipsă de pregătire,interes sau ca pe o dovadă de superficialitate. Pentru aceste momente trebuie să îi mulţumim acum domnului dr.Alex Munteanu care prin intervenţiile sale a făcut ca această prezentare să fie completă,bine prezentată si explicată.

La sfârşitul acestei întalniri am plecat de acolo cu un plus de cunostinţe şi de sfaturi care ne vor fi de folos.Vă mulţumesc pentru asta!

Avram Mădălina, An III, Grupa 123

photo

Buna seara, 1.  Despre

Buna seara,

1.  Despre probleme administrative: sunt de acord cu inceperea la ora 15:00 intrucat seria 8 are ziua de vineri ocupata  pana la ora 14.00. Si in ziua de luni as putea participa la cerc, dar cred ca ceilalti colegi au orarul ocupat.  Avand in vedere programul incarcat al tuturor si pentru ca intalnirea are loc la un interval mai lung de timp ( nu ar fi o nenorocire sa se lipseasca la un curs care se poate recupera intr-o alta zi), aceasta  ar trebui sa aiba loc doar o data  pe saptamana.

   Cat despre selectie, sunt fericita ca pot participa la cercul de microbiologie. In anul II, colegul meu de grupa Daniel Dascalu a participat la interviul organizat de catedra de Fiziologie II pentru inscrierea in cercul de Neurostiinte. Pentru a putea fi acceptat trebuia sa indeplinesti cateva conditii: sa ai participari si premii obtinute  la olimpiadele de fizica, chimie, biologie din liceu, note bune in timpul anului si nota foarte buna la admitere. ( Acestea sunt criteriile pe care eu consider ca trebuia sa le indeplinesti pentru a fi admis, parere formata in urma acceptarii colegilor care erau olimpici). Eu si Daniel am absolvit  "Sfantul Sava" . Acest liceu considerat de traditie,  ne-a dat ocazia sa avem alaturi profesori de valoare care sa ne invete . Ceea ce eu regret este ca nu am fost indrumati sa participam la olimpiade din contra la unele materii ni se inducea faptul ca nu prea are rost participarea noastra. Colegul meu pe toata perioada liceului a dorit sa fie admis la facultatea de Automatica- Politehnica, admitere pentru care s-a pregatit si a obtinut nota 10 la ambele examene (matematica, fizica). Cu 3 zile inainte de admiterea la Medicina s-a hotarat ca isi doreste sa devina medic . A reusit si la acest examen si a fost admis renuntand la Politehnica. Ceea ce vreu sa subliniez este faptul ca prin selectie se pot pierde niste studenti buni care nu si-au dovedit valorea la concursuri si din vina lor dar poate si din cauza circumstantelor. Dumneavoastra oferiti sansa studentilor pasionati de Microbilogie sa participe la cerc.

2. De cand a inceput anul 3 am vrut sa va trimit o parere despre noile materii, noii profesori ( o voi face sper cat mai curand).Din pacate aceeasi apropiere a profesorului fata de studenti ca la Microbiologie si Anatomie nu am intalnit inca. Respectul si mai ales prietenia cu care am fost tratati la aceste materii ne-a facut sa le indragim  si sa ne simtim mai aproape de telul de a fi doctori.

3. Feedback-ul cu toate ca presupune un efort si multi dintre noi "se plang" ca dureaza prea mult sa scrii, e greu sa rememorezi ce ne-a fost transmis in 2 ore de cerc, este util cu toate ca  nu avem mereu timp sau poate ni se pare obositor. Imi place pentru ca este ca un exercitiu de scriere, in care trebuie sa formulezi coerent si frumos opiniile tale despre cerc. Acest exercitiu ne va fi util  nu doar in relatarea unui feedback bun dar si in compunerea unor lucrari sau proiecte in care ne vom implica in viitor.

4. In prima parte a filmuletului "Lost Generation" ma gandeam cat de aproape sunt ooamenii sa isi neglijeze familia pentru serviciu, distructia mediului care a ajuns la un grad atat de inaintat, banii care pentru multi reprezinta prioritatea sau usurinta cu care oamenii se casatoresc si apoi divorteaza. Cat de adevarate sunt  pentru multi oameni din intreaga lume. Toate aceste alegeri se fac din pacate si din cauza timpului in care traim, in care lumea este in continua dezvoltare (pentru care sunt necesare multe sacrificii) insa trebuie pastrat un echilibru intre prioritati.

5. Fotografia saptamanii este un punct al cercului foarte bun nu numai prin aflarea unor noi patologii dar si prin exercitiul descrierii. Aceasta calitate trebuie cultivata si din pacate sunt putine ocaziile unde putem descrie patologii, semne, simptome. ( Se presupune ca la Semiologie ar trebui exersat cel mai bine, insa din pacate nu fiecare din noi reuseste in cursul Lp-ului)

6. Ma bucur ca am asistat la prezentarea Adelei. Indemnul de a participa la congrese si impartasirea experientei au facut din prezentare un moment frumos. Ca de fiecare data mi-a acaparat atentia prin talentul oratoric si sper ca va face si la urmatoarele cercuri prezentari.

7. Realizarea unei prezentari si utilizarea corecta a ajutorului vizual ar trebui cunoscute de orice student si medic. Abia astept sa vad si continuarea despre "ce ar trebui sa faca prezentatorul" si sa folosesc notiunile in viitoarea mea prezentare de la cercul de Semiologie.

8.Diagnosticul diferential mi se pare o initiativa laudabila. Nu cred ca exista vreun profesor care sa ofere un sprijin mai mare studentilor lui.                                                                                                              Adelina a avut o prezentare excelenta. Un rezumat al unui capitol cuprins in cateva slideuri, o trecere in revista a multor notiuni noi, grele toate intr-un timp foarte scurt. Cu siguranta aceste prezentari ne vor ajuta sa ne insusim termenii noi si pentru colegii din anii mai mari va fi o recapitulare bine venita.

Sper ca aceste intalniri vor fi un succes la fel ca cele de Microbiologie si ca rezultatele se vor vedea cat mai curand.

Barlan Ioana, seria 8, grupa 123

photo

feed-back cerc microbiologie

Buna seara!

Pentru inceput, sunt de acord ca vinerea sa se țină cercul de microbiologie( restul zilelor sunt pline,cel putin la seria 8 ),iar in ceea ce priveste ora,m-ar bucura mai mult sa fie la ora 14:00.
1.Tin sa mentionez ,cu regret,ca este prima oara cand vin la cercul de micriobiologie,desi sunt in anul 3 ,iar in anul 2 mereu îi auzeam pe unii colegi ca merg la cerc,dar tot anul nu am îndraznit sa vin;intrebarea pe care mi-o pun este ”de ce” si sincera sa fiu,nici eu nu am un raspuns.Mi-am dat seama cat de mult am pierdut ca nu am participat si anul trecut,inca de vineri,cand am observat cat de multe lucruri se vorbesc si in principal,cate ai de invatat si cu câtă energiei pozitiva pleci de acolo(chiar daca am stat vreo 5-6 ore).
2. Printre subiectele care s-au discutat,pot spune ca ,uneori, la unele ma gandesc si eu.De exemplu: de ce majoritatea studentiilor la medicina,dupa terminarea facultatii,isi parasesc tara si incep o noua viata in tara straina,departe de familie.Multi dintre noi avem raspunsul la intrebarea asta:banii si o viata mai buna.Dar oare asta e tot ce conteaza pe lumea asta?!Din punctul meu de vedere,inainte de a lua o astfel de decizie,as tine cont ca Dumnezeu mi-a dat o familia si că prezenta mea in tara i-ar bucura mult,plus ca timpul cu familia mea,din punctul meu de vedere,este unul dintre cele mai importante lucruri(desi ei nu m-ar condamna daca as lua decizia sa plec,dimpotriva m-ar sprijini).
3.Mesajul transmis de dumneavoastra ”Nu fiti fraieri!” mi-a atras cumva atentie ,trezindu-ma la realitate.In anul 3 mi-am dat seama ca ar trebui sa profitam de astfel de activitatii si sa nu le lasam sa treaca pe langa noi.
Interventia colegei noastre,Adela Grasu,mi s-a parut importanta,pentru ca nu a vorbit despre ce ar face ea,a vorbit despre o experienta la care a fost prezenta si nu oricine reuseste asta; intamplarile povestite de ea,pot spune ca a fost ca un „stimulator „ si ne-a ambitionat in sensul bun al cuvantului.
4.Inca un lucru care mi se pare important este prezentarea unor poze cu pacienti si exprimarea opiniei noastre.Dar, nu este o simpla prezentare a pozei si un diagnostic rapid,ci o discutie cu totii, prezentarea semnelor ,simptomelor;acest lucru ne pregateste pentru punerea viitoarelor diagnostice.
5.Congrese si conferinte;sunt benefice din mai multe puncte de vedere,in primul rand de a afla cat mai multe lucruri noi,domenii noi ,dar si de a cunoaste persoane noi.
6.”Cum se face o prezentare?” Buna idee..Am vazut multe prezentari pana acum si abia acum imi dau seama,intr-o mica parte,care au fost corect redactate si care au fost facute gresit.Cum spuneam, unde in aceasta facultatea mai putem invata asta ceva,daca nu la cercul de micriobiologie.
7.Sfatul util si foarte simplu prezentat de dumneavostra:”apa calduta si sare=gargara”,pentru indepartarea microbilor si intarirea rezistentei noastre.

Prin urmare, dupa prima mea participarea la cercul de micriobiologie,ma simt foarte incantata ca exista asa ceva,regret ca nu am venit si anul trecut,dar sper ca la sfarsitul acestei editii sa raman cu multe lucruri utile ce ma vor ajuta in viitor si pe care o sa mi le aduc aminte unde le-am invatat si de la cine! Cred in succesul acestui cerc si sper ca din ce in ce mai multi studentii sa participe si sa-si dea seama ca este o activitate unica!

Ivanciu Madalina,grupa 125,seria 8

photo

Cerc Microbiologie

Buna seara,

Am sa incep cu problemele administrative spunand ca sunt de acord cu ziua de vineri, ora 15 intrucat orarul imi permite sa particip fara probleme.Inteleg dorinta colegilor din echipa de organizare de a ne limita la o singura intalnire saptamanala intrucat stiu ce inseamna sa ai un orar incarcat,in special atunci cand ai examene de sustinut.Este prima oara cand particip la cerc desi sunt deja in anul 3.As putea sa spun ca nu am avut suficient timp sa asist dar, trebuie sa recunosc ca nu acesta este motivul real, am fost prea comoda sa imi asum si o activitate in plus fata de orarul stabilit.
Dar am ajuns in momentul in care realizez cat de important este sa te implici in cat mai multe actiuni de acest fel. Incep treptat sa descopar ca te pot intregi aceste activitati, te pot ajuta in cariera, chiar daca nu te-ai hotarat inca pe ce ramura a medicinei sa te orientezi.

1. Importanta feed-back-ului: Ma bucur ca ati reamintit inca de la inceput acest aspect.Personal, m-a ajutat destul de mult in a-mi dezvolta stilul critic de a privi un curs, o lucrare practica sau o prezentare de orice fel. M-a facut sa evaluez cu sinceritate ce am inteles si ,mai ales, ce am retinut din fiecare.Am avut ,nu de putine ori ,de facut si prezentat diverse proiecte la care poate m-as fi descurcat mai bine daca as fi primit un feed-back bun.Deci pot sa inteleg de ce ar avea nevoie organizatorul de o parere detaliata in ceea ce priveste munca sa. Prezentarea pe care ne-ati facut-o a fost la obiect, a punctat ceea ce trebuia punctat si cred ca a fost inteleasa de toti.Nu am nimic de obiectat.

2. Cum se face o prezentare corecta: Aceasta se completeaza perfect cu notiunea unui feed-back complet. Chiar ma interesa in mod special acest subiect, si va sunt recunoscatoare pentru ca mi-ati dezvaluit o serie de lucruri pe care nu le stiam. Sunt sigura ca pe viitor voi tine cont de aceste sfaturi si ma voi stradui sa fac o prezentare din ce in ce mai buna.Nu am nici aici nimic de obiectat,totul a fost discutat in amanunt. Astept sa vad si completarea privind modul in care prezentatorul ar trebui sa se comporte.

3.Despre congres:Colega care a discutat acest subiect a punctat foarte bine importanta participarii active la aceste manifestari culturale. Asa cum am precizat si mai sus, am ajuns sa realizez ca este un lucru destul de important in cariera unui medic bun. Desigur, putem argumenta ca asta necesita timp si energie,dar daca suntem sinceri si recunoastem ca se poate, cu un mic efort, realizam ca ne este extrem de util in primul rand noua si apoi pacientilor nostri. Cred ca trebuie sa ne interesam asupra unor avantaje pe care ni le-ar putea furniza si facultatea. Inca nu suntem suficient de informati, sau cel putin eu nu sunt, incat sa discut foarte multe pe aceasta tema. Prezentarea a deschis calea unei dorinte de cunoastere si informare.

4.Discutia despre Memorialul de la Auschwitz a fost ca un semnal de alarma menit sa ne aduca aminte cat de privilegiati suntem.El intareste ideea conform careia in spatele libertatii noastre sta o armata de oameni care s-au sacrificat sau au fost sacrificati pentru noi. La discutia purtata as veni cu un citat care se gaseste scris pe peretii memorialului de la Sighet: "Cine uita istoria,e condamnat sa o repete!" din dorinta sincera, ca o mare iubitoare de istorie ce sunt, ca niciodata sa nu uitam cate lucruri datoram stramosilor nostri. A fost o intoarcere subtila in trecut, care corelata cu filmuletul colegei noastre Alina privind viitorul generatiei noastre, a creat un tablou emotionant.Trecutul ne reprezinta, dar viitorul ne construieste.

5.Fotografia saptamanii: cazul a fost interesant dar cred ca prezentarea se putea face si mai bine, in sensul ca o parte din colegii mai mici, si chiar si eu, am fost depasiti de informatiile oferite. Colega care a prezentat acest subiect putea sa stimuleze mai mult interactiunea, s-au oferit prea repede o serie de detalii si practic s-a inhibat acel moment de asamblare a cazului. Deci,pe viitor as vrea sa nu se sara direct la un diagnostic, ci sa analizam mai intai toate semnele pacientului, ca sa avem un tablou complet.
Nu am trimis poze de la semiologie inca, dar promit sa o fac de indata ce observ un caz interesant.

Din pacate nu am fost la ultima parte a cercului privind diagnosticul diferential asa ca nu ma pot pronunta cu privire la acesta.

Per ansamblu, cercul a fost unul in care am invatat destul de multe lucruri noi si in care mi-a fost stimulata atentia. Astept cu nerabdare viitoarele sedinte!

Va multumesc,
Tanasoiu Elena-Roxana
An 3,Seria 7,Grupa 103

photo

Buna dimineata, Incepand cu

Buna dimineata,

Incepand cu problemele organizatorice, eu personal sunt de acord cu desfasurarea cercului in ziua de vineri, incepand cu ora 15(restul saptamanii fiind destul de aglomerat nu pot ajunge si in alta zi la cerc, prin urmare consider ca fiind suficienta o singura intalnire).

In primul rand, as vrea sa specific faptul ca mi-a fost dor de o intalnire din cadrul cercului, in anul 2 nu am ajuns la prima intalnire, insa acum am observat dorinta initiala a celor din anul 2 de a participa la o activitate extra, de care isi vor da seama ulterior cat este de importanta in dezvoltarea lor profesionala.

1. In introducere s-au prezentat sfaturi utile, importanta unei gandiri realiste a fost demna de subliniat, de asemenea feed-back-ul este necesar atat pentru evaluarea unei prezentari, cat si pentru imbunatatirea acesteia. Desi pana acum nu am facut nicio poza in cadrul orelor de semiologie, acest fapt mi se pare util pentru a intelege si a vedea cat mai multe cazuri interesante si pentru a schimba pareri intre colegi.

2. Mesajul cu "Nu fiti fraieri!" mi-a ramas in minte deoarece distrugerea in/voluntara a sanatatii, credintei si dorintei de invatare are efecte negative asupra personalitatii individului, astfel ca pentru un student este vital sa isi pastreze integritatea si credinta pentru a putea obtine succesul dorit in profesia pentru care se pregateste.

3.Mi s-a parut interesanta prezentarea succinta a colegei a vizitei la muzeul memorial Auschwitz din Polonia, sper ca in viitor sa ajung si eu acolo.

4.Mi s-a parut amuzanta remarca "Pacientul supravietuieste in ciuda medicului", desi ascunde o doza de tristete, se poate aplica in multe cazuri, din pacate. Aici voi sublinia si ideea de a pleca din tara dupa terminarea facultatii: m-am gandit o perioada ca voi face acest lucru, macar pentru scurt timp, insa cel mai greu va fi sa plec departe de familie si acest lucru ar contrabalansa mult avantajele materiale ale unei posibile plecari.

5.Poza saptamanii a prezentat un ulcer varicos, discutia pe aceasta tema a fost destul de interactiva(se putea putin mai bine,insa banuiesc ca motivul a fost lipsa de timp si probabil si faptul ca multi studenti din anul 2 nu au intrat in contact cu prea multe cazuri, nici cei din anul 3 nu au inca o viziune medicala bine-formata).

6.Participarea la congrese si conferinte este foarte importanta pentru a afla mai multe despre un anumit domeniu, pentru a cunoaste persoane interesate de acelasi lucru, pentru a invata lucruri noi si pentru a scapa de teama unei prezentari in fata unui public bine documentat si instruit in domeniul respectiv.

7.Sfaturile legate de realizarea unei prezentari sunt extrem de utile, legate de folosirea multor imagini pentru a atrage atentia, putine cuvinte pentru a mentine interesul fata de discurs, mentinerea unui contact vizual cu majoritatea audientei, astfel incat aceasta sa se simta respectata.

Prin urmare astept cu nerabdare urmatoarea intalnire a cercului.

Enculescu Diana, anul 3, seria 7, grupa 103

photo

Cerc Microbiologie 15.11.2013

Buna seara!

Pentru inceput, sunt de acord cu ora 15.00 si cu ziua de vineri. Cred ca este cam neplacut sa se tina aceeasi prezentare de mai multe ori intr-o saptamana , cu totii avem programe incarcate.
Intalnirea din 15.11.2013 a fost una pe care o asteptam de ceva vreme si cred ca nu sunt singura careia i-au lipsit aceste intrevederi . Durata a fost potrivita, nu m-am uitat la ceas deloc pentru ca mi-a facut mare placere sa ascult tot ce s-a discutat.
1.Bineinteles ca mesajul a fost potrivit . Vorbele domnului profesor chiar nu sunt pentru pereti , de aceea ma intereseaza de fiecare data cuvantul de inceput. Este util pentru ca ne mai aduce la realitate,ne pune la curent cu ultimele probleme. Ma bucur ca are incredere in noi sa ne impartaseasca opiniile dumnealui si ca stie ca nu este in zadar, considerandu-ne responsabili pentru schimbare.
Despre selectie: este bine ca cercul este deschis tuturor pentru ca studentii au ocazia sa vad si cum se desfasoara o asemenea intrunire si pot hotari cum cred ei de cuviinta daca este pe sufletul lor sau nu. Daca ar fi fost cu selectie, probabil ca nu as fi ajuns sa vad cum este si nu as mai fi fost ce sunt astazi, pentru ca,recunosc, a avut o influenta asupra mea. Si asa ca mine poate ca mai sunt si alti colegi.
Inca din anul 2, ideea de a da feedback mi s-a parut o dovada de profesionism , am simtit ca intr-un fel ne apropiem de nivelul Occidentului. Eu ii vad utilitatea 100% : eficientizeaza desfasurarea intrunirilor, ajuta in dezvoltarea prezentatorului cat si celui ce asculta. Eu spre exemplu, cand scriu imi reamintesc detalii carora nu le-am dat importanta atunci pe moment(deci,poate fi considerat si un exercitiu de memorie).Si apoi stau si imi mai completez informatiile de pe Internet, formandu-mi o idee despre subiectul discutat. Redactarea in sine imi solicita intr-o oarecare masura atentia si coerenta ideilor . Despre evaluarea prezentatorilor nu mai spun cat este de importanta pentru ei – de regula, este o confirmare ca s-au ridicat la asteptari si ca au fost ascultati, efortul lor nu a fost in zadar.
Pana acum nu am intalnit in spital vreo patologie data de stafilococi , insa pot spune ca in practica de vara m-am tot intalnit cu microbiologia(gangrene gazoase, fasciita necrozanta) si m-am bucurat ca stiam despre ce este vorba. Nu am fost inspirata sa fotografiez, insa imi place mult ideea de a aduna intr-un soi de album fotografii din experienta medicala. De exemplu,acum cand citeam despre leziunile elementare ale pielii, Google Imagini nu le ,,stia” chiar pe toate, deci chiar ar fi utila ideea.
Este si pacat sa pastrezi unele idei fixe de genul ,,nu imi place proful”.Avem deja o varsta si ar trebui sa mai renuntam la actiunile irationale.(,,imi place/nu-mi place”, sa fim seriosi, daca am face/avea toti numai ce ne place...)
Sunt de acord cu unele argumente din scrisoarea studentei din Londra,insa per total mi se pare cam radicala pentru gustul meu, nu zice nimeni sa fii de-o parte sau de alta a baricadei: Romania vs. Occident. Fiecare din cele doua are ,,plusurile” si ,,minusurile” ei.
Cazul pacientei-colege ilustreaza greseli frecvent intalnite in practica medicala : recomandarea tratamentului antibiotic in lipsa unui diagnostic de laborator, amanarea vizitei la medic pana cand se ajunge intr-o stare grava/periculoasa (mai ales ca viitor medic ar trebui sa fie mai responsabila pentru ca daca n-are grija de sanatatea ei , nu poate vedea nici de altii si e pacat), recoltarea neadecvata pentru ca nu trebuie sa treaca atata timp pana la prelucrarea produsului patologic. Nu am inteles de ce mama interzice ampicilina.De cititul aiurea de pe forumuri online ce sa mai zic...
Este bine ca ati impartasit cu noi ,studentii, scrisoarea domnului dr. Florin Chirculescu.Asa stam si noi la curent cu ce se mai intampla in realitatea de toate zilele. Initiativa lui este una laudabila. Chiar am avut ocazia sa-l cunosc pe dumnealui in practica vara cand am intrat sa vad o operatie de-a dumnealui si mi-a placut mult spiritul sau profesionist.
Am luat aminte la sfatul despre cititul in zig-zag...toata lumea o mai face din cand in cand , dar trebuie sa scapam de aceasta deprindere pe care am observat-o din ce in ce mai mult la tineri.Suntem expusi la multa informatie si uneori nu ne descurcam sa alegem ce este important pentru noi.
2. Filmuletul a fost o aducere aminte ca da, mai sunt sanse de indreptare si mai exista normalitate.
3.Fotografia saptamanii se vede mai bine acasa pe un PC, laptop. Trebuia o luminozitate mai buna a pozei dar , inteleg conditiile de proiectare. Oricum, a fost utila pentru ca am discutat notiuni pe care le-am intalnit de curand in spital.O sa ne ajute si pentru examen probabil pentru ca este un exercitiu de descriere foarte bun.
4.Discutia despre congrese a fost binevenita.Sunt sfaturi bune pe care poate ca nu ai de la cine altcineva sa le auzi. Durata a fost suficienta pentru a ne lamuri despre ce este vorba.
5.Unele sfaturi le-am mai auzit deja si in alte randuri dar a prins bine sa mi le reamintesc. Exemplele analog versus digital au vorbit de la sine ,si e drept ca nu mi-am pus niciodata problema aceasta. Ajutorul vizual este crucial intr-o prezentare pentru ca de el depinde captarea atentiei privitorului si livrarea mesajului.
6. Ideea cercului de semiologie este mai mult decat inspirata(chapeau bas !) . Eu cred ca o sa ne ajute mult si o sa ne deschida apetitul pentru aceasta materie.
Felicitari Adelinei ca a terminat de tradus intr-un timp atat de scurt ,iar prezentarea a iesit super! A punctat tot ce trebuia (si daca pana si dr.Alex Muntean a intervenit sa spuna ca ii multumeste...e clar ca a fost un succes). Adelina a parut de cateva ori absenta in timpul prezentarii dar cred ca este un mecansim de-al ei de coping la stress pentru ca s-a vazut cat de mult a muncit. Fiind si deschizatoare de drumuri, o apreciez si mai mult.
Sper ca toate editiile urmatoare vor fi la fel de reusite ca aceasta si as vrea sa contribui si eu cumva.

Alina Bajenaru
Grupa 123, Seria 8, Anul 3

photo

Cerc microbiologie 15.11.2013

Buna seara,

Voi incepe cu problemele administrative:
1. Pentru mine este foarte bine la ora 15, nu am nimic impotriva; cred ca ar trebui sa incercam sa tinem prezentarile pana la maxim ora 17 - 17:15, ca apoi sa rezervam timpul pentru semiologie pana la 18 (mai mult de 3 ore deja apar probleme, devine obositor, oamenii mai au de ajuns pe undeva etc).
2. As vrea ca ziua pentru Cerc sa ramana vinerea; cu toate astea, sunt dispusa sa vin si lunea, daca nu se poate altfel. In restul zilelor din saptamana nu cred ca programul imi permite.
3. Nu cred ca este foarte constructiv sa facem mai mult de o intalnire in cadrul aceleiasi editii; ar trebui sa ne vedem in ziua care corespunde feed-backului majoritatii colegilor (de aceea insist si eu ca toata lumea sa se exprime si sa spuna cand poate veni).

Mai departe, ca sa imi spun parerea despre intalnirea de vineri, 15 noiembrie, trebuie sa spun ca mi-a lipsit mult Cercul pe durata vacantei. Acum, cand imi amintesc cat de greu m-am hotarat in anul 2 sa vin la Cerc si care au fost motivele pentru care am venit, mi se pare hilar; m-am bucurat sa vad ca au venit atat de multi studenti de anul 2, cat si de revederea cu cei vechi, de ani mari sau medici rezidenti. A fost o editie "simpatica" pentru mine si datorita faptului ca alaturi de mine a fost mama mea, care si-a mai amintit putin de studentia la UMF si chiar a remarcat ca, la vremea respectiva, nu a avut sansa sa faca parte dintr-o comunitate atat de draguta, deschisa si orientata spre stiinta si practica in acelasi timp. Mi s-a parut ca durata acestei intalniri a fost buna, tinand cont de faptul ca am ramas si la discutia pe teme de semiologie (anul trecut tin minte ca, fara semiologie, au fost editii la care am stat 4 ore cu totul!). Le urez bun venit celor de anul 2 si ii incurajez pe toti sa faca multe prezentari si sa exerseze feedbackul; pentru mine a fost util si placut!

1) Mesajul de deschidere al prof. MI Popa a fost...ceva de care imi era dor :) Am revenit la vechea discutie cu programul incarcat; constat si eu ca anul 3 este mai obositor decat precedentii, e greu sa ma impart intre cerintele facultatii, activitatile extra-UMF si viata sociala, insa timpul ni-l facem pentru toate; un student organizat nu va ajunge niciodata in situatia sa fie coplesit de activitati si de volumul de materie!

Pe tema "cati sa participe la Cerc?" raspunsul meu este acelasi - toti! Consider ca este o favoare imensa invitatia la aceste activitati, chiar daca nu ne dam seama initial, si orice student ar trebui sa poata sa vina pe parcurs.
Feedbackul - nu mai insist pe aceasta tema, e un exercitiu extrem de bun si, ori de cate ori am prezentat, am avut enorm de castigat citind ce au scris colegii mei si realizand ce fac bine si unde mai am de lucrat. Ii sfatuiesc pe colegii de anul 2 sa citeasca feedbackurile indicate de dl profesor ca fiind bune si foarte bune si sa incerce sa scrie din ce in ce mai eficient.
Despre pozele de la semio si testul coagulazei - e adevarat, pana acum nu prea am dat de pacienti cu infectii stafilococice, dar sunt "pe faza" pentru prima ocazie cand pot verifica daca s-a facut testul; mi-am dat seama ca nu am facut poze nici pe sectie la semio pana acum, nici in UPU, pe unde mai "activez" si vin multe cazuri interesante, dar promit sa imi iau revansa cu prima ocazie!
Apropo de "nu fiti fraieri" si importanta microbiologiei: nu a fost materia mea preferata in anul 2, dar am invatat sa aleg ce mi se parea mai interesant si mai aplicabil si acum, in anul 3, constat ca am cele mai multe "amintiri" tot de la micro :) Pentru cei de anul 2 - profitati de oamenii deschisi din catedra, fara sa fac laudatio nimanui, sunt printre putinii din UMF la care se poate apela, carora le pasa in mod sincer de studenti, ba chiar mai mult decat trebuie.
Nu in ultimul rand, mesajele despre istorie transmise de catre prof Popa au fost, ca intotdeauna, interesante; cat despre interventia mea despre Auschwitz, ea nu s-a dorit a fi o prezentare, ci doar un moment pe care sa il impartasesc cu colegii. Nu am utilizat mai multe fotografii pentru ca oricine poate sa intre pe Internet si sa caute poze sau sa citeasca; sentimentul pe care il ai cand intri acolo nu poate fi insa explicat in cuvinte, nici in fotografii facute de altii.
Per total, a fost o introducere destul de lunga, insa binemeritata dupa pauza de vacanta :) Se puteau vorbi mai multe lucruri, cum ar fi scrisoarea studentei din UK, insa stiu ca timpul ne presa si nu as fi vrut sa grabim inutil alte prezentari. Cat despre propuneri de imbunatatire, nu cred ca dl profesor trebuie sa isi faca griji sa ne cumpere de baut si de mancat - putem sa ne organizam si singuri, la nevoie.

2) Filmuletul pregatit de Alina - l-am vazut si anul trecut, inca nu ma plictiseste :) in continuare cred ca e un gest de mare generozitate ceea ce se intampla la Cerc si sper ca toate orele petrecute de prof Mircea Popa si de asistentii dumnealui peste program, neplatit, impreuna cu studentii, dau roadele pe care acesti oameni le merita. Cercul e un lucru foarte reusit, nu numai prin cate inveti ca student, ci mai ales prin faptul ca a creat o comunitate, un grup de oameni din toti anii din UMF, care se recunosc prin facultate, care lucreaza impreuna la prezentari, care se ajuta in pregatirea examenelor...si care, probabil, vor forma echipe de mare succes pe viitor :)
Momentul proiectarii filmuletului a fost destul de scurt incat sa nu plictiseasca nici pe cei care il mai vazusera; nu cred ca avem ce imbunatati aici.

3) Fotografia saptamanii - am vazut un ulcer varicos, destul de intalnit pe sectia de cardiologie unde avem stagiu momentan, la semio; asa cum m-am asteptat, fiind prima intalnire, discutia a prins contur mai greu; totusi, colegii de anul 2 nu au ezitat sa mai si intrebe fara a se jena cand nu intelegeau ceva, ceea ce a aratat ca momentul fotografiei si-a atins scopul. Diana a aratat ca are experienta la prezentare si ca stie cum sa puna problema fata de colegii mai mici, cu o atitudine degajata si colegiala. Ca aspecte de imbunatatit, cred ca prezentatorii acestei rubrici trebuie sa insiste foarte mult pe intrebarile adresate publicului si explicarea foarte clara a modificarilor aparute in imagine, pentru ca timpul permite (nefiind o prezentare cu multe slide-uri) si astfel vom avea un moment foarte constructiv pentru toata lumea.

4) Despre congrese - Am incercat sa expun putin din scurta mea experienta, poate ca o mica motivatie pentru colegi; e adevarat ca nu am vorbit si despre cele nationale (poate aici va fi o alta prezentare, organizata de un coleg cu mai multa experienta?) pentru ca nu am participat la prea multe asemenea evenimente; trebuie sa recunosc ca nu am foarte multa rabdare sa ma duc la evenimente medicale care sunt prea generale sau pe un domeniu care nu imi e deloc cunoscut. Apreciez foarte mult interventia dr Alexandru Muntean si completarile aduse la expunerea mea, cred ca au ajutat foarte mult si au facut lucrurile mai clare pt colegi (ca la fiecare prezentare a mea, interventia dr Muntean pune punctul pe i - multumesc!), cat si comentariile prof MI Popa. Cred ca nu am divagat prea mult si ca nu am rapit mai mult decat trebuia din timpul colegilor; pentru cei interesati de domeniul urgenta/terapie intensiva si de congrese, in cadrul CNSTM avem 2 workshopuri pe tema aceasta, la care va asteptam :)

5) Ajutorul vizual pentru comunicarile orale - Si anul trecut, aceasta a fost prezentarea cu care a pornit Cercul, dar inca e foarte bine sa avem parte de un "refresh" si cei care am vazut-o; nu stiu daca faceam slide-uri bune sau nu inainte, dar la Cerc am fixat notiunile acestea despre cum trebuie sa arate o prezentare (desi, trebuie sa recunosc, este un chin pentru mine sa fac o prezentare Powerpoint, daca as putea delega pe cineva sa mi le faca de fiecare data, ar fi o mare usurare, insa, conform legilor lui Murphy, de ce ti-e frica nu scapi). Nu cred ca s-a ocupat prea mult timp cu aceasta prezentare, o consider utila si nu gasesc aspecte de imbunatatit.

6) Despre diagnosticul diferential - Adelina a avut o misiune foarte grea, odata ca a trebuit sa fie prima care prezinta un subiect de semiologie medicala, in premiera, ca sa zic asa, la Cerc, apoi faptul ca notiunile din primul capitol au fost multe, grele, complexe pentru un student care abia a dat de stagiul din anul 3 si dificil de explicat. Propunerile mele pentru a imbunatati prezentarea sunt: adresarea intrebarilor cat mai tintit catre public (alegerea unei singure persoane care sa raspunda), eliminarea din prezentare a elementelor pe care nu stim sa le explicam (sau despre care nu am avut timp sa citim) si adoptarea unui ton putin mai ferm. Ca aspecte pozitive, o felicit pe colega mea pentru ca a stiut sa concentreze informatiile intr-un timp foarte bun si apreciez foarte mult interventiile dr Muntean si ale colegelor din ani mai mari, care au bunavointa sa ne explice foarte multi termeni sau sa caute impreuna cu noi mecanisme si definitii. Cred ca aceste prezentari de semio vor merge din ce in ce mai bine.

Astept cu interes urmatoarea editie, cu singura si ultima precizare ca mi-as dori sa vad o prezentare de caz clinic (anul trecut erau preferatele mele la Cerc, prin excelenta!).
O saptamana frumoasa tuturor,

Adela-Cristiana Grasu
Anul 3, Seria 8, Grupa 113

photo

Feed-back cerc microbiologie

Buna ziua!

Vineri nu am cursuri sau lp-uri, deci sunt de acord cu începerea cercului la orice oră. Din păcate în altă zi eu nu pot participa. Cred că o întâlnire la 1-2 săptămâni este foarte utilă, dar şi suficientă.

În primul rand, vă transmit faptul că vă respect pentru punctualitatea începerii cercului!

Iniţial credeam că se va pune mare accent pe elementele de microbiologie, dar am constatat cu mare surprindere ca sunt abordate mai multe aspecte, pe care nu le-am mai întâlnit în alte părţi. Vă apreciez modul în care aţi organizat întâlnirea, foarte structurată şi bine organizată! Mi-a plăcut faptul că aţi vorbit despre Roşia Montană şi că vă implicaţi activ în protejarea acelei zone! Mi-aţi amintit că orice ocean e format dintr-o infinitate de picături şi că nu trebuie să considerăm că nu putem schimba ceva! Şi filmuleţul pregătit de Alina mi s-a părut foarte motivaţional!

Sunt de părere mai multe fotografii şi cazuri clinice ar fi binevenite atât pentru cei de anul 2, cât şi pentru cei mai mari.

Consider foarte utile sfaturile legate de congrese, deoarece acum îmi dau seama cu adevărat cât de importanta este participarea la astfel de acţiuni! Iar sfaturile privind realizarea unei prezentări au fost de-a dreptul binevenite, deoarece până acum am văzut foarte multe tipuri de prezentări, dar niciodată nu am ştiut care este mai bună şi care este mai slabă din punct de vedere obiectiv sau în funcţie de ce criterii ar trebui să realizăm noi o prezentare.

Legat de diagnosticul diferenţial, ţin să ii felicit pe toţi colegii care muncesc la traducerea acelei cărţi! Aştept cu nerăbdare celelalte capitole!

Vă mulţumesc pentru şansa oferită de a participa la acest cerc şi sper ca în viitor să mă pot implica activ în desfăşurarea sa!

Multă sănătate tuturor!!!

Bălosu Mihai Alexandru (anul 3, seria 2, gr 18)

Recent comments

Poll

Cei care doresc sa ajunga la Valea Plopului, doresc / pot sa vina in:
26.10.2013
28%
2.11.2013
47%
fie 26.10. fie 2.11. nu conteaza ziua plecarii spre Valea Plopului
25%
Total votes: 107