microbiologie.ro

1. Introducere – Durata 5-10 minute. Dată fiind importanța celor prezentate, consider că nu se impune o limită de timp.
Mod de prezentare: Adecvat situației în care se află Institutul.
Mesaj: Domnul Profesor a sesizat foarte bine cu cine avem de-a face în încercarea de a opri distrugerea Institutului, și ne-a împărtășit și nouă câteva din gândurile sale.

2. Știați că – Durata 5 minute. Arhisuficient.
Mod de prezentare: câteva informații esențiale despre inventatorul plăcilor Petri și Prof. Ion Moraru.
Mesaj: Am aflat o informație nouă, Prof. Ion Moraru a făcut parte din Organizația IPPNW, care în anul 1985 a obținut Premiul Nobel pentru Pace datorită prezentării consecințelor unui potențial război nuclear.

3. Fotografia săptămânii – Durata 10-15 minute.
Mod de prezentare: Probabil că pentru studenții din anul 2 astfel de prezentări cu caracteristici clinice care trebuie descrise sunt mai solicitante (așa gândeam și eu în anul 2).
Mesaj: Reacția de hipersensibilitate la antibiotice presupune efectuarea unei anamneze cât mai atente, deși nici aceasta nu e suficientă în unele cazuri.

4. Examinarea celor 2 plăci Petri – 15 minute.
Mod de prezentare: Am recapitulat noțiunile despre culturi într-un mod destins, interactiv.
Mesaj: A reprezentat o mică curiozitate despre cum poate fi evidențiată microflora aerogenă.

5. Știați că – Durata 10-15 minute.
Mod de prezentare: Profesionist, o sistematizare ideală a principalelor cauze de mortalitate.
Mesaj: Am recapitulat și învățat noi boli care reprezintă în zilele noastre cauze cardinale de mortalitate.

6. Prezentarea câștigătoare – Durata 10-15 minute.
Mod de prezentare: Această prezentare a fost la fel de bine realizată ca precedenta, însă poate e puțin mai simplă.
Mesaj: Am rămas surprins să aflu de nivelul de informare asupra chestiunilor de interes medical în rândul pacienților; deși e mic în comparație cu alte zone, mie mi s-a părut uriaș față de ce am constatat eu în realitatea înconjurătoare. Totodată, am aflat în legătură cu Toxoplasma gondii la L.P.-ul de săptămâna aceasta de la Parazitologie noi informații, precum faptul că în Franța 87,5% din populație e purtătoare (are IgG-uri).

7. Fotografia zilei – Durata 10-15 minute.
Mod de prezentare: Direct, fără emoții.
Mesaj: Am aflat noi informații în legătură cu fungii, despre un alt reprezentant al regnului, acest Tinea. Leziunile eritematoase pot fi greu de interpretat, astfel este necesară o foarte bună cunoaștere a etiologiei, patogeniei și caracteristicilor clinice ale acestora.

Ionescu Cristian,
Grupa 86, Seria 9

Întâlnirea în ansamblul ei a fost mai frumoasă decât de obicei, mai liniștitoare și cu un grad de intimitate mai ridicat. Cred că aceasta s-a datorat faptului că eram mai puțini participanți la cerc, dar de asemenea și pentru că prezentările au fost ținute de domnul Profesor (deoarece are un ton mai cald și este mai ușor să răspundem la întrebări când ne invită dumnealui). Un alt motiv solid pentru care întâlnirea a fost mai bună de această dată este că prezentările au fost mai scurte, mai diversificate și astfel am fost mai antrenați, nu a mai fost necesar să îmi forțez mintea să fie atentă pentru că se terminau repede prezentările. Însă există subiecte ce nu pot fi prezentate atât de rapid/scurt, deci probabil nu ar fi util să se aplice asta la toate prezentările, dar cred că ar fi o idee bună să fie 1-2 prezentări mari (adică 10 minute înseamnă mare) și mai multe micute (maxim 5 minute). Cred ca astfel participantii vor fi mai relaxati, am observat de aceasta data ca am obosit mai putin. De asemenea, un alt punct forte a fost faptul ca cercul a tinut sub 2h, iar de multe ori acesta depaseste 2h si este si mai obositor in cea de-a doua situatie (eu am doua zile cu ore de la 8 la 20 inainte de ziua cu cercul). Mi-a plăcut foarte mult faptul că a existat o parte practică deoarece așa mi se pare că îmi amintesc cel mai ușor și sigur lucruri care țin de microbiologie și cred că îi ajută mult și pe cei de anul 2 (pe mine sigur m-ar fi ajutat foarte mult să înțeleg mai bine dacă făcea asta anul trecut). Nu mi s-a părut deci o problemă că a vorbit doar domnul Profesor, dimpotrivă - însă rolul cercului în final este să prezinte studenții (mai mari, de an 2, mai mici) însă cred că ar fi o idee bună ca dânsul să mai țină uneori câte o prezentare scurtă, când și dacă are timp.

Maria-Luiza Butoi,
seria IV,
grupa 34,
anul III

Îmi pare rau ca trimit aşa târziu feedbackul, însă am avut anumite probleme şi am uitat de această îndatorire.
Ca o impresie generală a desfăşurări cercului pot să spun că a fost destul de bine, însă au fost prea multe ,,poze ale zilei’’ şi toate prezentările destul de asemănătoare ca subiect ceea ce a plictisit. O idee inedită mi s-a părut feedbackul pe loc pentru că a fost destul de productiv şi s-au punctat clar anumite aspecte ale prezentări. Un punct în minus l-am acordat şi pentru lipsa pauzei, mai ales că eu am prezentat după. În concluzie, timpul total al cercului a fost perfect, organizarea destul de bună în circumstanţele date (deşi sincer nu m-aş fi supărat dacă mi s-ar fi spus să fac o prezentare despre alt subiect pentru că sunt deja prea multe pe acest subiect) şi atmosfera a fost destul de somnoroasă cu o mică excepţie prezentarea Improvisneyland .

Introducere Mircea Ioan Popa
Personal îmi era dor de o prezentare a domnului profesor! Îmi place că cineva ne aduce mereu aminte de trecut din care ar trebui să învăţăm cu toţi, dar de cele mai multe ori rămâne doar o pagină îndepărtată de istorie. Nu ştiu dacă noi putem să schimbăm ceva în situaţia actuală a ţări, dar cu siguranţă ne putem schimba pe noi şi asta ar fi suficient pentru a schimba cu totul datele problemei.
Improvisneyland
Demonstraţia celor de la Improvisneyland a fost absolut inedită pentru că nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Ceea ce mi s-a părut foarte interesant a fost că majoritatea colegilor mei au fost fără iniţiativă, spontenaitate şi entuziasm (credeam că doar eu sufer de această problemă). Probabil că ar trebui să urmăm sfatul lui Mădălin şi să nu ne mai stresăm aşa că nu ajutăm pe nimeni.
Poza zilei Osiac Cristina-Mădălina (Endocardita infecţioasă)
Personal mie mi-a plăcut foarte mult prezentarea Cristinei pentru că a fost plină de informaţi, la obiect şi foarte bine structurată. Modul de prezentare a fost cursiv, clar şi s-a încadrat în timp perfect. Deşi am mai discutat acest subiect prezentarea mi s-a părut că a subliniat perfect esenţialul, mai ales partea semiologică. Eu consider că a fost cea mai bună prezentare de la cerc.
Feedbackul verbal a fost o idee inedită. Mi-a plăcut pentru că ceilalţi colegi chiar au interacţionat şi cred că ar trebui să devină un obicei.
Registrul naţional al donatorilor voluntari de celule stem hematopoetice Mihaela Lupan
Prezentarea nu a fost cea mai bună (Mihaela nu a avut o zi bună), însă informaţia mi s-a părut foarte utilă. Prezentarea a fost de genul Ştiaţi că... deci scurtă, la obiect şi consider că a atins scopul de a transmite o informaţie nouă.
Nu a existat pauză. Deşi cred că toată lumea ar fi vrut, chiar dacă mergeam mai târziu acasă (10 min în plus sau minus nu contează, este seară)
Prezentarea mea: În linii mari un dezastru, mai am multe de învăţat şi de pus în practică.
Poza zilei Mihaela Roman
Toată lumea era plictisită după prezentarea mea, deci încă ceva despre faringită nu a fost o idee bună (însă nu este nimeni vinovat pentru asta). Prezentarea a fost bună, însă anumite poze şi informaţi s-au repetat (le prezentasem şi eu sumar) şi au plictisit (defapt erau plictisiţi de mine), în plus Mihaela nu a prezentat cu entuziasm sau convingere, a fost puţin nesigură şi s-a văzut în prezentarea ei. În concluzie bine, dar este loc şi pentru mai bine.
Poza zilei Maria Turturea
Prezentarea nu a fost bine structurată şi a avut anumite ambiguităţi ceea ce a încurcat o pe Maria să aibă un şir logic al prezentări. Dacă analizez din punct de vedere strict oratoric prezentarea a fost bine făcută, a avut emoţi, dar asta nu a influenţat transmiterea mesajului. Cred că în dorinţa de a sublinia corect complicaţiile scarlatinei şi limba zmeurie a sărit de la o idee la alta fără să creeze un şir logic al prezentări. Ţinând cont că probabil este prima prezentare la cerc această prezentare trebuie doar să o motiveze pentru a face alta mai bună în viitor.

Hoinoiu Mădălina, seria I, grupa 10

Atmosfera generală din cadrul acestei întâlniri am considerat-o potrivită, caldă și mai intimă decât de obicei (poate și pentru că eram mai puțini).
Timpul a fost de ajuns, nici prea mult, nici prea puțin, mai exact 2h și 2 minute, dintre care 12 minute de pauză.

1. Introducere - Andreea Tănase
Mi-a plăcut că am aflat că Victor Babeș a scris primul tratat de microbiologie la 31 de ani și că domnul profesor Iftimovici a scris o carte despre Profesorul Canntacuzino, intitulată ”Europeanul Cantacuzino”. Mi s-a părut suprinzător că îl putem găsi pe cel din titlu pe pubmed.
Prezentarea a fost clară, concisă, cu o exprimare frumoasă și un ton calm și cald și a ținut 4 minute, astfel încât nu am putut să ne plictisim și nu ne-a fugit mintea altundeva. Cu toate acestea, Andreea are destul de multe pauze de tip ”ăăă” în timpul prezentării și poate că ar fi bine să aibă grijă să le evite deoarece ar crește și mai mult calitatea prezentării.

2. Poza zilei 1 - Andreea Tănase
Interacțiuea a fost una bună din punctul meu de vedere, s-a discutat despre prezența unei leziuni cutanate cu halou eritematos de la nivelul regiunii zigomatice cu o zonă de necroză adâncită, neagră. Edem de la nivel ocular era foarte mare, iar în final ni s-a adus la cunoștință că este vorba despre antrax, ce se caracterizează inițial printr-o papula de mici dimensiuni (adică de o leziune primară proeminentă și fără lichid a pielii), care apoi se necrozează și se înnegrește. Am aflat de asemenea, că edemul de tip inflamator este cel colorat roșiatic față de restul pielii. Prezentarea a ținut 5 minute și mi s-a părut că a fost perfectă din punct de vedere al raportului informație/interacțiune/timp.

3. Poza zilei 2 - Andreea Firtat
Am simțit emoțiile Andreei puțin în voce însă a reușit să explice și să prezinte admirabil. Poate că este mult mai de apreciat un prezentator atunci când îl observi că are niște emoții, dar cu toate acestea exprime ceea ce are de transmis foarte concludent și cursiv deoarece denotă un grad destul de ridicat de control.
Prezentarea mi s-a părut însă cam lungă. Nu m-a deranjat, dar a trebuit la un moment dat să încep să depun un efort pentru a mă concentra, nu a fost ideal. Însă nu a fost o problemă deoarece în general prezentările durează mai mult timp și oricum aceasta a fost mai complexă. Cred că a contat și faptul că prezentările anterioare au avut cel mult 5 minute. Aceasta a ținut 27 de minute.
S-a prezentat o imagine cu o tumefacție la nivel cervical, presupunându-se că este vorba de o adenopatie însă am aflat că 80% dintre aceste situații chiar sunt adenopatii. În celelalte 20% dintre cazuri poate fi vorba de un limfangiom (ghem de limfatice) sau de un chist congenital de gât (prin neînchiderea completă a unor arcuri branhiale de exemplu). Am aflat că dacă creșterea este cu 1cm mai mare atunci se poate discuta despre o adenopatie însă dacă această creștere depășește 3cm ar trebui să ne gândim la o metastază, caz ce poate fi suspicionat și în cazul în care formațiunea este nedureroasă la palpare și fixată de planul intern. Am aflat că avem 600 de ganglioni la nivelul corpului, dintre care 50% la nivelul capului și gâtului. Am discutat apoi mai multe cauze infecțioase pentru adenopatii, printre care TBC, boala ghearelor de pisică, hiv, toxoplasma, epb, cmv, sifilis, tularemia (sua, dată de Francisella) etc. Mi-a atras atenția sarcoidoza deoarece știam că nu se cunoaște cauza acestei patologii și mă bucur că am aflat de acel eritem nodos format prin mecanism imun + poliadenopatia hilară pulmonară. Am notat de asemenea și acele câțe 2 exemple (inflamație și infecție) pentru adenopatiile de la nivelul extremității cefalice/torace/abdomen. Am aflat că există un test monospot în străinătate prin care putem detecta rapid mononucleoza la copil, dar care la noi în țară ÎNCĂ nu se folosește. Mi s-a părut interesant că pot fistuliza ganglionii inflamați în urma unor infecții cu stafilococ/streptococ+tbc/antrax/ciumă.
A fost o prezentare complexă și completă. Consider că pentru mine a fost în regulă, dar nu știu cât a fost pentru cei de anul II având în vedere că ei de-abia acum învață denumirile acestor bacterii și nu au încă bine definite anumite noțiuni. Cred că a fost organizată cât se putea de bine această prezentare, dar pe viitor consider că ar trebui ales un subiect puțin mai țintit general (spre exemplu să se discute doar despre diagnostic diferențial sau doar despre cauze infecțioase de adenopatii) deoarece mintea celui care este atent la prezentare se concentrează mai bine când este mai scurtă o prezentare. Eu în această zi însă nu am avut ore, deci nu a fost o problemă, dar știu că ar fi fost în alt context (mai aglomerat, mai stresant).

4. Știați că? Emilia Grigorescu
A fost prezentarea mea preferată. Mi s-a părut foarte frumoasă trecerea de la explicația pentru care hematia cu ajutorul spectrinei își modifică proprietățile membranei ca să poată trece prin vase cu diametru mai mic decât al ei (7.5 microni) și evoluția Neisseriei din bacil în coc. Am înțeles că aceasta se realizează prin modificarea peptidoglicanului în timpul diviziunii celulare, dar și a elongației (modificarea bacteriei în afara diviziunii celulare prin inserția peptidoglicanului). Există o genă codificatoare pentru particularitatea bacteriei de a fi bacil și care dacă lipsește, bacteria va prezenta morfologia unui coc. De asemenea, gena yacF codifică proteine pentru diviziunea celulară și pentru elongație și există și mutații genetice ce pot conduce la mecanismul elongației. Am înțeles că scopul acestei transformări ține de motilitate și de facilizarea virulenței bacteriei deoarece dacă este un coc, pilii am înțeles că sunt distribuiți mai uniform și se pot cantona mai ușor la nivelul nazofaringelui în cazul Neisseriei (care se găsește în mod normal acolo). S-a descoperit, de asemenea, că peptidoglicanul cocului este mai rezistent decât cel al unui bacil și să nu uităm că N. meningitidis se decapsulează după ce intră în nazofaringe.
Mi-a plăcut foarte mult tonul, a fost unul foarte calm și cald, dar mai ales a exprimat înțelegerea fenomenului și a ce a prezentat. A transmis că gândește orice cuvânt, orice ideea. A fost foarte plăcut modul de vorbire, tonul, cum s-a adresat interlocutorilor.
Timpul a fost cam lung dpdv obiectiv 18 minute însă eu nu mi-aș fi dorit să dureze mai puțin această prezentare, putea să dureze și mai mult. Dar presupun că nu toată lumea este la fel de interesată de mecanisme moleculare/genetice, deci nu știu să apreciez decât dpdv al cuiva interesat de aceste domenii.
Nu consider că ar trebui modificat ceva anume, poate doar puțin mai multe detalii, un mic mecanism în plus, deși Emilia ne-a lăsat linkurile de unde să citim mai multe la sfârșitul prezentării. Eu stând în primul rând am auzit-o foarte bine.

5. Pauză
A ținut 12 minute. Mi s-a părut puțin lungă, dar binevenită.

6. Caz clinic - Andreea Tănase
Este vorba despre un bărbat de 50 de ani care consumă droguri intravenos, care la locul injectării prezintă edem, cu un eritem mai accentuat. La analize se află că are ciroză hepatică de etiologie VHC și i se administrează buprenorfină și metadonă. Din camera de gardă ajunge la ATI cu insuficiență respiratorie, având nevoie să fie ventilat mecanic. Se observă la hemoleucogramă leucocitoză, anemie, trombocitopenie. De asemenea, are procalcitonina crescută (marker pentru sepsis, crește doar în infecțiile bacteriene în primele 2-4 ore, maximul fiind atins la 12h). Se observă o hipopotasemie, enzime hepatice crescute, D-dimeri specifici pentru CID, timpi de coagulare prelungiți. Pacientul moare în ziua internării.
La examenul de laborator se identifică bacili Gram pozitivi, dispuși în lanțuri, cu spori. Se cunoaște că microbul este aerob a.î. s-a ajuns la concluzia că este vorba despre Bacillus anthracis.
Am aflat astfel că există un al 4lea tip de antrax, cel format ca urmare a injectării (de droguri în cazul nostru) care nu are escoriația neagră tipică. Ni s-a amintit în acest moment că Pasteur este cel care a realizat vaccinul împotriva antraxului și de antigenul protectiv (care se numește astfel deoarece produce anticorpii protectivi), factorul edematos (care inhibă fagocitoza), factorul letal (care distruge macrofagele), prin combinarea cărora vor rezulta exotoxina letală și cea edematoasă. M-am bucurat foarte mult că ni s-a vorbit despre celulele M deoarece cu toate că le-am făcut la histologie anul trecut, nu am știut că ele sunt cele care transportă agentul infecțios de la nivelul intestinului la nivelul MALT/plăcilor Peyer pentru stimularea limfocitelor B.
Ni s-a reamintiti în final că celelalte 3 tipuri de antrax sunt cel gastrointestinal, cutanat și inhalator.
Timpul a fost de 27 de minute, poate puțin cam mult însă cazurile clinice nu pot fi reduse în general la un timp mai scurt, din câte am observat (și pe pielea mea). Mi s-a părut că prezentarea a fost cursivă și că am învățat multe lucruri noi sau că mi-am reamintit multe informații pe parcursul ei din mai multe domenii.
Nu am nimic negativ de comentat și ce am spus că poate ar trebui să se modifice, am enunțat la punctul 1.

7. Boala ghearelor de pisică - Ioana Andreea Ghiță
Această boală este cauzată de Bartonella henselae, o bacterie Gram negativă, care are tropism pentru celulele endoteliale și pentru hematii. Boala se produce printr-o reacție de hipersensibilitate de tip IV și este o boală autolimitată. Am aflat că particulele BCV se distribuie perinuclear și că se formează niște invazomi, care reprezintă structuri mai mari cu mai mulți bacili. Aceste două structuri modifică fenotipul celulelor a.î. ele secretă IL-10 (anti-inflamator) și IL-2 (implicată în RIC), iar celulele intră mai greu în apoptoză. Clinic se manifestă prin ganglioni tumefiați și papule la locul inoculării, bacteria putându-se cantona la nivel cutanat (cu microhemoragii tip Angiomatoza bacilară) sau la nivel hepatic, cu lacune sanguine (Pelioza bacilară și la restul organelor parenchimatoase).
Prezentarea a ținut 17 minute, mi s-a părut suficient timpul, iar modul de prezentare al Ioanei este mereu foarte ordonat, cursiv, cu gesturi care merg în tandem cu ceea ce vorbește. Singura obiecție pe care aș avea-o este că ar trebui să nu se mai întoarcă deloc spre prezentare, decât când are ceva de arătat pe slide (mai ales dacă are laptopul în față).

8. Știați că... - Prof. Mircea Ioan Popa
Am aflat că a apărut un nou element în tabelul periodic al elementelor: Japonium. Ni s-a reamintit de importanța sportului, pe care trebuie să-l facem zilnic pentru a ne întări și fizic pentru viitorul pe care îl vom avea. Ni s-a reamintit, de asemenea, de trimiterea feedbackului și de importanța lui. Și de asemenea, ni s-a reamintit de faptul că e important să avem o rețea în viitor, să lucrăm în echipă pentru binele pacienților, dar și pentru noi, familiile noastre.
Această prezentare a ținut 11 minute, domnul Profesor încercând să o scurteze cât a putut. Atât timpul, cât și modul de prezentare au fost fără reproș.

Maria-Luiza Butoi,
seria IV, grupa 34,
an III

1. Cazul zilei, Petre Oana-Mihaela
A folosit bine timpul. Prezentarea a fost structurata respectand bine planul unui diagnostic, slide-urile nu au fost incarcate. Foarte utile mi s-au parut si imaginile strecurate in interiorul prezentarii – Rx (aici putea explica de ce nu era corecta), ecografia transesofagiana. Oana a “ghicit” bine termenii care puteau fi necunoscuti colegilor din an mai mic si le-a explicat bine. Cel mai important mi s-a parut ca a incercat sa creeze un dialog constant cu cei prezenti, si daca nu i-a iesit, a fost pentru ca noi am fost cam “pasivi”. Singurul lucru care ar fi de imbunatatit este controlul emotiilor – a fost putin emotionata la inceputul prezentarii, dar s-a relaxat pe parcurs.
2. Feedback pe loc
Mi s-a parut util, desi putin cam lung, pentru a intelege importanta feedbackului si a-l face cat mai corect.
3. Poza zilei – Reactie de HS la acid acetil salicilic
Am inteles ca a fost o poza prezentata si la curs. Prezentarea mi s-a parut foarte scurta si concisa, insistand iar pe evident (ceea ce noi nu facem intotdeauna, avand tendinta de a sari etape.)
4. Filmele zilei – copil cu pierderi de echilibru si coree, pregatirea pentru contact cu pacienti bolnavi de Ebola
Cel cu copilul mi s-a parut potrivit ca durata, discutiile pe baza lui s-au desfasurat bine ca timp, s-a vorbit si despre reactia aslo si despre alte tipuri de Ac.
Cel cu Ebola mi s-a parut cam lung, cam de moda veche, dar motivul ar putea fi ca este facut de “profesionisti” si trebuie foarte atent facuta pregatirea in cazul personalului medical care intra in contact cu oameni infectati.

Per total, in cadrul acestei editii mi s-a parut ca s-a utilizat bine timpul, a fost relaxata si comunicarea intre noi a fost poate mai buna decat la alte editii, fiind in nr atat de mic.

Dacă data trecută am avut un şoc la câţi oameni se pot strânge la cerc, nevenindu-mi să cred că se pot strânge cam cât ne strângeam noi la început la curs, de data aceasta lucrurile au revenit brutal la normal – în total fiind aproximativ 25-35 de persoane. Nu ştiu de ce s-a produs această schimbare bruscă, probabil că a dispărut senzaţionalul noului. Însă mi-am dat seama de ce a simţit domnul profesor Mircea Popa anul trecut când s-a întâmplat acelaş lucru (noi am fost de la în numar destul de mic).
Organizarea a fost impecabilă ca deobicei şi dacă anul trecut când domnul profesor Mircea Popa nu a putut veni la cerc cei din organizare ş-au exprimat clar regretul şi stângăcia, anul acesta a fost foarte bine. Deşi s-a precizat la început absenţa domnului profesor Mircea Popa şi dr. Muntean, apoi totul a decurs normal fără să se simtă cu adevărat absenţa dumnealor. Discuţiile au fost animate şi la întrebările la care nu au putut răspunde prezentatori am încercat cu toţi să dăm un răspuns, mai ales că au fost şi colegi din ani mai mari.

Introducere Octavian Ioghen
Introducerea a fost impresionantă prin multitudinea de subiecte abordate. În general Octavian s-a descurcat bine, doar la un moment dat şi-a pierdut şirul gândurilor, dar în rest a fost o expunere cursivă şi bine argumentată.
Prima problemă abordată a fost cea a feedbackului care nu a fost transmis. Sincer eu nu cred că ar trebui să fie transmiterea unui feedback ca metodă de admitere în cercul de microbiologie, deşi sunt conştientă că lucrurile ar trebui să se schimbe pentru a merge mai departe. Nu ştiu ce metodă ar trebui să se aplice, dar cred că libertatea de a veni oricând la cerc fără să dai un interviu sau să te întrebe cineva de note este ceva mai special şi unic în facultatea noastră şi ar trebui păstrat.
Mi-a plăcut de asemenea că şi-a expus părerea despre sistemul medical dintr-o experienţă proprie care este cu totul altceva decât ce putem noi filozofa abstract. Şi cred că toţi ştim că actul medical în cea mai mare parte în România este sub limita decenţei pe care orice medic ar trebui să şi o impună lui însuşi. Dar schimbarea ar trebui să vină din ambele tabere medici şi pacienţi, medici să fie mai bine pregătiţi, mai empatici şi să lupte cu adevărat pentru pacienţi, iar pacienţi deasemenea să nu mai înghită toate măgăriile care se fac. Mi se pare trist că toată lumea aşteaptă schimbarea, oare cine o va face?
În legătură cu trecutul nostru şi mai ales cu închisorile în care se încerca reeducarea elementelor turbulente cred că acesta este exemplu clar că se poate şi mai rău şi pentru a putea împiedica asta trebuie să acţionăm. Oricum m-a frapat cât de puţini din cei strânşi acolo ştiau despre Piteşti. E trist că nişte martiri ai ţări, adevăraţi eroi nu sunt cunoscuţi şi scoşi în faţă.

Meningita Mădălina Petre
Aceasta a fost prima prezentare a Mădălinei la cerc şi s-a văzut pentru că a fost foarte încordată, zâmbind destul de puţin. Prezentarea a fost cursivă prezentând toate etapele boli şi diagnosticului. Singurul lucru la care nu a fost pregătită au fost întrebările care multe nu erau neapărat despre prezentare, ci în legătură cu ea (nu ar fi putut să se pregătească din timp pentru ele), însă au fost şi câteva întrebări pertinente care nu au fost suficient explicate în prezentare la care nu prea a putut răspunde, presupun şi din cauza emoţilor. Am apreciat că a recunoscut ceea ce nu ştia şi a întrebat colegi mai mari şi că deşi foarte încordată a încercat să răspundă întrebărilor. Sper ca la viitoarea prezentare să fie mai relaxată şi mai stăpână pe ea.

Poza zilei Ioana Georgescu
A prezentat un caz de muşcătură de pisică. Cazul a urmărit foarte bine toate etapele unui diagnostic corect ( orientare semiologică, prelevare de produs patologic, identificarea bacteriei şi antibiograma), iar colegi din anul 2 au fost foarte receptivi punând întrebări şi descriind ceea ce văd. Oricum prezentarea mi s-a părut foarte interesantă mai ales că Pasteurella multocida face parte din flora normală a cavităţi bucale a pisici, deci oricând există o rană avem risc de infecţie.
De la acest caz am avut mai multe discuţi cu referire la medicamente care ar trebui să penetreze bine ţesutul conjunctiv, la eventuale vaccinuri pentru pisică sau pentru proprietar şi Octavian ne-a recomandat să căutăm Boala ghearelor de pisică (am căutat această boală şi mi se pare înspăimântător că o pisicuţă în joaca sa poate să îţi dea multe belele).

Valea Plopului Tudorache Alina
Alina a povestit câte puţin din experienţa ei la Valea Plopului şi acest moment a fost destul de emoţionant. Am apreciat foarte mult tăria ei de caracter şi modul de a se adapta la circumstanţe, ţinând cont că nu au mers filmuleţele.
Un lucru pe care a ţinut să ni-l transmită de la Părintele Tănase pe lângă tăria de carater pe care ar trebui oricine să o aibă şi că întotdeauna trebuie să avem în vedere că nu putem orice şi că totul este un dar de la Dumneze (Dumnezeu niciodată nu s-a crezut medic, însă noi?)

Prezentare de microbioligie Oana Petre
Oana ne-a adus în vedere o bacterie mai puţin cunoscută Chromobacterium violaceum, dar care ar promite foarte mult în terapia anticancer. Mai precis s-au făcut studi cu referire la un produs al acestei bacteri violaceină. Această bacterie care în general nu dă probleme, însă la pacienţii imunocompromişi a dat afectări tegumentare destul de urâte .
Studiul a avut 3 lini celulare şi cea mai bună utilizare ar fi pentru neoplasmul pulmonar pe care îl inhiba (ceea ce ar fi minunat pentru a creea pe viitor un medicament pentru acest neoplasm). Mi s-a părut foarte interesant că asupra cancerului mamar avea un uşor efect stimulant ceea ce este un lucru de luat în calcul ca studiu.
Prezentarea în sine a fost foarte bine structurată, cu grafice care au fost explicate, cu imagini pentru leziuni şi informaţi adiţionale prezentate oral. Mie personal mi-a plăcut cel mai mult această prezentare pentru că a venit cu ceva nou şi deoarece ştiu cât de greu este să interpretezi un articol şi să îl prezinţi într-un mod succint şi clar pentru toată lumea.

Despre cercetare Mihaela Roxana Huhu
Mihaela a prezentat în continuare, ceea ce mi s-a părut foarte bine gândit, cum poţi ajunge să faci tu cercetare, ce presupune asta şi cum se ajunge la o informaţie medicală nouă. Prezentarea în sine cred că am mai văzut-o la altă întâlnire a cercului, însă am apreciat că ne-a vorbit despre experienţa sa şi ne-a invitat pe cei doritori să întrebăm pentru mai multe informaţi, dacă suntem interesaţi.
În tabăra de vară unde a dobândit noi informaţi şi a putut să lucreze cu cele mai performante sisteme a făcut şi noi cunoştinţe. Cred că acest lucru nu se apreciază şi nu se accentuează destul la noi – medicina este o muncă de echipă şi ar trebui să cultivăm asta cu fiecare ocazie.

Neurodegerative diseases and fungal infection Pablo Iruzubieta
Pablo a fost o surpriză a acelei întâlniri prin ineditul situaţiei şi sper că astfel de surprize ar trebui încurajate. Prezentarea sa a fost destul de interesată (nu m-am gândit niciodată că ar putea exista vreo legătură între demenţă şi o infecţie cu fungi, care oricum în general nu prea dau probleme, deci nu caută nimeni o astfel de infecţie), însă nu ştiu exact cât de bine am înţeles eu ce a vrut să ne transmită din două considerente: am stat în spate, deşi la început ni s-a recomandat să mergem mai în faţă, şi nu am auzit foarte bine, iar nivelul meu de înţelegere a limbi engleze este destul de limitat. Deci după acestă prezentare o să caut mai multe informaţi despre aceste legături între infecţile fungice şi bolile degenerative.

Hoinoiu Elena Mădălina, anul 3, seria I, grupa 10

Aceasta a fost primul cerc de microbiologie la care am participat în anul 2015-2016 pentru că primul cerc a fost anunţat prea târziu pentru a putea să îmi modific orarul. Ce m-a frapat din primul moment a fost numărul participanţilor şi din păcate nu pot spune că anul meu a fost majoritar, ci clar colegii mei din anul II au venit într-un număr impresionant (faţă de anul trecut). Ca deobicei atmosfera a fost calmă şi deşi s-a simţit lipsa domnului profesor Mircea Popa organizarea prezentărilor şi succesiunea lor a fost fără cusur. Într-un cuvânt mi-a plăcut să revin la cercul de microbiologie pentru a revedea feţe cunoscute şi de asemenea să observ atâta entuziasm din partea colegilor din anul II ( sper că acest entuziasm să se menţină şi să nu fie doar de început).

Introducere – Dr. Alexandru Muntean + Alina (Mihaela Lupan)
În introducere Dr. Muntean a vorbit puţin despre tragedia de la Colectiv şi despre importanţa rămâneri în ţară a medicilor, mai ales pentru astfel de cazuri. Eu cred că această tragedie a arătat clar că se poate o colaborare între spitale şi în România, dar de asemenea că un medic trebuie să fie pregătit întotdeauna pentru situaţii extreme.
Bineînţeles că Dr. Muntean a amintit şi de Institutul Cantacuzino în modul clasic dumnealui foarte optimist. Eu personal când am ieşit în stradă în halat pentru Institutul Cantacuzino nu mi s-a părut că îl salvez, ci mai degrabă că asta e un fel de înmormântare a lui. Au venit foarte puţini colegi la miting şi a durat destul de mult până ce presa ne-a acordat atenţie. Eu nu am văzut lupta pentru Institut atât de luminoasă ca Dr. Muntean, a fost o luptă crâncenă cu autorităţile surde care refuzau să ne observe şi în general speranţa ,, că s-ar putea’’ era într-un colţ al unei disperări generale.
Mesajul transmis de Mihaela cu privire la smerenie prin jurnalul colegei noastre decedate cred că a atins pe toată lumea şi a fost un moment foarte emoţionant.

Caz clinic – Petra Trifon
Cazul clinic a fost foarte sugestiv pentru difterie. Prezentând în poze partea semiologică a boli şi apoi micobiologic prin lame astfel Petra a făcut o trecere în revistă a părţii clinice şi microbiologice a infecţiei cu Corynebacterium diphteriae. Prezentarea a fost clară precisă şi pentru mine a fost o reîmprospătare a cunoştinţelor din anul trecut. Mi-a plăcut că a lăsat colegilor din anul II ocazia să interacţioneze, dar nu a pierdut timpul aşteptând ca ei să se implice sau să dea răspunsul corect. Acest lucru i-a permis să se încadreze în timp şi prezentarea să aibă un aer sigur şi degajat.
Un singur lucru aş vrea să îl remarc negativ este că eu personal nu am învăţat ceva nou, poate ar fi fost ok să fie introdus ceva inedit.

Știați că? Ema Ciolan
Prezentarea despre Helicobacter pylori a fost o prezentare scurtă vrând doar să sublinieze o curiozitate în lumea medicală. După această prezentare am rămas cu ideea că Helicobacter pylori favorizează producerea limfomului gastric primitiv cu celule B, dar este un factor de protecţie pentru carcinomul esofagian. Însă ideea de cum se produce şi ce înseamnă exact aceste noţiuni mi-a rămas străină pentru că nu am încă cunoştinţele necesare pentru a le înţelege.
Cred că prezentarea ar fi trebuit să aibă o introducere ce explicaţii ale termenilor pentru cei mai mici, însă în rest prezentarea a fost ok.

Poza zilei – Mihaela Lupan
Prezentarea Mihaelei a fost frumoasă, dar a avut şi lipsuri. Mi-a plăcut că a lăsat mici indici pe parcursul prezentări ca la sfârşit colegi din anul II să poată combina lucrurile şi să dea diagnosticul final, dar ei nu au avut cum să poată lega lucrurile neavând experienţă. Deci încercările de ai face să vorbească (orice) mi s-au părut consumatoare de timp, deşi le-am înţeles rostul.
Eu mi am dat seama de ceea ce o să se vorbească de la primul slide, dar bineînţeles că mai discutasem de acest subiect.
Ce mi s-a părut foarte interesant a fost modul de diseminare şi exemplele anatomo-patologice (macro şi micro). Acestea erau lucruri pe care nu le cunoşteam.
Îmi pare rău că Dr. Muntean a deturnat finalul, dar oricum per ansamblu a fost o prezentare interesantă.

Tuberculoza intestinală – Maringica Elena Florentina
Subiectul a fost bine ales pentru că a venit ca o continuare şi a subliniat asemănări şi deosebiri între tuberculoza miliară şi cea intestinală.
Prezentarea a fost clară, corectă şi coerentă. Singurul amendament ar fi că mi s-a părut că prezentatoare ar fi fost puţin nesigură sau mai bine spus stingheră, dar probabil din cauza emoţilor.

Toxoplasma gondii – Mihai Vasile
Aceasta a fost o prezentare inedită în primul rând prin subiectul ales. Ceea ce mă face să subliniez că cercul deşi se numeşte de microbiologie el are o arie mult mai întinsă, ceea ce este şi normal pentru că în practică nu putem spune că noi tratăm doar pacienţi cu infecţi bacteriene şi restul nu este treaba noastră.
Toată prezentarea a fost surprinzătoare prin informaţi şi modul amuzant de prezentare. Mi-a plăcut că Mihai a subliniat lucrurile importante prin glume.
Alt lucru benefic a fost implicarea colegilor din public care a creat o comunicare şi o completare între prezentator şi audienţă.

Anxietatea – Georgiana Mistreț
Acest subiect a fost oarecum în afara subiectului, dar oricând este bine venită o schimbare. Am apreciat bunele intenţi ale Georgianei, însă trebuia să se pregătească puţin mai bine.
În primul rând a vorbit puţin cam prea repede şi nu a accentuat anumite lucruri. Iar din punct de vedere al informaţiei trebuia să se documenteze mai bine (nu a definitanxietatea ca simptom, boală şi personalitate).
Sfaturile de la sfârşit, deşi corecte au fost prea generale, deci nu vor fi luate în considerare. Este acelaşi lucru care se întâmplă cu ţigările, toată lumea ştie că ,, Tutunul dăunează grav sănătăţi’’,dar nu toţi conştientizează asta.
Îmi pare rău că am atât de multe lucruri negative de subliniat însă psihologia este un subiect preferat mie şi nu puteam să trec fără să fac aceste comentari. Oricum felicitări pentru curajul de a prezenta un astfel de subiect.

Hoinoiu Mădălina, anul 3, seria I, grupa 10

1. Intreaga intalnire
M-am bucurat sa particip la prima intalnire a cercului de anul acesta, intalnire in care am aflat notiuni importante, am revazut oameni pe care ii cunosteam, am cunoscut oameni noi si, comparativ cu anul trecut, au fost prezenti foarte multi studenti. Mi-au placut temele prezentate- diverse si bine pregatite.

2. Introducerea
Am aperciat ca nu a fost una foarte formala si ca nu am auzit lucruri repetate din intalnirile anterioare. De asemenea, este de apreciat implicarea si deschiderea Domnului Dr. Muntean care are in vedere o buna organizare a cercului si urmareste sa ne transmita informatii utile, cu mult entuziasm, in ciuda diverselor probleme (garda, raceala).

3. Poza zilei
Mi se pare una dintre cele mai importante prezentari; este foarte impotant exercitiul de a analiza si exprima ceea ce vedem in poza respectiva. Referitor la termenul de "limba saburala", a fost pentru prima data cand l-am auzit si bine ca am avut si imaginea, in felul acesta sa retinem exact despre ce e vorba. Emilia s-a incadrat foarte bine in timp, ne-a comunicat multe informatii referitoare la acel caz, a raspuns la intrebari, nu a avut ezitari, o expunere buna.

4. Stiati ca... ?
A fost o tema destul de interesanta, mai ales ca am avut ocazii in care sa studiez despre astmul bronsi, chiar daca nu detaliat. Am reusit sa corelez informatiile (ceea ce stiam cu ceea ce a prezentat Mihaela), dar mi s-a parut putin incompleta expunerea. Graficele nu au fost complet prezentate, descrise, peste anumite detalii a trecut destul de repede. In ansamblu ideea a fost inteleasa si cred ca toti stiu acum cam ce inseamna astmul bornsic, dar e nevoie de putin mai multa atentie la detalii.

5. De unde stim?
O prezentare utila vizavi de elementele mai mult sau mai putin amuzante din istoria medicinii. Mihaela a prezentat degajat, s-a incadrat in timp si am apreciat deschiderea ei pentru colaborarea cu studentii.

6. Surse de informare medicala
A fost o prezentare foarte buna si importanta pentru orice student, indiferent de an. Ideea prezentarii e excelenta, intrucat ne ajuta sa stim unde putem cauta informatii corecte. Dragos a prezentat sigur pe sine, cu mult entuziasm, a raspuns intrebarilor si s-a incadrat in timp. O precizare ar fi sa abia un ritm mai putin alert, mai ales pentru teme cu mai multa incarcatura stiintifica si pentru un public mai divers.

7. SCOPE-SCORE
Mi s-a parut o prezentare foarte utila si motivationala. Andreea a oferit multe detalii si informatii, a fost deschisa la discutii si intrebari, a prezentat cu entuziasm.

In concluzie, consider ca merita sa alocam timp acestor intalniri pentru ca mereu vom avea lucruri de invatat, datorita diversitatii temelor abordate.

Ciobanu Liliana
Studenta-anul 3, seria 9, grupa 87

1. Introducere Dr. Alexandru Muntean
Pentru inceput, pot spune ca speech-ul tinut de domnul dr. Muntean a fost un soi de asa da - asa nu. Mi s-a parut foarte frumos ca totul a inceput cu o discutie intru amintirea “copiilor” pierduti in tragedia Colectiv. Trebuie sa nu uitam ca acesti oameni au murit dintr-o prostie, nu cred ca gresesc cand spun ca Sistemul e vinovat de moartea lor, de chinul prin care inca trec cei ce au supravietuit. Noi ar trebui sa schimbam sistemul, pentru ca de putut se poate. Nu este usor, dar asa cum a spus si domnul dr, totul incepe cu o idee (vezi cazul Institutului Cantacuzino), insa actiunea trebuie sa fie a majoritatii. A urmat apoi povestirea legata de oprirea multimii ce protesta impotriva despaduririi abuzive in fata IC, moment in care cca 5000 oameni au protestat impotriva inchiderii Institutului. Rezultatele au aparut, poate nu atat de vizibile pe cat erau de asteptate, dar au aparut, demonstrand ca schimbarea poate avea loc, daca cei care lupta sunt destul de ambitiosi si ce curajosi.
A urmat apoi momentul prezentarii pasajului de jurnal al Alinei, studenta decedata anul trecut din cauza… Sistemului. Ar fi implinit 22 de ani anul acesta… E trist mai ales cand sunt pierduti oameni frumosi si cu adevarat buni.
Cred ca aceste “reamintiri” sunt foarte utile pentru a ne convinge sa nu renuntam la a vrea binele cu aproape orice pret, pentru a le arata celor mai mici impotriva a ceea ce trebuie sa lupte pentru a salva ce e de salvat.
Durata mi s-a parut ok, putea fi putin mai mica, dar subiectele atinse erau destul de importante si greu de discutat pe indelete intr-un timp mai scurt.

2. Caz clinic: Corynebacteriun diphteriae, Petra Ioana Trifon
Prezentarea cazului clinic a fost foarte dinamica, scurta si la obiect. Studentii de anul 2 au fost din nou extrem de receptivi, iar Ioana a stiut ce intrebari sa puna pentru a-I ajuta sa raspunda cat mai corect. De asemenea, termenii explicati in cursul prezentarii au fost de uz destul de frecvent, iar sansele ca acestia sa fie necunoscuti de cei de an mai mic erau destul de mari.
De asemenea, consider ca un plus al prezentarii a fost povestea copilului din Spania mort de difterie in vara anului 2015 din cauza refuzului parintilor de a-l vaccina.
Nu as schimba nimic la aceasta rrezentare, timpul a fost folosit util.

3. Stiati ca?, Ema Ciolan
Mi s-a parut o prezentare foarte interesanta, cu o mare aplicabilitate clinica. De mare importanta mi s-a parut completarea facuta de Dr. Muntean legata de termenii hiper, meta si aplazie. S-a incadrat, de asemenea, bine in timp.
Ar fi putut fi usor imbunatatita comunicarea cu publicul, caci Emi s-a concentrat asupra primelor randuri.

( Am plecat la pauza, imi pare rau ca nu am prins si celalalte prezentari)

Ioana Georgescu, an 3 UMFCD, seria 4

1. Introducere - Asit. Dr. Alexandru Muntean

Acesta este al doilea an in care particip la cercul de microbiologie si desi ma asteptam sa se repete informatii,sa aud lucruri despre care stiam deja,nu a fost cazul. Primul lucru care m-a luat prin surprindere joi seara a fost numarul mare de oameni care au participat la prima intalnire a cercului.Desi vremea nu era tocmai prietenoasa,sala a fost plina si toata lumea a parut foarte interesata de ceea ce se discuta.
Introducerea mi-a lasat un sentiment foarte placut,am apreciat faptul ca domnul doctor Muntean a venit chiar dupa o garda si a reusit sa ne mentina alerti.

2. Poza saptamanii - Emilia Grigorescu, anul V

Una dintre partile preferate ale cercului, ’Poza zilei’ a fost foarte potrivita,am invatat termeni noi, mi-am amintit notiuni invatate, oamenii din sala au fost implicati, per total,o prezentare foarte reusita. Timpul a fost potrivit.

3. Stiati ca...? - Ana-Mihaela Lupan, anul IV

Din pacate, aceasta prezentare mi s-a parut usor greoaie. Inceputul a fost promitator, Mihaela a stiut sa atraga atentia,insa pe parcurs mi-a dat impresia ca se pierde in detalii. Mi-ar fi placut sa ni se explice graficele,lucru pe care l-a facut la sfarsitul prezentarii domnul doctor Muntean.

4. De unde stim? - Mihaela Huhu, anul V

Am urmarit prezentarea „De unde stim?” si anul trecut asa incat am putut sa observ evolutia Mihaelei. Mi s-a parut ca s-a vazut clar o imbunatatire, Mihaela a reusit sa ii faca pe toti cei din sala sa fie atenti,sa arunce o privire spre trecutul medicinei.

5. Surse de informare medicala - Dragos Paul Hagiu, anul V

Din nou o prezentare utila,Dragos reusind prin ritmul alert,vioi,sa ne faca sa nu ne plictisim la o parte destul de ’’tehnica’’ a activitatii de student.
Mi-a placut faptul ca am aflat de site-uri noi si sunt sigura ca imi vor folosi foarte mult pe viitor.

6. SCOPE-SCORE - Andreea Firtat

Stiam de peripetiile Andreei de pe blogul ei,asa ca m-am bucurat foarte mult cand am vazut ca o sa prezinte si in cadrul cercului de microbiologie. Si aceasta prezentare mi s-a parut utila,placuta. Ni s-a raspuns la toate intrebarile, iar pozele personale au adaugat un aer de vacanta prezentarii. Astept cu nerabdare si prezentarea despre Erasmus!

Cristina Avram
anul 3, seria 13, grupa 130

1) Introducere, Dr. Alexandru Muntean
Cele mai bune aspecte ale inrtoducerii au fost descrierea foarte corecta a activitatii cercului, de la colegi si echipa, cum (sa) ne ajutam reciproc, insistarea pe partea practica a cercului, pana la motivele pentru a prezenta cazuri clinice si importanta feedbackului. Retinut: TO LEARN, TO DO, TO TEACH. Singurul punct slab a fost durata, dar este de inteles, avand in vedere ca fusese dupa o garda de 24 ore. As fi adaugat in introducere faptul ca nu conteaza daca noii-veniti spun lucruri mai putin corecte, important e sa vorbeasca, sa aiba curaj, sa incerce.
2) Poza zilei, Grigorescu Emilia, an 5
Puncte forte: a explicat foarte bine semnificatia fiecarei notiuni si a insistat pe diferentele dintre notiuni asemanatoare (ex: diferenta dintre abces si puroi), precum si diferenta dintre infectie bacteriana si virala. Singurul punct slab mi s-a parut atitudinea putin ezitanta a Emiliei. In rest nu as schimba nimic.
3) Stiati ca?, Ana-Mihaela Lupan, an5
Mi s-a parut utila definirea astmului, intrucat putini cunosc patologia. As fi adaugat si un eventual video care sa ilustreze notiunea de wheezing.
4) Pauza
Mi s-a parut un moment foarte dragut, mai ales surpriza cu suc si biscuitei, dar cred ca ar fi putut dura doar 10 minute, mi se pare ca a durat prea mult.
5) De unde stim?, Mihaela Huhu
Abordarea mi s-a parut excelenta, materialul prezentat a fost foarte interesant si perfect detaliat – nici prea multe detalii, dar destule incat sa ne retina atentia. Subiectul mi s-a parut bine ales, destul de important. Nu as schimba nimic din aceasta prezentare, cu exceptia usoarei repezeli a Mihaelei.
6) Surse de informare medicala, Dragos Paul Hagiu
Cred ca a fost cea mai practica prezentare din cadrul acestui cerc, intrucat a sti cum sa cauti, ce sa cauti si unde sa cauti sta la baza procesului de invatare. Nu a fost nimic ce sa-mi para in plus, totul a fost scurt si la obiect, cu exemplificarile necesare.
7) SCOPE – SCORE, Andreea Firtat
Prezentarea mi s-a parut foarte buna pentru incheierea cercului de microbiologie, foarte relaxanta, dar care in acelasi timp mi-a retinut atentia. Eu nu stiam prea multe despre aceste stagii in strainatate, acum deja ma gandesc sa plec intr-o vara. Durata a fost ok, nu as schimba nimic in legatura cu aceasta prezentare.

Per total, aceasta intalnire mi s-a parut una din cele mai entuziaste, dezghetate, participarea studentilor de anul 2 in asa mare numar nu a putut decat sa ma bucure si sper sa fie pastrata si in editiile urmatoare.

Întâlnirea în ansamblu

Mi-a plăcut faptul că la această întâlnire, mai multe prezentări au avut o temă comună (aceea a biofilmelor). Acest lucru se întâmplă destul de rar din motive ușor de înțeles, dar atunci când se întâmplă, întâlnirea devine parcă mai captivantă. Așa s-a întâmplat și pe 22.05. Mie cel puțin mi s-a părut că întâlnirea s-a terminat foarte repede.

Introducere – Octavian Ioghen

Octavian s-a descurcat foarte bine cu introducerea. Am aflat multe din prezentarea lui, lucruri pe care mă bucur că le-am aflat. Am auzit pentru prima dată despre experimentul Pitești, un eveniment cu adevărat inimaginabil. Am aflat despre profesorul George Manu, o altă poveste despre rezistența împotriva comunismului. Am citit mai mult pe acest subiect și am fost impresionat. Voi încerca să citesc ”Spitalul” cât de curând. Și mesajul legat de credință a fost binevenit. Din păcate și aici există tendința de a generaliza, de a condamna credința în general pentru faptele câtorva oameni. Aceasta este o greșeală pe care trebuie să știm s-o evităm.
Durata a fost adecvată.

Biofilme, a doua parte – Octavian Ioghen

Octavian a dezvoltat câteva aspecte despre biofilme, mai ales despre implicațiile lor în patologia umană. A explicat diferența dintre toleranța biofilmelor și rezistența la antibiotice și a punctat foarte clar implicația biofilmelor în infecțiile cronice. Acestea două mi se par cele mai importante elemente de înțeles din prezentare. A pus întrebări și s-a asigurat că toată lumea înțelegea ceea ce spune. Per total, prezentarea lui a fost ușor de urmărit și de înțeles.
Ca aspecte de îmbunătățit, Octavian a avut dreptate când a zis că slide-urile sunt prea încărcate. Prezentarea nu mi s-a părut lungă, așa încât putea pur și simplu să facă mai multe slide-uri mai aerisite, cu aceeași informație.
Durata a fost adecvată.

Cancerul de colon și biofilmele – Ioana Andreea Ghiță

Și Ioana a adus câteva informații noi despre biofilme, și anume despre posibila lor implicare chiar și în apariția cancerului. Prezentarea ei a adus și câteva informații ”colaterale”. Am aflat astfel despre genomică, proteomică, transcriptomică, metabolomică etc, plus câteva tehnici de studiere a acestora. Ioana s-a îndepărtat puțin de subiect vorbind despre toate acestea, dar cred că a fost totuși util să amintească și despre ele. La final a explicat bine legătura dintre flora bacteriană intestinală și celulele canceroase prin intermediul diacetil sperminei. Mi-a plăcut faptul că a folosit o schemă proprie.
Durata a fost adecvată.

HMP – Luiza Butoi

Mi-a plăcut ideea Luizei de a ne ține în suspans în legătură cu ce înseamnă HMP. A reușit să transmită mesajele prezentării foarte clar și concis. De altfel, cred că scopul prezentării nu era neapărat de a transmite o informație deja cunoscută, ci de a ne deschide imaginația spre lucruri care s-ar putea descoperi în viitor. Am aflat că totalitatea bacteriilor de pe și din organismul uman poate fi chiar mai specifică unui individ decât genomul său. Și de aici ajungem la concluzia că putem folosi microbiomul ca pe genom: putem căuta asocieri între anumite modificări ale microbiomului și anumite boli, putem folosi microbiomul pentru a identifica persoane și multe altele.
Durata a fost adecvată.

Cazuri clinice – Adelina Silvana

Adelina a prezentat două cazuri mai deosebite de tuberculoză, o fetiță de 9 ani cu tuberculoză musculară și un bărbat cu tuberculoză la nivelul laringelui. Interesant este faptul că nu s-au putut identifica bacilii tuberculoși în niciunul dintre cazuri, iar diagnosticul a fost pus exclusiv pe răspunsul la tratament.
Mi-a plăcut ideea cu steagurile din colțul slide-ului pentru a urmări mai ușor despre ce caz se discută. Imaginile au fost foarte bune, ne-au dat și ocazia de mai afla câte ceva despre ecografie. De asemenea, a fost inspirat citatul de la început, deoarece evidențiază perfect impasul în care au fost puși medicii curanți din cele două cazuri.
Durata a fost adecvată.

Discuții – Dr. Alexandru Muntean

Cazul prezentat de Dr. Alexandru Muntean ar putea fi un exemplu foarte bun pentru importanța relației dintre medic și pacient. Deși din punct de vedere medical totul fusese făcut ca la carte, medicii nu au reușit să imprime clar în mintea pacientului importanța tratamentului cronic. Pe de altă parte, un alt mesaj cu care am putea rămâne ar fi acela că nu totul depinde de medic. Uneori medicul poate face totul perfect, dar cazul respectiv tot eșuează (din cauză noncomplianței sau din altă cauză).
Am aflat de asemenea câteva imformații utile, cum ar fi artificial sputum medium și importanța determinării CMI și CMB nu numai în sânge, ci și în alte lichide biologice (urină, epithelial lining fluid), în funcție de locul unde avem nevoie de acțiunea antibioticului.

Andrei Neagu
Anul III, seria 4, grupa 60

Întâlnirea în ansamblu

Întâlnirea din această săptămână a fost axată majoritar pe virusologie: vaccinul variolic, Ebola, chiar şi poza zilei a fost un caz de rujeolă. O altă temă care s-a regăsit în majoritatea prezentărilor a fost vaccinarea. Probabil a fost o coincidenţă, dar o coincidenţă fericită după părerea mea. M-am bucurat că a existat un fel de temă a întregii întâlniri. Nu cred că s-a mai întâplat la o altă întâlnire a cercului la care să fi participat până acum. De asemenea, domnul profesor a gestionat bine situaţia, programând prezentarea Ioanei, care conţinea date despre vaccinuri în general, la început, imediat după introducere. Un alt aspect nou la această întâlnire faţă de celelalte din acest an au fost filmuleţele, care s-au dovedit şi ele binevenite. Am apreciat şi iniţiativa de a face un feedback „în direct”. Cred că asemenea exemple sunt unul dintre cele mai bune moduri de a învăţa cum se face un feedback bun.
Deşi nu m-am uitat la ceas, durata întâlnirii mi s-a părut potrivită.

Introducere

Aşa cum a şi anunţat la început, domnul profesor a vorbit în această introducere despre foarte multe lucruri şi ne-a transmis o sumedenie de mesaje. Unele dintre ele le mai auzisem, altele nu, dar fiecare îşi are importanţa lui şi mă bucur că există cineva care să ni le transmită, deoarece sunt lucruri importante, lucruri care trebuie ştiute de cât mai mulţi, dar pe care, din păcate, nu mulţi au timpul/dorinţa de a le afla pe cont propriu. Am rămas cu numeroase mesaje din această prezentare.
Povestea despre perioada comunismului şi a revoluţiei m-a impresionat cu adevărat. Auzisem şi înainte că pe vremea comunismului aveau loc „grozăvii”, dar până acum nu auzisem o descriere atât de concretă, şi din perspectiva cuiva care a participat direct. Sunt de acord că cei care spun că era mai bine atunci o spun din ignoranţă, neştiind cu adevărat ce se întâmpla în acea perioadă. Nu ştiam că exista această impresie generală a perenităţii lui Nicoale Ceauşescu. Nu ştiam nici că se putea să fie împuşcaţi oameni fără niciun motiv şi nici despre evenimentele de la Otopeni. Despre răzgândirea domnului Iliescu ştiam, dar nu am realizat până acum ce impact profund a avut acea declaraţie asupra populaţiei, în special asupra celor care participaseră la Revoluţie şi care aveau reale speranţe pentru viitorul României.
Tot cu ocazia acestei prezentări am aflat şi despre Proclamaţia de la Timişoara. Aceasta conţine revendicări pe care astăzi noi, cei care n-am născut după 1989, le considerăm un dat şi ne este greu să ne imaginăm că a existat o perioadă când nu erau valabile, că oameni ca şi noi au trebuit să lupte şi să moară pentru a le obţine.
Am fost de asemenea impresionat de povestea celor doi români care au călătorit prin Canada pentru a convinge oamenii să iasă la vot. Ei ne-au dat un adevărat exemplu de spirit civic.
Povestea lui Corneliu Coposu am mai auzit-o la cerc, dar este bine că domnul profesor ne aduce aminte de ea din când în când, deoarece seniorul este un exemplu demn de urmat pentru toţi.
Revenind la zilele noastre, probabil cel mai practic mesaj transmis de domnul profesor a fost acesta: „Nu faceţi mai mult decât puteţi. Faceţi cât trebuie”. Aceste este un mesaj de care foarte mulţi studenţi, mai ales cei foarte buni, ar trebui să ţină cont. Din păcate, mult prea mulţi dintre noi se entuziasmează exagerat de anumite activităţi şi dedică respectivelor activităţi toată (sau o mare parte din) energia lor, dar pentru o scurtă perioadă. După care entuziasmul se reorientează spre altceva şi astfel prima activitate rămâne neterminată şi tot efortul depus a fost mai mult sau mai puţin irosit, deoarece treaba nu a fost făcută până la capăt. De aceea este important să nu ne lăsăm atraşi în capcana entuziasmului şi să facem atât cât putem, iar atunci când ne apucăm de ceva, să ducem treaba până la capăt.
Deşi a durat „sumedenie de minute”, nu consider că introducerea a fost prea lungă. Mesajele transmise au avut fiecare importaţa lor şi mă bucur că le-am auzit.

Scurtă poveste medicală

Mod de prezentare:
Aspecte pozitive: Per total, mi se pare că prezentarea Ioanei a avut exact aâta informaţie câtă era necesară pentru ca cei din sală să înţeleagă despre ce e vorba. Nu a intrat în prea multe detalii inutile, dar nici nu a omis aspecte importante. Mi-a plăcut faptul că prezentarea a început cu ideea generală de etimologie a termenilor medicali, deoarece am observat că a cunoaşte etimologia unui termen este de cele mai multe ori foarte utilă în a reţine sensul termenului, mai ales în medicină. În acest caz, etimologia cuvântului „vaccin” a servit ca pretext pentru relatarea unei poveşti interesante din istoria medicinei. În al treilea slide mi-a plăcut că a subliniat două lucruri pe care Jenner le-a făcut (şi pe care domnul profesor ne îndeamnă mereu şi pe noi să le facem): „observă” şi „întreabă”. Al patrulea slide conţine câteva informaţii despre virusurile implicate în poveste pentru cei care vor să ştie mai mult, dar Ioana nu a intrat în detalii, doar a subliniat faptul că sunt două specii diferite de virus, dar foarte înrudite (acelaşi grup, aceeaşi familie, subfamilie etc). În următoarele trei slideuri ne-a dat o idee despre cum arată variola vacilor şi cea umană prin câteva imagini sugestive, inclusiv cu evoluţia leziunilor. Apoi au urmat câteva date despre variolizarea făcută de chinezi, iar apoi despre experimentul lui Jenner, ambele prezentate concis. A subliniat şi înţelesul iniţial al cuvântului „vaccin” – lichidul din leziunile omului bolnav de variola vacilor. Ne-a dat şi nişte informaţii în plus, pe lângă ce există pe slide-uri, de exemplu faptul că Jenner şi-ar fi vaccinat chiar propriul fiu. Apoi a urmat un slide despre metodele generale de obţinere a unui vaccin, inclusiv o metodă nouă. Este foarte bine că a inclus şi articolul aferent respectivelor informaţii. De asemenea, un alt aspect pozitiv este faptul că a oferit un link pentru cei care vor să ştie mai mult.
Aspecte de îmbunătăţit: Mi-ar fi plăcut să aud şi continuarea poveştii vaccinului, cum s-a ajuns de la descoperirea lui Jenner, iniţial neacceptată pentru publicare de către Royal Society, la eradicarea variolei.
Propuneri: Includerea unui slide cu datele importante în evoluţia vaccinului variolic: cănd a devenit obligatoriu, când s-a înregistrat ultimul caz, când a fost declarată variola eradicată etc. Nu ar fi adăugat foarte mult la durata prezentării şi ar fi dat un final închis poveştii.
Durata a fost adecvată
Mesaj: Pe de-o parte, ar fi faptul că uneori trebuie să ne asumăm riscuri mari pentru a face progrese semnificative. Jenner a avut încredere în ipoteza lui şi atât. Nu avea de unde să ştie dacă va funcţiona sau nu. Iar dacă nu ar fi funţionat, copilul respectiv ar fi făcut variolă, ceea ce îi dădea o şansă semnificativă de a muri. În zilele noastre, un asemenea experiment ar fi considerat cel puţin imoral.
Pe de altă parte ar fi faptul că fiecare dintre noi are câte ceva de învăţat din prezentările de la cerc şi de la ceilalţi colegi în general. O dovedeşte faptul că şi domnul doctor Muntean a aflat ceva nou din această prezentare.

Filmuleţ – rujeolă

Pe lângă elementele menţionate „în direct” (lipsa traducerii în limba română şi în limbajul semnelor etc), aş zice că acest filmuleţ este bine adaptat scopului pentru care a fost realizat. Este uşor de urmărit, cu date uşor de înţeles pentru cei cărora le este destinat (publicul larg), se vorbeşte clar, concis şi rar. E adevărat că nu spune ce este rujeola, dar dacă ar spune, filmuleţul s-ar prelungi şi probabil mulţi nu l-ar mai urmări până la capăt. Oricum, informaţii despre rujeolă sunt peste tot, iar cei care văd filmuleţul şi nu ştiu ce este rujeola se pot documenta.

Poza zilei

Deşi domnul profesor a trecut destul de repede prin această prezentare din cauza lipsei de timp, modul de prezentare a fost adecvat pentru „poza zilei”. Două imagini pe care cei din sală le-au descris, cu întrebări şi observaţii ajutătoare din partea domnului profesor. Nimic mai mult. Exact atât cât trebuia. Această prezentare a fost foarte bine pusă, imediat după filmuleţul despre rujeolă. Durata a fost adecvată. Mesajul cu care am rămas au fost cei doi termeni: exantem şi enantem.

Sfaturi pentru sănătate

Mă bucur că domnul profesor a apucat să transmită sfaturile pentru sănătate, mai ales având în vedere că aceasta este ultima întâlnire din acest semestru. Sunt nişte sfaturi practice pe care fiecare dintre noi le poate aplica şi care ne sunt benefice tuturor. Cu toţii ne grăbim, inclusiv (sau mai ales) dimineaţa, când ne trezim. Cu toţii avem perioade când stăm mult timp pe scaun, învăţând. Deşi auzisem aceste sfaturi şi anul trecut, am avut şi eu lucruri noi de aflat, de exemplu palming-ul şi „plescăitul” din palme pentru activarea SRAA. Sfaturile despre adormire şi relaxare au fost de asemenea utile, deoarece mulţi dintre noi nu se odihnesc suficient de mult şi nici suficient de bine.

Ebola

Mod de prezentare: Andreea a vorbit liber, relaxat, cu încredere. Se uita mereu la cei din sală, punea întrebări şi repeta răspunsurile astfel încât să audă şi restul colegilor. Prezentarea ei a fost scurtă, cu scopul de a ne da nişte noţiuni de bază despre ce înseamnă Ebola. A început prin a defini termenii „epidemie” şi „pandemie”, pornind de la etimologia lor. Am apreciat faptul că ne-a întrebat mai întâi pe noi, cei dinsală, ce credem că înseamnă termenii, apoi a dat definiţiile exacte, aşa cum sunt acceptate în lumea medicală. Despre virusul Ebola a prezentat câteva informaţii generale, utile şi pentru cei de anul 2, fără să intre în detalii de virusologie: când a apărut primul caz, de ce se numeşte Ebola etc. Ideile principale au fost trecute pe slide. A continuat apoi cu semnele şi simptomele infecţiei şi ordinea în care acestea apar. Apoi a trecut la câteva „mituri” despre Ebola, şi cu această ocazie am aflat multe aspecte mai puţin cunoscute despre Ebola, cum ar fi faptul că cei infectaţi nu dezvoltă anticorpi deoarece virusul distruge celulele dendritice. Mi-a plăcut ideea de a prezenta câte o propoziţie despre Ebola şi de a-i întreba pe colegi dacă o consideră adevărată sau falsă.
Ca aspecte de îmbunătăţit aş menţiona cantitatea foarte mică de informaţii de pe slide. Aş propune ca măcar unele din aspectele mai importante legate de mecanismele fiziopatologice să fie trecute, de exemplu lipsa apariţiei anticorpilor şi coagularea intravasculară diseminată.
Durata a fost adecvată.
Mesaj: Ebola nu este o pandemie, deci nu are rost să ne panicăm din această cauză. Cu toate acestea, infecţia cu acest virus este deosebit de periculoasă deoarece are un debut insidios, cu un sindrom pseudogripal. Oamenii nu ştiu că sunt infectaţi, vin în contact cu alţii şi infecţia se răspândeşte deoarece transmiterea interumană este destul de uşoară.

Filmuleţ – Contact tracing

Filmuleţul ne-a explicat principala metodă de combatere a epidemiei de Ebola – găsirea tuturor celor cu care un pacient a venit în contact şi monitorizarea lor timp de 21 de zile. Modul de prezentare mi s-a părut potrivit scopului şi publicului ţintă: publicul larg. Nu a intrat în detalii legate de boală sau de „contact tracing”, deoarece aceste detalii nu sunt utile decât celor care chiar practică această metodă (la începutul filmuleţului este menţionată instruirea „urmăritorilor de contacte”). Filmuleţul foloseşte scheme sugestive pentru a ne ajuta să înţelegem principiul metodei. Ce mi s-a părut ciudat a fost faptul că investigatorii nu erau în niciun fel protejaţi, deşi veneau în contact cu oameni posibil infectaţi cu Ebola şi deci contagioşi.
Durata a fost adecvată scopului.
Ca mesaj, am rămas cu importanţa cooperării pentru combaterea acestei epidemii. Mobilizarea de forţe este impresionantă, implicând oameni din întreaga lume. Numai astfel avem o şansă de a opri această epidemie.

Prezentare de caz

Mod de prezentare: Mihaela a început foarte bine, prezentând filmuleţul cu accesul de tuse convulsivă. Astfel i-a ajutat pe cei din sală să înţeleagă exact cum arată un asemenea pacient. Apoi a continuat cu prezentarea de caz. Mi-a plăcut faptul că a folosit o schemă a întregului proces diagnostic pentru a ne ajuta să urmărim mai uşor toţi paşii. A fost bine şi că a proiectat schema la fiecare pas, subliniind pasul respectiv, ceea ce a constituit un ajutor în plus la urmărirea cazului. S-a oprit de fiecare dată să explice ceea ce era de explicat (astm, azitromicină), pe scurt, fără a se începărta de subiect. A spus câteva elemente de bază despre B. pertussis şi apoi despre boală, acoperind pe scurt toate aspectele importante: fiziopatologie, aspect clinic, posibile complicaţii, epidemiologie. Mi-a plăcut ideea de a include un slide cu “informaţii de luat acasă”, iar informaţiile alese de ea chiar sunt relevante pentru toată lumea. Aspecte de îmbunătăţit nu găsesc, dar aş avea o propunere: mi-ar fi plăcut ca după filmuleţ Mihaela să întrebe dacă cineva din anul 2 ştie ce ar putea fi boala respectivă.
Durata a fost potrivită.
Mesajul principal este, din nou, importanţa vaccinării, deoarece tusea convulsivă este o boală ce poate avea complicaţii severe şi poate fi chiar mortală, mai ales la copii. Pe deasupra este şi foarte uşor transmisibilă. De aceea vaccinarea este deosebit de importantă.

Neagu Andrei
anul 3, seria 4, grupa 60

1. Intreaga intalnire
A fost o placere sa revin la cerc dupa aproape un an. Mi s-a parut interesant sa vad atatea fete noi si totodata m-am bucurat ca exista asa multi studenti interesati si printre colegii mai mici. Mi-a lasat o impresie buna modul lor de prezentare. Este foarte important ca astfel de activitati care implica comunicarea sa inceapa cat mai repede pentru a avea un antrenament atunci cand avem nevoie sa facem o prezentare. Cred ca studentii care participa la astfel de intalniri au foarte multe de castigat. Isi perfectioneaza modul de abordare al diverselor subiecte dar isi creeaza si un punct de vedere asupra lumii cu totul diferit. Noi studentii la medicina avem tendinta de a ne limita la lumea medicala, dar intrand in contact cu astfel de oameni, ca dl.prof reusim sa vedem si dincolo de medicina, lucru care ne ajuta tot in meseria noastra deoarece prin cunoasterea altor aspecte ale vietii vom reusi sa ne intelegem mai bine si pacientii.

2. Diverse prezentari care au fost facute
a. Introducere
Trebuie sa recunosc ca eram curioasa de opinia dl. prof. dr. Mircea Ioan Popa referitoare la evenimentele care au avut loc la noi in tara. Din cauza faptului ca nu ma uit la TV nu eram la curent cu toate schimbarile, dar in urma discutiei mi-am dat seama ca nici nu e nevoie sa ma uit vreodata la TV. M-am bucurat sa prind idei referitoare la vremurile trecute asa cum ni le-a descris dl. prof.
b. Scurta poveste medicala (vaccin)
Am observat un student care prezenta cu pasiune si daruire. A reusit sa imi mentina atentia si sa imi transmita informatiile intr-un mod prin care reusesc sa tin minte ceva. Este necesara continua exersare, dar spre deosebire de studenti care nu au prea sustinut prezentari cred ca s-a descurcat foarte bine.
c.Primul film al zilei
Mi s-a parut o idee foarte buna modul de realizare al scurtei prezentari. Foarte sugestiv, acele bucle chiar m-au ajutat sa retin foarte multa informatie. Durata a fost potrivita si informatia transmisa era utila. 
d. Poza zilei
Am fost placut surprinsa cand am vazut aceasta poza. Pe parcursul anului 3, de cand fac semiologie nu am fost pusa prea des in situatia de a recunoaste doar poze fara sa cunosc pacientul, dar m-am bucurat sa vad ca stiam sa pun intrebarile potivite pentru a descoperi afectiunea pacientului. Mi se par utile aceste cazuri deoarece ne ajuta sa ne integram informatia invatata intr-un mod diferit de cum ne invata scoala in general. 
Din pacate aici va trebui sa imi inchei feed-back-ul deoarece nu am reusit sa particip la restul intalnirii, dar sper ca am sa mai reusesc sa revin in viitorul apropiat
 

Întâlnirea în ansamblu
M-am bucurat să particip din nou la cerc. Îmi era dor de atmosfera de cerc, de sfaturi, de colegi. Mi-a plăcut că colegii din anul II au fost activi (nu toți, doar unii dintre ei). Din ce-mi amintesc de anul trecut, cred că colegii din anul II de acum sunt ceva mai activi. Poate și pentru că s-a insistat mai mult pe ideea de a-și spune părerea, de a întreba ce nu știu. În același timp, am avut impresia că au fost destul de multe noțiuni necunoscute de către colegii mai mici și că acele noțiuni ar fi trebuit să fie cunoscute până la ora actuală. Această mențiune nu este o mustrare pentru colegii mai mici. Ei sunt la început. Este o atenționare pentru oricine prezintă. Ca prezentator, atunci când ne adresăm unui public alcătuit din studenți de anul 2,3,4,5, etc, trebuie să ne asigurăm că au înteles toți. De multe ori, niște formulări precum ”a expectorat cu sânge, adică a avut hemoptizie”sau ”a urinat cu sânge, adică a avut hematurie” pot fi salvatoare. Un prezentator se gândește, poate, că nu are suficient timp pt toate explicațiile termenilor, însă dacă gândim economic, ne putem da seama că ne va lua mult mai puțin timp să spunem ”a expectorat cu sânge, adică a avut hemoptizie”, decât să fim întrerupți și să intrebe cineva ce înseamnă ”hemoptizie” sau să fim întrerupți de Dl. Prof., care întreabă publicul ce înseamnă un cuvânt științific. Un alt dezavantaj al acestor întreruperi se reflectă asupra fluidității prezentării. Uneori discuțiile adiacente se lungesc atât de mult, încât e destul de greu să revii de unde ai rămas. Acum, nu vreau să se înteleagă că nu e bine să intrebăm ce nu știm, E CEL MAI BINE, însă ȘI MAI BINE este ca prezentatorul să anticipeze cât mai multe din întrebările venite din public.
Legat de timpul acordat fiecărei prezentări, o părere strict personală, probabil în contradictoriu cu toate normele unor întâlniri ”academice” – nu contează, pentru mine, timpul unei prezentări – aș putea să stau o zi întreagă să ascult o prezentare/ să particip activ la o prezentare, atât timp cât prezentarea este de calitate și merită acel timp. Așa că, în feedback-urile mele nu mă voi lega de cât de mult s-a depășit timpul acordat prezentării, ci dacă a meritat sau nu timpul, oricât de scurt/mult ar fi acela.

Introducere MIP
a. Este bine să ne notăm ce avem în minte în timp ce se ține prezentarea – se uită.
Propunere de înbunătățire: După părerea mea (știu că timpul este limitat), ar fi bine ca după fiecare prezentare să se aleagă aleatoriu un coleg care să țină un feedback la cald. În acest fel, se discută pe moment niște aspecte, care pot fi comentate atât de colegul desemnat să facă feedback-ul, cât și de prezentator (acesta poate să explice de ce a făcut anumite alegeri, să-și ”apere” alegerea, sau, dacă este de acord cu observația, să menționeze acest lucru). De asemenea, publicul poate fi întrebat dacă este sau nu de acord cu cele discutate. O discuție de 5 minute nu ar fi un mare prejudiciu în economia timpului, însă ar fi un bun exercițiu.
b. Este bine că se afisează programul întâlnirii.
c. Legat de istoria de orice fel (medicală/nonmedicală) – îmi doresc ca la fiecare întâlnire a cercului să se țină o prezentare legată de istorie. Este un lucru de care avem cu toții nevoie. De exemplu, s-ar putea prezenta un eveniment, o personaliatate, care, eventual, să aibă legatură cu prezentul (sa fie un exemplu/contraexemplu). Personal, nu mă pricep la istorie, dar poate sunt colegi care au citit mai mult, care sunt pasionați, care ar putea ține niște prelegeri pertinente. În orice caz, îl avem pe dl. Prof., care ar putea să ne spună oricând despre istorie.
d. Optimism/pesimism/realism. S-a accentuat faptul că trebuie sa fim realiști. Probabil că așa și trebuie, însă nu întotdeauna este așa usor să-ți dai seama de realitate. Nu de puține ori, în viață se întâmpla să ne confruntăm cu niște situații despre care să avem niște păreri și să avem impresia că judecăm realist, dar să ne dăm seama, peste ceva timp, că ne-am înșelat. Bătrânii, cu înțelepciunea lor (acei bătrâni ”deschiși la minte”, nu cei care au ”rămas în lumea lor”), sunt probabil, cei mai apți de a fi realiști. Personal, întotdeauna mă aștept să văd anumite situații cu alți ochi peste câțiva ani. Suntem tineri, nu avem de unde să stim toate datele problemei...multe ne sunt ascunse, de multe nu ne-am lovit încă. Dacă ar fi să fac o ordine, acesta ar fi:
- Să nu fim niciodată pesimiști. Argumente: nu avem de unde să știm ce se va întâmpla a doua zi sau peste o săptămână. Un pesimist este un inert. El vede răul în față, așa că încremenește în loc și nu mai are nicio acțiune, deoarece el „știe „ că oricum o să iasă rău – e pesimist. Un pesimist nu-și dă ocazia să greșească, așa cum nu-și dă ocazia să fie surprins. Oricât de rea ar fi o viziune despre viitor, cu siguranță ea va rămâne mereu la fel de rea, dacă nu acționăm să o schimbăm spre mai bine.
- Să fim optimiști și realiști mereu, ca o stare de bază. ”Metabolismul bazal” să fie optimismul, însă acesta să aibă” mecanisme de reglare” tributare realismului. Consider că este foarte bine să fim optimiști, precum copiii- să ne bucurăm și să visăm, dar să nu avem ”vise”, ci ”visuri”(=scopuri). Un optimist este un om cu inițiativă – el are putere să facă lucruri, deoarece vede fericire în ele. Un optimist, care este controlat de realism, are forță să facă lucruri, vede cu realism situația (atât cât poate vedea și anticipa) și acționează în continuare cu energie, cunoscând riscurile, fiind cât de cât pregătit pentru un final negativ. El totuși va lupta pentru un final bun.
e. Legat de repetarea noțiunilor/prezentărilor – niciodată nu strică să verifici că ai înteles bine o noțiune, așa că nu mă deranjează să aud de mai multe ori același lucru.
f. Modele/ antimodele – Fiecare dintre noi simțim și avem nevoia de a ne raporta la un model. Mi-a plăcut faptul că dl prof. A dat drept model un om care nu face parte dintre marile personalități ale lumii, ci un om care i-a călăuzit cu adevărat pașii în viață. Un model poate fi și un om fără carte de la țară, dar care are mintea limpede și o inteligență care nu se cultivă în școli. Bineînțeles, putem avea mai multe modele în viață, fiecare pt un anumit palier. De exemplu, modelul meu în medicină este Vraciul, din cartea Vraciul.Profesorul Wilczur, de T.D. Mostowics.
g. Sper să se reia discuția despre HBV – este un risc pt oricare medic și aș vrea să știu mai multe despre vaccinare și de ce nu este obligatorie și gratuită pentru personalul medical.
h. Aș fi vrut ca dl. Prof să mai de-a sfaturi din gama ”gargare și metode de relaxare”. Eu am reușit să aplic una din metodele prezentate anul trecut și chiar a mers (cea cu ridicarea membrelor rând pe rând din decubit dorsal, până ce nu se mai poate mișca niciun deget)
e. ERASMUS și unele miraje ale occidentului – Cred că fiecare dintre noi ar trebui să gustăm și din ce are de oferit occidentul. Putem învăța oricând ceva. Eu nu am avut o astfel de experiență, însă planuiesc să încerc cât de curând. Vreau să știu, și să simt pe prorpia piele cum este medicina în alte părți și de ce e mai bine/mai rău la ei față de la noi.
Durata prezentării și aspecte de îmbunătățit– potrivită, m-aș fi bucurat dacă ar fi fost mai lungă și să se mai prezinte și alte lucruri devenite clasice în prezentările dlui prof : sfaturi medicale, mai multă istorie, etc.

De unde stim? Mihaela (IV)
Mihaela a prezentat punctat istoria Medicinii, nu cu scopul unei prelegeri istorice, ci cu scopul de a ne sensibiliza și de a ne face să întelegem că tot ce deținem noi în prezent este pentru că a existat un trecut. Personal, îmi place foarte mult să citesc cărți de medicină cât mai vechi. Unele dintre ele mi s-au părut opere de artă, unde se vedea ”negru pe alb ” cât de pasionați erau acei oameni. Erau întru totul dedicați pasiunii lor. Ei nu știau, însă banuiau și aveau o nevoie acerbă de afla dacă banuielile lor erau sau nu adevărate. De multe ori am auzit ”cartea aia e depășită”, nu mai e valabil nimic din ea. De parcă avem vreo certitudine că ce este în cărțile actualizate, moderne este adevărat, REAL. Cel mai probabil peste câteva zeci de ani, fizica cuantica, cu teoriile ei va preschimba cu totul felul în care înțelegem noi astăzi medicina. Deja la cursul de imunologie dna.prof. ne dă explicații cuantice, deja lucrurile se schimbă. Noi nu putem observa prea bine aceste lucruri din 2 motive:nu suntem prea bine informați, ne e greu să acceptăm. Așa s-a întâmplat și cu predecesorii noștri. Trebuie să fim deschiși evoluției, însă și mai important trebuie să vedem de unde am început și unde am ajuns. Este tot o evoluție. O evoluție pe care trebuie sa o onorăm. În plus, după părerea mea, dacă citim și cărțile vechi și pe cele noi ne vom face o idee mult mai profundă despre medicină. O să ma limitez la acest comentariu, deși mi-ar placea să zic mai mult
Aspecte pozitive
– alegerea prezentării și ideea exprimată – denotă maturitate și profunzime. Mi-am plăcut că a gesticulat și că a organizat prezentarea sub forma unei călătorii în timp.
– Mihaela a evoluat foarte mult în timp, prezentările ei sunt mult mai interactive și ea are mai multă încredere în sine.
Aspecte de îmbunătățit– erau momente în care Mihaela lăsa impresia că recită, asta datorită emoțiilor.
Sugestii de îmbunătățire – să fie mai relaxată și să nu se mai gândească, dacă se gândea, la faptul că are emoții. Să vorbească și să explice ca și cum ar fi doar ea în cameră

Prima poză a zilei –MIP
Chiar dacă sunt în anul III, pentru mine a fost un exercițiu bun de reamintire a noțiunilor simple de microbiologie și un exercițiu care întotdeauna, la orice vârstă este binevenit. Dacă vom învăța de pe acum arta observării și analizării a tot ce avem pe lângă noi, vom deveni medici capabile să „scaneze„ pacienții din cap până în picioare în mod corect, detaliat, sistematizat - deci rapid.
Am observat că s-a tot pus accentul pe faptul că colegii din anul II nu au făcut încă la histologie anumite noțiuni. Este mai bine că nu au făcut, deoarece astfel nu sunt influențați – pot doar să observe, ceea ce ar și trebui să facă.
Aspecte pozitive – faptul că nu s-a pus accent pe diagnostic, ci pe observație.
Sugestii de îmbunătățire – pentru început(până ce colegii mai mici vor învăța cum să facă o interpretare a pozei zile), cel ce ține prezentarea să orienteze interpretarea, adică să ceară , pe rând:
- Să se menționeze ce avem frotiu/cultură
- Să se menționeze ce colorație
- Să se menționeze dacă e produs patologic sau produs din cultură
- Să se enumere pe rând, fără a se detalia toate tipurile de structuri prezente în imagine (ex: sunt niște formațiuni mai mari și unele mai mici)
- Să se ia pe rând fiecare structură distinctă și să se analizeze și să se propună un nume sau mai multe(ex: structurile roșii au citoplasmă colorată în roșu în mod neuniform, dar nu au nucleu, forma lor este aproximativ aceeași - dg - hematie)
Dacă pentru început se vor orienta pașii interpretării, colegii vor deprinde o anumită conduită și ulterior nu va mai fi nevoie ca prezentatorul să le „dicteze„ pașii.
Aspecte de îmbunătățit – dl. Prof. A spus că celor din seriile lor le-a spus cum trebuie interpretată o poză – trebuie avut în vedere că la cerc vin studenți din toate seriile, care nu au avut contact cu sfaturile dlui prof.

Despre o patologie cutanată – FMM

Aspecte pozitive:
- A fost pregătită ca un dascăl pasionat. A intuit foarte bine noțiunile ce aveau nevoie de explicații, ba mai mult, scopul prezentării ei nu a fost să prezinte o patologie, ci s-a folosit de un caz pentru a putea explica niște noțiuni semiologice, care sunt extraordinar de utile. Eu personal nu știam că la niște macule confluate spunem pată (este un cuvând atât de simplu, însă eu nu știam că se poate folosi în acest context), așa cum nu știam de placardă. Prezentarea ei mi-a adus un plus de cunoștinte.
Aș vrea să fac o mențiune. Anul trecut, o altă colegă din anul 5 a explicat ce înseamnă maculă/papulă/veziculă/ulcerație, crustă meliceră. Anul acesta Mădălina mi-a completat cunoștințele.
- După prezentarea pozei și a noțiunilor semiologice, Mădălina a prezentat și noțiuni despre anamneză, distribuție, teste diagnostice, tratament, ceea ce a adus un plus de informație, fără a fi prea detaliată, ceea ce e bine . Picătură cu picătură s-a făcut oceanul – nu trebuie să aflăm totul dintr-o dată, ci puțin în fiecare zi.
- Slide-urile au fost foarte bine organizate
- A comunicat foarte bine cu publicul, i-a întrebat cum ar putea descrie leziunile prezentate atât în poza cu pacientul cât și în cele explicative
- A fost deschisă și avut o prezentă foarte placută.
Prezentarea Mădălinei a foarte bună, eu nu pot să obiectivez niciun aspect de îmbunătățit.

A doua poză a zilei

Aspecte de îmbunătățit – După părerea mea, dacă prezentatorul nu a putut ajunge ar fi trebuit să se anuleze cu totul prezentarea. Motive: probabil că dacă ar fi fost ținută prezentarea de cine trebuia ar fi fost mult mai bine organizată și educativă. Adelina a fost puțin emoționată și a avut tendința să sară peste interpretarea propriu zisă de către public a imaginilor. Acest lucru ar fi putut fi făcut, chiar dacă nu era prezentarea ei . Ne-am fi lămurit împreună despre ce era în imagini.
Aspecte pozitive – este, totuși, de apreciat faptul că Adelina s-a pregătit într-un timp foarte scurt și a ținut prezentarea cât de bine a putut ea.
Sugestii de îmbunătățire
– aceleași ca și la prima poză a zilei, cu mențiunea că în acest caz ar fi trebuit să se observe/analizeze/explice foarte bine noțiunile histologice (colegii din anii mici nu le știau/ colegii din anii mari și le aminteau) și să se facă diagnostic diferențial –de ce este așa și nu este altfel.
– Fiecare poză din acel ppt ar fi putut fi un exercițiu foarte bun de observație – au fost variate – preparat din biopsie (probabil), frotiu din cultură, cultură de bacterii. Pe baza tuturor acelor imagini ar fi putut fi stabilite foarte multe noțiuni.

Nefritic/nefrotic
Această ultimă prezentare a precipitat puțin atmosfera. Domnul profesor a cerut foarte multe explicații, ceea ce a fost bine, dar în anasamblu prezentarea a fost dezordonată, cu mult prea multe întreruperi, care au tăiat din flueța prezentării, făcând-o mult mai greu de urmărit, mai ales că era un caz clinic.
Aspecte pozitive
– Colega nostră a pregătit un caz greu, pe care l-a luat de pe NEJM, în condițiile în care ea era în stagiul de nefrologie
– Dat fiind faptul că întreruperile au fost nenumărate și atmopsfera ușor apăsătoare, ea și-a menținut calmul și a dus prezentarea la bun sfârșit fără să pară agasată de situație.
– A pus bibliografia la sfârșitul prezentării, ceea ce este foarte bine, deoarece astfel putem să citim și noi cazul și să-l înțelegem mai bine

Aspecte de îmbunătățit și sugestii
- Nu mi-a plăcut faptul că a prezentat destul de repede cazul (atunci când nu era întreruptă), personal mi-a fost foarte greu să o urmăresc în condițiile în care am destul de mult exercițiu
- Ar fi trebuit explicate anticipativ multe(majoritatea) dintre noțiunile prezentate, astfel prezentarea ar fi fost mult mai liniștită și fluentă
- Ar fi trebuit insistat asupra colaborării cu publicul, mai ales în interpretarea imaginilor
- Pe slide nu erau trecute sufieciente informații. As fi preferat să fie mai multe slideuri cu detalii (ex: APP-uri un singur slide cu appurile trecute și discutate fiecare în parte)
- Evoluția de-a lungul timpului ar fi trebuit, de asemenea notată pe slide, eventual facut un grafic. Astfel ar fi fost mult mai usor de urmărit. De asemenea, ar fi trebuit să se interpreteze fiecare punct al evoluției, nu doar să se enumere
- La valorile unor măsurători (TA, SpO2 să se treacă și intervalele normale) – până la urmă, noi ca dostori avem acele intervale trecute chiar și pe buletinele de analize.
- Imaginile histopatologice și CT ar fi prebui interpretate de către public și explicate în detaliu, astfel ”cazul clinic” ar fi inclus și ”poza zilei” – mai mult exercițiu.
- In final eu nu am înțeles diferența dintre nefritic/nefrotic
Mi s-a părut un caz clinic greu, care ar fi avut nevoie de cel puțin 30 de minute alocate, dar care s-ar fi putut întinde și mai mult, care ar fi oferit ocazia explicării nultor noțiuni de la cele mai simple (ex:ce înseamnă antecedente personale patologice) până la cele mai complexe (ex: diferența dintre nefritic/nefrotic)

Datorita unor probleme tehnice, trimit feedback-ul de pe acest cont
Lupan Ana-Mihaela
S VIII Gr 125

1. Întreaga întâlnire
Prezentarea succintă a programului la începutul fiecărui cerc este necesară și am apreciat că au fost trecute și duratele anticipate pentru fiecare prezentare.
Unul dintre aspectele pozitive pe care îl menționez este diversitatea temelor abordate în cadrul întâlnirii, atingând informații din medicină (diverse materii, nu doar microbiologie), sistemul medical, programul Erasmus, etc. În plus, a existat un echilibru între tipurile de prezentări și ordinea acestora mi s-a părut potrivită.
Tot legat de ordine, dar într-un alt sens al cuvântului, domnul profesor ne sfătuiește mereu să fim disciplinați și să vorbim pe rând, tare, clar și numai după ce am ridicat mâna și am fost numiți. Este foarte important să vorbim doar atunci când ni se oferă cuvântul și să aplicăm acest lucru tot timpul, nu doar la cercul de microbiologie, aici fiind un loc bun pentru a căpăta acest obicei.
Am observat că studenții de anul II au fost mai activi decât la primul cerc și au încercat să răspundă la cât mai multe întrebări, probabil și datorită faptului că am fost mai puțini studenți de data aceasta.
În cadrul cercului, avem oportunitatea de a ne dezvolta spiritul de observație și de a deveni mai atenți la detalii, după ce am depistat informațiile generale. Totodată, suntem încurajați să punem întrebări și numai așa putem învăța.
Cu privire la durată, nu știu care a fost aceasta pentru întreaga întâlnire întrucât am fost nevoită să plec după prezentarea Mădălinei la cursul de biochimie clinică, dar durata celor 4 prezentări la care am asistat a fost foarte bună.

2.1. Mesajul de deschidere, mesajele transmise - MI Popa
Faptul că întrebarea de vineri dacă ne dorim să fie susținută și prezentarea "ce trebuie să facă un prezentator", spre deosebire de miercuri, a fost retorică, mi s-a părut o alegere înțeleaptă, ca dovadă a dorinței de a ne trata pe toți în mod egal și de a nu exista informații ce nu au fost prezentate tuturor.
Modalitatea de a transmite diverse mesaje concomitent cu proiectarea slide-ului cu ideile principale și revenirea asupra acestuia în timpul prezentării dar și alegerea de a îngroșa subiectele despre care se vorbește în momentul respectiv îi ajută pe cei din public să urmărească mai ușor prezentarea.
Recomandarea de a citi și puțină istorie, chiar dacă studiem medicina - adesea, pentru a înțelege de ce se petrec/s-au petrecut anumite lucruri, trebuie să cunoaștem contextul evenimentului și ce alte evenimente importante au mai avut loc în perioada respectivă. Multe momente ale trecutului au influențat viitorul, respectiv prezentul nostru și indiferent de meseria pe care o avem, au avut repercursiuni și asupra noastră. Pentru a nu repeta greșelile predecesorilor noștri trebui să știm în primul rând care au fost acestea!
Adoptarea unei gândiri realiste este o decizie corectă, situarea într-o poziție de echilibru este cea sănătoasă; excesele, fie pozitive, fie negative, ne îndepărtează de obiectivism și de capacitatea de a acționa corespunzător, însă niciodată nu trebuie să ne pierdem speranța.
Imaginea cozilor de la secțiile de votare din străinătate ilustrează batjocura la adresa românilor. Este inacceptabil ca aceștia să aștepte până la 8 ore pentru a vota, iar apoi să li se închidă ușile în nas! În orice țară ar fi plecat, ei sunt în continuare români și au dreptul să le pese de ceea ce se întâmplă în țara noastră și să-și dorească binele poporului nostru.
Ideea de a primi feed-back la mesajul feed-back scris de studenți mi se pare foarte bună, domnul profesor punctează idei importante pe care cel ce le-a primit ar trebui să le aibă în vedere și să nu se supere dacă a fost criticat, ci să încerce ca data viitoare să fie redacteze un feed-back mai bun.
Este posibil ca acei colegi care au fost ușor deranjați de faptul că anumite mesaje transmise la curs au fost repetate și la cerc să nu își fi dat seama că sunt în sală și studenți care nu fac cursul de microbiologie cu domnul profesor (când prezentăm, este bine să avem în vedere pentru cine facem acest lucru și că publicul este cel important, ci nu prezentatorul) și totodată să fi uitat de proverbul "Repetiția e mama învățăturii" sau să nu se fi gândit la acesta când au scris feed-back-ul. În anul II, mi-am pus întrebarea de ce domnul profesor repetă anumite mesaje și răspunsul pe care mi l-am oferit a fost că e o persoană înțeleaptă care a trecut prin multe lucruri pe parcursul vieții și cu siguranță mesajele repetate sunt importante (menționez că o parte dintre mesajele domnului profesor ne-au fost oferite și de alte cadre didactice), iar dumnealui își dorește ca noi să le înțelegem și să le reținem. Chiar dacă suntem studenți la medicină, nu suntem niște roboței care memorează tot ce aud și văd, iar în timp mai intervine și uitarea, iar reîmprospătarea memoriei este binevenită.
În legătură cu modelele și opusul lor, se întâmplă ca uneori să găsim modele mai potrivite în trecut și consider că e bine să avem în vedere un câmp mai larg pe care să-l cercetăm și să nu ne rezumăm doar la prezent.
Respectarea pașilor în demersul firesc al lucrurilor este foarte importantă pentru construirea unei baze solide peste care să adăugăm mai târziu informații și să nu ne temem că baza va ceda. Sfatul de a nu sări pași ne este oferit aproape la fiecare curs de semiologie și domnul profesor utilizează o comparație frumoasă: ne spune să nu mai sărim direct la câte o frunzuliță a copacului, ci să trecem mai întâi prin ramură.
Povestirea din timpul gărzii e un exemplu potrivit al faptului că domnul profesor este un model pentru noi, studenții. Alegerea căii credinței e o decizie dificilă, însă odată împlinită, un pas important e să o putem confirma și celor din jurul nostru.
Mă bucur că am aflat de existența unei instituții medicale care este așa cum trebuie să fie pentru studenți și sper să fac și eu stagiul de pneumologie la Institutul Marius Nasta.
Din nefericire, modele asemenea Seniorului Corneliu Coposu nu cred că mai există în prezent și iată că e indicat să căutăm exemple și din trecut. La momentul actual, ipocrizia personalităților care apar la emisiunile de la televizor este evidentă, se pare că nimic nu le mai poate controla, iar lucrurile merg într-o direcție greșită...
Multe lucruri și mai ales persoane ajungem să le prețuim doar după ce le pierdem, când deja este prea târziu și observăm că ne este mai greu fără ele, dar rareori ne gândim în timp ce ne sunt alături că trebuie să le mulțumim pentru sprijinul lor și să răspundem cu bine la binele primit.
Așadar, domnul profesor a argumentat ideea că există modele/anti-modele și în istorie, nu doar în prezent, prin exemple sugestive.
În legătură cu diversele aspecte despre bursele Erasmus, e foarte important să învățăm să luăm decizii singuri (din punctul acesta de vedere, consider că cei care locuiesc la cămin/ nu sunt din București au posibilitatea de a învăța cum să se descurce singuri) întrucât mai devreme sau mai târziu, vom fi singuri și va trebui să mergem mai departe și să luptăm în continuare.
Nu se știe niciodată în ce circumstanțe vom ajunge și ce oportunități vom avea; orice limbă străină învățată ne prinde bine și mai ales să aprofundăm măcar alte două limbi (printre care și engleza) în afară de limba română și să facem față cu ușurință unei conversații în limbile respective. Prin participarea la orice proiect internațional avem posibilitatea de a exersa, însă dacă locuim timp de minim 6 luni în țara respectivă, progresele vor fi vizibil mai bune.
Mesajul despre Erasmus și unele miraje ale Occidentului scris de colega din anul IV a ilustrat și aspecte negative de care ne putem lovi prin participarea în acest program, oferindu-ne o imagine realistă despre această experiență și subliniind faptul că unele lucruri sunt mai bine predate și puse în practică la noi în țară.
Nu doar în timpul formării noastre ca viitori medici, ci și atunci când vom practica această meserie, va fi important să nu sărim peste pași. Chiar dacă dispunem de aparatură performantă, de multe ori putem pune un diagnostic de certitudine în urma unei anamneze riguroase și a examenului obiectiv complet și corect realizat. Trebuie să fim întotdeauna echilibrați și să analizăm toate opțiunile pe care le avem, ci nu să decidem direct să iradiem pacientul, ca în cazul prezentat la cerc, când nu era necesar.
Sper ca mai devreme de sfârșitul anului III să pot realiza anamneza și examenul obiectiv complet în 20 de minute, dar știu că mai am mult de lucru până voi realiza această performanță. E important ca după orice simptom/semn despre care auzim/îl vedem să ne punem întrebarea de ce apare și să înțelegem mecanismele. Altfel, sunt doar informații memorate pe din afară pe care le vom uita într-un timp foarte scurt.
În plus, la fel de important este să facem conexiuni între noțiunile învățate la diverse materii, am înțeles lucrul acesta din anul II, iar acum profesorii insistă mai mult și ne pun să facem legături; am văzut cât de important este bagajul de informații pe care l-am strâns în primii 2 ani și cât de necesar ne este, iar foarte multe dintre aceste noțiuni au aplicabilitate în practică.
Referitor la modul de prezentare al mesajului colegei mai mari, cred că ne putem descurca să citim textul de pe slide în timp ce domnul profesor face câteva comentarii și că nu e necesar să ne fie acordate câteva secunde să le citim (le putem lectura și acasă). Un aspect pozitiv pentru modul de prezentare este bolduirea cuvintelor cheie, iar despre edemul pulmonar acut cardiogen și expectorația rozată le recomand și colegilor din anul II să citească.
Din întâmplările nefericite ale colegilor despre care ne-a povestit domnul profesor reiese că în sistemul medical românesc încă există multe probleme, pornind de la studenți până la medici. Fiecare încearcă să paseze vina asupra altcuiva și să se deculpabilizeze pe sine.
Exemplul colegei care s-a speriat când a aflat de rezultatele pozitive pentru anticorpi anti HBV subliniază pe deoparte faptul că nu învățăm suficient, dar și că nu știm ce vaccinuri ni s-au făcut sau că nu avem acces imediat la fișa de vaccinare.
Uneori ne este rușine că nu știm atât de multe lucruri, dar nu facem nimic pentru a îndrepta situația. Știm cu toții că avem de învățat tot timpul, dar cel mai important e să dobândim tendința de a învăța. Dacă nu facem acest lucru, e posibil să rămână lucruri pe care nu le cunoaștem.
Mi-ar plăcea ca la fiecare cerc domnul profesor să ne amintească despre praznicul a diferiți sfinți ce are loc în perioada întâlnirii respective.
Durata introducerii a fost potrivită, chiar dacă s-a depășit durata apreciată înainte.

2.2. De unde știm? - Mihaela (anul 4, a prezentat MI Popa)
Am apreciat faptul că domnul profesor a încercat să respecte programul întâlnirii de miercuri și să ne trateze pe toți în mod egal, fără să creeze diferențe între cele două întâlniri și a prezentat dumnealui în locul Mihaelei.
Mi-ar fi plăcut să fi asistat și la prezentarea ei și să le pot compara.
Titlul prezentării este interesant și atrage atenția, după ce l-am văzut, mi-a stârnit curiozitatea. În general, formularea unui titlu sub formă de întrebare e o modalitate de a-i determina pe ascultători să urmărească cu interes prezentarea.
Mihaela a omis să treacă pe primul slide anul de studiu, dar având în vedere că vineri nu a prezentat ea, acest detaliu nu a avut o relevanță prea mare. Adeseori, când evaluez o prezentare, mă raportez și la anul în care este prezentatorul și mă gândesc și la nivelul de cunoștințe pe care acesta le are/ar trebui să le aibă.
Slide-urile nu sunt încărcate cu text, conțin imagini sugestive (o parte dintre acestea sunt chiar amuzante) și citate interesante. Tematica prezentării se încadrează la istoria medicinei, iar informațiile au fost prezentate în ordine cronologică, pornind de la Platon și Hipocrate și încheind cu descoperiri din genetică și activitatea actuală a Mihaelei în cercetarea imunologică. O prezentare bună conține la sfârșit câteva concluzii care punctează ideile principale ale expunerii pe care cei din public le vor reține ușor.
Comparația între varianta originală și cea modernă ale jurământului lui Hipocrate sugerează evoluția lucrurilor din medicină de-a lungul unei perioade de peste 2400 de ani și este bine că Mihaela a subliniat cu roșu una dintre axiomele medicinei, însă eu aș fi pus acest slide înainte de concluzii.
Dintre mesajele transmise, cel mai important mi s-a părut acela de a nu fi doar medici, ci și oameni.
Există metode aplicabile în prezent ce au fost introduse în practică încă din secolul 14 și pe care le considerăm în continuare eficiente în medicină, precum carantina, aplicată în trecut în timpul epidemiilor de ciumă, dar și în prezent pentru persoanele infectate cu virusul Ebola. Mi s-a părut interesantă informația recentă despre situația din Canada și Australia care nu mai oferă vize celor veniți din țările în care există pacienți diagnosticați cu boala Ebola. Este o măsură preventivă importantă și vom avea ocazia să observăm rezultate în viitorul apropiat, însă este bine să avem în vedere și pozițiile geografice ale statelor respective, să le comparăm cu cea a României și să ne gândim ce alte soluții există ținând cont că nu e foarte eficientă închiderea graniței unei țări ale cărei frontiere îl despart de alte state doar pe o distanță mai mică de 10% din total prin Marea Neagră, restul fiind spațiu terestru sau acvatic mult mai ușor de traversat.
M-am amuzat când am văzut care era costumul de doctor în timpul acelor epidemii, dar am înțeles că fiecare piesă nu era aleasă întâmplător și că noi, ca viitori medici trebuie să ne luăm măsuri preventive atât pentru binele pacienților noștri cât și al nostru.
Harta realizată de John Snow e un exemplu bun de exprimare a rezultatelor obținute în urma unui studiu epidemiologic, obținând o informație importantă: numărul de cazuri de holeră era mai mare în jurul unei surse de apă, iar astfel s-a dovedit care este modul de transmitere a bolii.
În prezentare, domnul profesor a făcut multe referiri din microbiologie (Yersinia pestis, bacilul tuberculos, vibrionul holeric, etc) și a fost o bună ocazie pentru cei de anul II de a se familiariza deja cu o parte din noțiuni, iar cei mai mari au avut șansa de a le recapitula.
Acțiunea de la Valea Plopului este demnă de multe laude și îl felicit pentru domnul profesor pentru inițiativă și mai ales pentru rezultatele obținute, dar și pe colegii care au fost acolo.
Durata prezentării a fost adecvată.

2.3. Prima poză a zilei - MI Popa
Domnul profesor a precizat încă de la început care este scopul acestui tip de prezentare, și anume să ne dezvoltăm spiritul de observație și abilitățile de a descrie ceea ce vedem, pornind de parametri generali (frotiu din sânge), până la cele mai mici detalii (cei doi coci dispuși in diplo).
Am apreciat faptul că studenții din anul II au fost activi și au încercat să descrie ceea ce au văzut în fotografie.
În partea a doua a prezentării, a fost expus cazul din spatele imaginii, iar întreaga prezentare a fost un model de "așa da" pentru tipul "fotografia zilei".
Domnul profesor a insistat în final pe importanța bacteriemiei cu Streptococcus pneumoniae și a coagulării intravasculare diseminate, un diagnostic cu potențial letal, insistând și asupra faptului că examinarea pacientului și interpretarea rezultatelor analizelor de laborator cu punerea diagnosticului corect trebuie realizate cât mai rapid de la debutul simptomatologiei.
Prezentarea a fost foarte bine structurată și s-a adresat în principal studenților din anul II, îmbinând noțiuni de microbiologie, histologie și fiziologie și a fost o demonstrație a importanței de a reuși în a conecta informațiile pe care le acumulăm învățând la diferite materii.
Majoritatea răspunsurilor oferite de colegi au fost repetate de către domnul profesor, însă colega care a spus cum se numesc eritrocitele cu spiculi (acantocite) a vorbit destul de încet și nu cred că s-a auzit în toată sala (am stat destul de aproape de ea și nu am auzit ce a spus).
Dacă imaginea a fost preluată dintr-un caz prezentat pe un site, mi-ar fi plăcut ca la sfârșit să fie trecut și link-ul articolului respectiv pentru a avea posibilitatea de a vedea și rezultatele tuturor analizelor ce i s-au efectuat pacientei.
Durata unei astfel de prezentări nu trebuie să depășească 10 minute, iar domnul profesor s-a încadrat perfect în timp.

2.4. Despre o patologie cutanată - Mădălina-Maria, anul 5
Mădălina s-a prezentat la început, apoi a verificat dacă o auzim cu toții, întrebându-ne pe cei din sală; este foarte important să vorbim suficient de tare și clar în timp ce susținem o prezentare pentru a fi convinși că mesajele noastre sunt recepționate de către public.
În introducere, a menționat și care va fi subiectul discursului - prezentarea unui caz de la stagiul de nefrologie.
Prezentatoarea a adoptat un stil didactic bun, în primul rând ne-a explicat foarte bine leziunile de bază cutanate, ne-a descris pe rând fiecare leziune și apoi ne-a întrebat cum se numește; eu am interpretat acest moment ca pe o lecție de semiologie de la care am plecat cu "noțiunile învățate din clasă" (încă nu am făcut leziunile elementare ale tegumentului la semiologie) și cred că au fost explicate pe înțelesul tuturor, chiar și pentru studenții de anul II.
A ales imagini schematice, simple, ușor de reținut, pe care le-a expus după ce explica fiecare pereche de termeni, iar prin comparație, informațiile au fost reținute mai ușor. La imaginea cu fisura, eroziunea și ulcerația a procedat invers, ne-a oferit denumirile și ne-a rugat pe noi să încercăm să descriem ce vedem. În descrierea acestora, eu aș fi specificat și care sunt straturile tegumentului ce sunt afectate în fiecare tip de leziune.
Ulterior, a fost mult mai ușor să descriem fotografia cu pacientul, astfel s-au fixat mai bine noțiunile de semiologie, iar Mădălina a avut ocazia să vadă dacă noi am înțeles ceea ce ea ne-a explicat.
Informațiile despre parazitul Sarcoptes scabiei și manifestările clinice ale infecției cu acest parazitat au fost bine descrise, a explicat toți termenii pe care e posibil ca cei din sală să nu îi fi știut până la acel moment (prurit, grataj, rash, etc).
Ne-a îndemnat să descriem și leziunile din poza cu copilul, având în vedere localizarea acestora și tipul lor și un mesaj important pe care ni l-a transmis este că în teorie citim despre leziuni cu o localizare preferențială de exemplu în cazul acestui tip de infecție, însă în practică există și excepții de la regulă pe care trebuie să le avem în vedere.
A insistat și pe testele diagnostice din această infecție și pe schema de tratament, foarte importante în cazul unei infecții.
În ansamblu, ppt-ul a fost bine structurat, text puțin, schematic, prezentat într-o ordine logică și însoțit de multe imagini sugestive.
S-a încadrat în timpul pe care l-a apreciat inițial.
Ca aspecte de îmbunătățit, menționez că am sesizat și câteva momente de ezitare și bâlbâială, probabil datorită emoțiilor. A spus la un moment dat că parazitul preferă zone mai calde și mai "umejoare" - termenul mi s-a părut nepotrivit pentru prezentare, limbajul trebuie să fie mai formal. Am observat și ticul verbal cu "minunat"; a repetat de multe ori acest cuvânt și devenise ușor deranjant. Pe de-altă parte, am remarcat dorința ei de a ne încuraja să răspundem la întrebări și atitudinea preponderent degajată pe care a adoptat-o în timpul prezentării, mereu cu zâmbetul pe buze.

Cu respect,
Maringică Elena Florentina
Grupa 51, Seria IV, Anul III

Bună seara!

1. Întreaga întâlnire
În primul rând, mă bucur că s-a reușit organizarea a două întâlniri ale cercului în aceeași săptămână și sper să se păstreze acest program întrucât deocamdată vineri nu pot ajunge la cerc (se suprapune cu opționalul de biochimie clinică).
Prin împărțirea participanților în două grupuri: un grup să vină miercuri, iar celălalt vineri, consider că s-ar putea rezolva problema numărului prea mare de participanți; propun realizarea unui poll prin care să vedem opțiunile studenților pentru a forma două grupuri cu un număr de studenți aproximativ egal între cele două. O altă variantă ar putea fi organizarea într-o săptămână a două întâlniri pentru două grupuri diferite, iar săptămâna următoare să fie întâlnirile pentru alte două grupuri de participanți.
Având în vedere că pentru majoritatea studenților prezenți a fost prima întâlnire a cercului la care au participat, expunerea clară a modului de desfășurare a cercului a fost necesară, iar acest lucru a fost realizat pe parcusul cercului.
În legătură cu prezentarea programului la începutul fiecărei întâlniri, consider că e bine să fie trecute pe slide-ul respectiv și duratele aproximative ale fiecărei prezentări, mai ales atunci când studenții susțin prezentări pentru a realiza și exercițiul de a respecta timpul alocat prezentării fiecăruia.
Sper ca la întâlnirile următoare să se susțină prezentări de tipul "fotografia săptămânii", "caz clinic", "știați că?" de către studenți, mai ales de cei din anul II, dar și domnul profesor să revină cu sfaturile medicale și prezentările "știați că?".
Durata întregii întâlniri a fost potrivită în raport cu numărul și conținutul prezentărilor susținute. Am apreciat foarte mult punctualitatea domnului profesor în privința orei la care s-a început cercul, dar și în succesiunea prezentărilor.
M-am numărat printre persoanele care au afirmat că nu doresc pauză atunci când am fost întrebați de domnul profesor și consider că la o durată de două ore a cercului, prezentările se pot urmări cu atenție până la sfârșit și pauza nu e neapărat necesară, poate cel mult o scurtă pauză de 1-2 minute, asemeni pauzelor pe care le luam la cursurile de microbiologie, în cazul în care sunt mai mulți doritori să ia o scurtă pauză.

2.1. Mesajul de deschidere - Prof. MI Popa
Unul dintre aspectele pozitive care caracterizează introducerea este multitudinea de mesaje pe care domnul profesor a reușit să ni le transmită într-un timp atât de scurt.
Afirmația lui George Enescu ascunde un îndemn pentru fiecare dintre noi și cu toții ar trebui să încercăm acest exercițiu în fiecare zi; astfel, cred că am trece mai ușor peste greutățile pe care le întâmpinăm în calea noastră și am putea obține performanțe înalte, marele artist demonstrându-ne că prin îndeplinirea datoriei a ajuns pe culmi înalte, menținându-și poziția acolo.
Sfaturile care nu sunt legate de microbiologie sunt la fel de importante ca cele legate de această disciplină, și sper că și studenții din anul II, dar și ceilalți, le apreciază întrucât le vor fi de folos pe viitor.
Ideea de a utiliza un tifon pentru a pune urechea direct pe toracele pacientului ilustrează pe de-o parte că trebuie să ne adaptăm în orice situație atunci când e nevoie de ajutorul nostru, chiar și când nu avem un stetoscop la îndemână, iar pe de-altă parte faptul că medicina se bazează pe simțurile medicului și pe îndemânarea acestuia, iar pe acest lucru au insistat și asistenții de la semiologie, medicina practicându-se "deasupra bolnavului". Desigur că aparatura medicală oferă informații greu de obținut doar bazându-ne pe simțuri, însă poate furniza și date greșite, precum s-a dovedit și în studiile despre RMN care a mai dat și rateuri, nefiind o tehnologie imbatabilă, iar în multe situații, ceea ce medicul observă prin anamneză și prin examenul fizic îl orientează corect spre diagnosticul de certitudine.
Despre feed-back, voi insista asupra faptului că este foarte folositor în primul rând pentru cel care îl scrie și menționez că am observat acest lucru după ce am dat feed-back pentru fiecare întâlnire a cercului la care am participat anul trecut. Am observat că informațiile se fixează mai bine, iar pe parcurs, am descoperit noi aspecte despre care în feed-back-urile anterioare nu comentasem și ușor ușor am evoluat. Acum, sunt atentă la mai multe aspecte atunci când audiez o prezentare în cadrul unei conferințe sau la cursuri, nu doar la informațiile transmise prin intermediul acesteia, ci la toate aspectele pe care ne roagă domnul profesor să le tratăm în redactarea feed-back-ului: aspecte pozitive, aspecte de îmbunătățit și propuneri de îmbunătățire, vizând modul de prezentare, durata prezentării și mesajele transmise. Am apreciat faptul că în introducere domnul profesor le-a oferit explicațiile necesare celor veniți pentru prima dată la cerc, nu doar prin intermediul mail-ului trimis ulterior.
Din poziția celui care a susținut o prezentare, feed-back-ul este deosebit de important și recunosc că am fost dezamăgită când anul trecut am primit doar 3 mesaje de feed-back despre prezentarea mea. Am observat că cel mai puțin se insistă pe propunerile de îmbunătățire, când de fapt, acestea sunt cele mai necesare pentru prezentator. Prin urmare, îi încurajez pe toți studenții să ofere feed-back de fiecare dată când participă la cerc.
Mă bucur că domnul profesor nu omite niciodată să ne vorbească despre diverse momente din istoria românilor și a trecut pe slide-uri o parte dintre evenimentele importante din istoria noastră, iar la sfârșit a menționat că au existat oameni din țara noastră care și-au dat viața pentru noi. Modul de expunere informațiilor în ppt a fost bine realizat prin scrierea cu roșu a datei la care s-a petrecut evenimentul și descrierea succintă a acestuia, însoțite de câte o imagine potrivită, însă mi-ar fi plăcut ca domnul profesor să ne transmită mai multe informații în legătură cu evenimentele respective.
Faptul că în Cehia, Revoluția de Catifea a izbucnit când un singur om s-a trântit pe jos și s-a prefăcut mort, iar în România au murit 1000 de oameni la Revoluția din 1989 pentru ca nouă să ne fie bine astăzi e un exemplu care ar trebui să ne mobilizeze, să avem inițiativă. Prin puterea unui singur om s-a putut obține libertatea și fără a sacrifica 1000 de oameni. Astăzi avem dreptul la vot datorită acelor eroi, prin sacrificiul lor de atunci, ne-au oferit șansa ca noi să nu repetăm greșelile lor, iar pentru aceasta, trebuie să cunoaștem ceea ce s-a petrecut în trecut.
Rezultatele sondajului în legătură cu mersul la biserică sunt bine prezentate sub forma acelei diagrame, subliniind opțiunile cu cele mai multe, respectiv cele mai puține voturi, și exprimarea în procente a acestora facilitează citirea lor. Rezultatele reflectă lipsa de credință pe care a menționat-o și domnul profesor și faptul că lucrurile se desfășoară prost, cu toate că avem libertatea de a alege, respectiv dreptul la decizie, spre deosebire de perioada de dinainte de 1989, când oamenii erau constrânși în privința acestei alegeri. Este într-adevăr o decizie dificilă, iar dacă facem alegerea greșită, vom avea de suferit.
Exemplul oamenilor de pe Valea Prahovei care vând coșulețe cu fructe de pădure este unul minor în comparație cu cei care fură sau fac alte fapte necumpătate; ei consideră că sunt deștepți, fiind șmecheri, iar oamenii muncitori sunt fraieri ceea ce este doar o mentalitate greșită pe care noi nu trebuie să o adoptăm! Avem datoria să ne vedem de treaba noastră, să fim corecți și să îi respectăm pe cei din jurul nostru.
Rețeta medicală reprezintă un act medico-legal după cum ni s-a spus la farmacologie anul acesta și scrierea acesteia presupune asumarea unei responsabilități și trebuie realizată cu maximul de seriozitate. Medicii se află în poziția celor care îi ajută pe pacienți, ci nu le îngreunează situația prin redactarea unei rețete indescifrabile care ar putea consuma în mod inutil din timpul în care acel pacient ar putea fi tratat... La practica de vară și la semiologie până în acest moment am observat și eu că oamenii sunt destul de stresați atunci când se prezintă la medic și în general, vin într-o stare gravă. Vineri, la semiologie, am discutat cu un pacient în vârstă de 60 ani, a fost compliant și mi-a răspuns sincer la întrebările pe care i le-am adresat (marți mi-a permis să-i fac și o fotografie, prezenta steluțe vasculare la nivelul pomeților), dar mi-a spus că preferă să facă orice altceva decât să meargă la spital atunci când se simte rău și nici nu vrea să audă de medici, iar dânsul nu a fost prima persoană pe care am auzit-o spunând aceste vorbe...
Imaginea cu accidentul rutier reflectă consecințele nerespectării regulilor de circulație, mai ales prin depășirea limitei maxime de viteză pentru porțiunea de drum pe unde conducem, și este o lipsă de bun simț față de ceilalți șoferi din trafic, periclitând viața celorlalți șoferi, dar și pe a celui care încalcă legea, iar exemplul persoanei care s-a sinucis omorând 5 oameni nici nu ar trebui să existe! Consider că persoanele care au obținut permisul auto ar trebui să repete periodic testul psihologic și consultul medical pe care le-au susținut înainte de examenul auto propriu-zis, iar examinările respective să fie mai riguroase și mai stricte (iar aici intervin și medicii și corectitudinea lor), pentru a reduce numărul celor care comit asemenea fapte.
În legătură cu modelele, întotdeauna va exista riscul de a crede în modele care sunt în realitate anti-modele, probabil că cele din urmă îmbracă o "fațadă neagră" atrăgătoare și înșelătoare, iar ponderea anti-modelelor este în general mai mare și e dificil să găsim un model bun. Din păcate, modelele politice de astăzi se situează mai degrabă la polul opus, însă noi avem dreptul la alegere, nu trebuie să devenim complicii unor hoți corupți, ci trebuie să luptăm pentru dreptate, să îi îndepărtăm pe cei trădători, iar prin puterea exemplului, și ceilalți se vor speria.
Adoptarea unei mentalități colective, a unei colectivități de studenți, cu idei noi, cu inițiativă, ce își doresc schimbarea în bine, ar putea rezolva multe dintre problemele din această facultate.
Simona Halep se încadrează în categoria modelelor în acest moment, fiind o persoană cinstită, serioasă și muncitoare, care le mulțumește de fiecare dată românilor pentru sprijinul acordat. Am fost foarte bucuroasă miercuri când am aflat că a câștigat meciul cu Serena Williams și chiar după înfrângerea de astăzi, o susțin în continuare și sper că va deveni și mai bună decât este acum și că nu se va lăsa pervertită, odată ajunsă pe culmi înalte, după cum a afirmat și domnul profesor.
Observația e un simț important de care medicii au nevoie în practicarea meseriei lor, iar pentru obținerea performanțelor înalte e nevoie de practică, precum de multe ori avem nevoie de sfaturi bune și îi ascultăm pe cei mai mari care ne îndrumă, alteori e necesar să punem noi întrebările și de fiecare dată e bine să spunem ceea ce credem și să nu lăsăm timpul să treacă pe lângă noi. E adevărat că de multe ori începem o multitudine de lucruri, dar puține sunt acelea pe care le ducem la bun sfârșit, așadar e bine să ne întocmim un plan, să vedem care sunt prioritățile și să încercăm să încheiem lucrurile începute.
De multe ori, mass-media distorsionează imaginea realității și prezintă informațiile modificate, doar în ideea de a crește audiența. Povestirea despre primul pacient din România diagnosticat cu infecție HIV m-a impresionat și mi-aș dori ca domnul profesor să ne mai povestească astfel de situații care au avut loc în România, e o informație la care cred că aș fi avut mai greu acces.
Imaginea bradului care se sprijină de un vecin din pădure mi-a transmis un mesaj puternic de când am văzut-o pentru prima dată. Construirea unei rețele de oameni care se susțin unii pe alții în lupta cu sistemul care îi învrăjbește este în strânsă legătură cu mentalitatea colectivă. Există și lucruri care se obțin prin învățătură, nu prin luptă. Deocamdată nu realizăm cât de greu ne poate fi într-o situație dificilă, în care ne-am încurcat, și cât înseamnă să avem colegi la care să putem apela și care să ne ofere sprijinul lor, iar împreună să o ducem la bun sfârșit.
Referitor la modul de prezentare, suportul ppt al prezentării a fost bine realizat, cu text puțin, dar bogat în imagini care au ilustrat mesaje prețioase și au venit în completarea celor spuse.
Durata prezentării a fost potrivită.

2.2. Mesaj - Dr. Alexandru Muntean
Suportul ppt al unei prezentări este de cele mai multe ori necesar, însă domnul dr. Muntean ne-a demonstrat de data aceasta că se pot transmite mesaje ușor de reținut într-un mod clar și fără ajutorul calculatorului și a fost un exemplu pentru faptul că trebuie să descurcăm în orice situație.
Discursul ținut a fost degajat, încurajator și plin de entuziasm, iar durata mi s-a părut adecvată. Am apreciat faptul că s-a adaptat situației și s-a încadrat în timpul acordat pentru a respecta programul stabilit inițial.
Mi-a plăcut că ne-a povestit experiența sa în colectarea datelor de la cele 3 studente care au făcut tuberculoză anul trecut și ne-a definit ceea ce presupune efectiv realizarea unei anchete epidemiologice.
Ne-a informat asupra deschiderii aproape nelimitate pe care o avem către bibliografia medicală și modalitatea prin care putem accesa mai multe informații la biblioteca facultății, pe site-ul .
Dintre mesajele transmise, am reținut că în viața de medic e nevoie de har și mai ales de certitudine, iar a-ți lua rămas bun de la un pacient e o situație delicată și din nefericire vom fi puși în asemenea circumstanțe pentru că de multe ori pacienții sunt forțați să meargă la spital și se prezintă "în ultima clipă". Încercarea de a pasa pacientul de la un medic la altul e o greșeală frecvent întâlnită, iar uneori, pacienții sunt în situații critice și îi putem pierde pe drum pentru că nu le-am acordat suficientă atenție și i-am pasat mai departe, așadar e inclus în datoria noastră să îi tratăm cât de bine putem, să le dezrădăcinăm "frica de doctori" și să îi încurajăm să apeleze cu încredere la medici de fiecare dată când au nevoie.
Exemplul pacientei din provincie cu un dosar foarte bine realizat întărește ideea că se poate practica medicină de foarte bună calitate oriunde am fi și chiar dacă nu avem la dispoziție aparatură medicală.
Prin îndemnul "Haideți să facem ca aici să fie puțin altfel!" a încheiat armonios discursul, am simțit optimismul și motivația din spatele acestei afirmații. Sper că toți cei prezenți în sală au primit impulsul respectiv și că vor îmbrățișa această atitudine.

2.3. Despre călătorii - Prof. MI Popa
Înainte de prezentarea propriu zisă, domnul profesor, a descris ce am putea face la cerc, iar sugestia de a prezenta anumite lucruri ca și cum le-am fi realizat noi mi se pare foarte bună. De multe ori, e dificil să realizăm noi experimentele respective, mai ales când numărul de participanți la cerc este foarte mare, iar unele lucruri nu le putem realiza pratic în amfiteatrul din institut, însă expunerea unor rezultate din acest punct de vedere are un impact mai mare asupra audienței, iar informațiile se rețin mai ușor.
Pe lângă prezentările de tipul fotografia săptămânii și caz clinic, mi-ar plăcea să audiez și prezentări de filme în medicină (îmi amintesc că la una din întâlnirile cercului la care am participat în anul I, domnul profesor ne-a arătat un filmuleț cu înmânarea premiului Nobel pentru medicină lui Emil Palade în 1974).
Unul dintre aspectele pe care le apreciez cel mai mult la toți membrii catedrei de microbiologie de la Institutul Cantacuzino este sprijinul pe care îl oferă studenților și faptul că sunt tot timpul dornici să ne ajute și să ne sfătuiască.
Referitor la participarea la congrese, sunt convinsă că ideal este să participăm activ, susținând prezentări și sper să prezint și eu în cadrul unui astfel de eveniment cât mai curând.
Prezentarea succintă a călătoriei domnului profesor la Stockholm ne-a demonstrat că o astfel de plecare în străinătate nu este o ocazie pentru distracție, ci din contră, sunt necesare pregătiri în avans, programul evenimentului este cel mai adesea încărcat și de multe ori apar și surprize neplăcute pentru că orașul respectiv nu ne este cunoscut sau pentru că ne cuprinde oboseala, însă aceasta nu trebuie considerată o scuză în meseria noastră și în oricare altă meserie, precum reiese și din exemplul situației în care medicul este de gardă.
Cu privire la serviciile din străinătate și recuperarea laptop-ului pierdut, iată că există și oameni care își îndeplinesc datoria cu conștiinciozitate.
Modul de prezentare tip jurnal, cu o notă amuzantă a creat o atmosferă relaxantă, a fost ca o scurtă pauză de la tipul clasic de prezentări, domnul profesor reușind să le răspundă prin intermediul acestei scurte povestiri și celor care îl întreabă ce mai fac.
Durata mi s-a părut potrivită.

2.4. Fotografia săptămânii - Octavian Ioghen
Ca aspecte pozitive, mi-a plăcut atitudinea relaxată a lui Octavian prin care i-a încurajat pe toți cei din public să răspundă la întrebările lui. A început prin a explica care este regula la acest tip de prezentare, și anume de a descrie ceea ce vedem. A reușit să descrie corect împreună cu publicul imaginea cu cele două mâini și cea cu frotiul din produs patologic, însă dialogul cu publicul ar putea fi îmbunătățit doar dacă cei din audiență ar încerca să fie cât mai activi și să răspundă la toate întrebările prezentatorului, în acest caz nu am nimic de reproșat prezentatorului.
A continuat cu prezentarea anamnezei, insistând asupra structurii și importanței acesteia, apoi cu examenul fizic. Mi-a plăcut că a descris cele 5 semne celsiene ale inflamației și că a ales o imagine amuzantă pentru reprezentarea acestora, imagine pe care am văzut-o și săptămâna trecută la lp-ul de anatomie patologică, iar la RMN a inclus și fotografia cu aspectul normal pentru a putea observa mai bine modificările patologice și pentru a le compara.
În momentul în care și-a dat seama că studenții din anul II nu cunoșteau anumiți termeni și proceduri pentru că încă nu studiaseră despre acestea la cursuri (precum colorația specifică pentru BAAR, IDR la PPD, tenosinovită, debridări, etc), a încercat să le explice pe înțelesul tuturor, însă a spus că IDR-ul se realizează subcutanat, probabil datorită emoțiilor sau oboselii, însă pe viitor este bine să fie mai atent atât prezentatorul cât și cei din public, mai ales că noi n-am avut nicio reacție.
În final, a prezentat diagnosticul și tratamentul aplicat, însă mi-ar fi plăcut să ne spună și ce tratament antibiotic i-a fost prescris pacientei și care a fost evoluția sub tratament.
Am apreciat că ne-a oferit și câteva informații despre Mycobacterium marinum, iar la concluzii, a subliniat că este important să urmăm anumite procedee în diagnostic și să avem în vedere în diagnosticul diferențial toate opțiunile posibile, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să ne citim constant și despre ceea ce nu aflăm la cursuri.
Tema aleasă mi s-a părut interesantă mai ales prin faptul că infecția cu Mycobacterium marinum poate provoca probleme în diagnosticul diferențial, după cum a afirmat și domnul profesor și că nu trebuie să uităm că și mycobacteriile netuberculoase pot provoca afecțiuni grave, nu doar Mycobacterium tuberculosis.
Slide-urile nu au fost încărcate cu text și imaginile alese au fost sugestive, prezentarea fiind bine structurată, dar eu aș fi trecut și bibliografia.
A vorbit suficient de tare și clar și a menținut atenția publicului pe tot parcursul prezentării prin întrebările adresate, însă majoritatea răspunsurilor date în sală nu cred că au fost auzite de toți, iar Octavian nu le-a repetat încât să le audă toată lumea.
Durata prezentării mi s-a părut puțin cam lungă, s-ar fi putut reduce cu 2-3 minute, întrucât micile ezitări de a răspunde din partea publicului au prelungit durata prezentării.
Mă bucur că domnul profesor l-a întrebat la final pe Octavian cât timp i-a luat pregătirea prezentării și sper că am înțeles cu toții că pentru o expunere de 20 de minute a unui caz clinic sunt necesare 5 ore de lucru și că nu este ușor, dar pentru rezultate bune trebuie să exersăm.

2.5. Sfaturi privind realizarea unei prezentări și utilizarea corectă a ajutorului vizual - Prof. MI Popa
Asistarea pentru a treia oară la această prezentare extrem de utilă m-a ajutat să îmi consolidez informațiile privind realizarea unei prezentări de succes.
Nu trebuie să uităm că persoanele importante din prezentare sunt cele din audiență și pentru a menține atenția publicului până la sfârșit și pentru a fi aproape siguri că mesajele noastre au fost recepționate, avem nevoie de ajutorul vizual. Însă este posibil să pice curentul și trebuie să ne asigurăm că putem susține prezentarea și în absența suportului ppt.
Prezentările cu folii mi se par interactive și seamănă cu "predatul la tablă", diferența fiind claritatea imaginii în favoarea foliilor. Îmi aduc aminte că la unul din primele cursuri de microbiologie de pe semestrul al II-lea, domnul profesor a realizat o clasificare a bacteriilor pe o folie transparentă, schema fiind foarte ușor de reținut.
Revenind la suportul ppt, toate recomandările privind simplitatea slide-urilor și cantitatea de informații de pe acestea, importanța sublinierilor și includerea imaginilor și graficelor cu date statistice sunt elemente cheie pentru realizarea prezentării. Este bine ca pe un slide să nu apară mai mult de un grafic, iar exemplele cu datele statistice și transpunerea lor în diagrame au fost bine alese.
Am reținut și faptul că un slide nu trebuie să rămână proiectat mai mult de 1'20'', altfel prezentarea devine prea lungă.
Alegerea culorilor scrisului este deosebit de importantă, adeseori am văzut suporturi ppt scrise cu toate culorile și prezentate la cursuri, iar datorită alegerii neadecvate a acestora, de multe ori îmi era greu să le urmăresc și pe lângă faptul că un slide conținea 15-20 de rânduri de scris, ppt-ul avea 70 de slide-uri, iar stilul adoptat era cel "karaoke". Așadar, paleta cromatică aleasă la editarea fontului este importantă.
Mi-au plăcut și mesajele vizând ascunderea intenționată de către persoane care știu cum se realizează corect un text, însă vor să promoveze produse prin tehnici de marketing, iar noi trebui să fim atenți la detalii pentru a nu ne păcăli.
Am apreciat faptul că au fost incluse în prezentare și imagini de la o conferință/congres, întărind ideea că există în continuare prezentări prost realizate, chiar și la evenimente naționale/internaționale.
Numeroasele exemple de tipul "așa nu!" referitoare la fiecare aspect discutat au completat informațiile și le-au făcut ușor de reținut.
Mi-ar plăcea ca la următoarele întâlniri domnul profesor să susțină o prezentare despre cum se fac studiile, din păcate de la cursurile de informatică și biostatistică nu am rămas cu prea multe informații.
Durata ultimei prezentări a fost potrivită.
În final, îi încurajez pe toți cei din anul II să susțină cât mai multe prezentări la cercul de microbiologie. Numai exersând vor reuși să obțină performanțe bune!

Cu respect,
Maringică Elena Florentina
Grupa 51, Seria IV, Anul III

Aceasta editie a cercului a impresionat din nou prin varietatea subiectelor abordate, prin multitudinea de informatii “proaspete” expuse si prin diversitatea perspectivelor prezentatorilor/ participantilor in legatura cu subiectele tratate. Durata cercului a fost mai scurta decat de obicei ( am inteles ca cei de anul 2 trebuiau sa ajunga la un curs ), ceea ce a fost un dezavantaj, intrucat lipsa pauzei a redus drastic capacitatea de concentrare a auditoriului in ultima parte, iar in cateva prezentari s-a simtit o tendinta de “galopare” prin informatii, facandu-le mai dificil de urmarit.

1. Introducere - prof. Mircea Ioan POPA

O parte foarte importanta a cercului, pe care am audiat-o cu mare drag si interes.
Filmuletul despre Mircea Vulcanescu a fost intr-adevar emotionant. Este pacat ca acest om care “ar fi stiut cum sa umple cum trebuie o arca”, acest model de generozitate, de modestie, de smerenie, de inteligenta si de dragoste de Omenire, face parte dintre cei a caror istorie nu se invata la scoala.
Imaginea cu placa comemorativa a Academiei Romane ne reaminteste de ideea de sacrificiu pentru un ideal si de faptul ca “uitarea poate naste noi monstri”. Cum si anul acesta m-am dezis de ce mi-am promis, sper ca macar anul viitor sa pot ajunge si eu la Ziua portilor deschise, pe 4 aprilie.
M-am bucurat sa il aud din nou pe domnul profesor vorbind despre Corneliu Coposu. Intoarcerea catre adevaratele modele este cu adevarat esentiala, iar “Seniorul” este fara indoiala unul dintre ele. Nu degeaba si nu intamplator statuia sa o priveste pe cea a lui Iuliu Maniu. Nu am stiut despre festivitatea de comemorare a 100 de ani de la nasterea acestuia de catre primaria sectorului 2, caci mi-ar fi facut placere sa particip. Imi pare rau ca la aceasta festivitate nu s-au regasit si tineri admiratori ai acestuia, dar ma intreb daca acest lucru se datoreaza lipsei de receptivitate a lor, sau a caracterului refractar manifestat de cei care ii cunosc cu adevarat istoria si care au considerat ca cei “mai tineri” n-ar fi putut sa o inteleaga. Eu nu l-am cunoscut pe “Senior” nici prin intermediul scolii, si nici prin al parintilor, ci prin lecturile proprii, ceea ce ma face sa ma intreb daca nu cumva bariera aceasta intre generatii n-a fost cumva impusa de inaintasii nostri printr-o serie de preconceptii nejustificate… Ii multumesc domnului profesor pentru increderea pe care dumnealui o are fata de noi, si pe care ne-o demonstreaza prezentandu-ne aceste fapte. Am ascultat cu mare drag cuvintele dumnealui : “Corneliu Coposu nu a fost umilit, pentru ca nu putea fi umilit. El era un urias, pe cand ei, doar niste pigmei.”
Dezmintirea ideii de “Omul din greseli invata” a fost doar partiala si ne-a invitat, ca de altfel in orice alt aspect al existentei noastre, sa fim cumpatati. Uneori ceea ce experimentam ne poate costa scump, asa ca este mai bine sa invatam din greselile altora, sa gandim in perspectiva si sa intuim urmarile pe care le pot avea actiunile noastre, mai ales cand vine vorba de neascultare.
Seria de sfaturi primite “intrebati-ascultati-spuneti-obsevati-duceti orice lucru la bun sfarsit” ar trebui sa stea drept etalon de buna conduit in toata activitatea noastra de studenti, de medici si de Oameni.
In legatura cu “admiterea” in cerc pe baza realizarii feed-back-ului : sper ca cei care refuza sa coopereze in acest mod vor intelege importanta unui astfel de “efort” inainte sa realizeze ( in orice context, nu neaparat la cerc ) o prezentare la care vor solicita un feedback pe care nu il vor primi. Pe de alta parte, m-am bucurat sa revad filmuletul de la activitatea practica de anul trecut, cu care au fost premiati “non-restantierii” la evaluari ale cercului.

2. Fotografia zilei 1 - Mihaela HUHU

Fotografia zilei s-a bazat pe complicatiile infectiei cu Neisseria meningitidis la un nou-nascut, complicatie ce a luat forma leziunilor petesiale cunoscute sub numele de purpura fulminans. Abordarea a fost foarte interesanta si potrivita, pornind de la un cadru larg ( manifestarea clinica a patologiei ), la un cadru restrans ( aspectul la microscopie optica si apoi la microscopie electronica a agentului patogen ), ceea ce a subliniat mesajul de a nu subestima capacitatea unui sistem “atat de mic” de a declansa un set de consecinte majore. Am apreciat mentionarea bibliografiei la final, intrucat in 15 minute de prezentare nu se pot acoperi toate aspectele interesante ale unei patologii de aceasta anvergura.
Completand “critica” foarte obiectiva pe care Mihaela si-a facut-o singura la sfarsitul intalnirii, as adauga ca aspecte de imbunatatit sa incerce sa nu se mai lase demoralizata in cazul in care simte lipsa de cooperare din partea publicului. De asemenea, ar putea sa recurga la intrebari cat mai tintite in locul descrierilor de structura a peretelui, a mecanismelor de actiune etc, eventual chiar intrebari cu raspuns de tip da/nu, pentru a da impresia de stapanire a situatiei.

3. Caz clinic - Anda Patricia IOAN

Patricia a ales un caz destul de dificil de abordat, complex si foarte curpinzator, in care a reusit sa integreze notiuni de microbiologie, virusologie si morfopatologie. Timpul pe care l-a alocat prezentarii mi s-a parut usor nepotrivit, fiind indicat sa fie mai extins. De asemenea, prezentarea a avut de suferit si din pricina abordarii : modul de prezentare a fost prea arid, au lipsit cu desavarsire fluctuatiile din glas, iar preocuparea excesiva de a nu se incurca si de a nu uita ceva i-au redus din posibilitatea de a stabili un contact adevarat cu publicul. I-as sugera ca pe viitor sa aleaga cazuri mai putin extinse, in care sa puna accent pe diagnostic ( partea de clinica si partea de laborator ) si pe particularitatile bolii in speta, reducand “spatiul” alocat notiunilor teoretice, fara insa a le neglija pe cele esentiale.
Cazul ne-a oferit acces catre un spetru larg de informatii noi – dermatita xerotica, dermatita herpetiforma sau boala Duhring (care, in ciuda numelui, nu este determinata de virusul herpetic, ci este o boala autoimuna), aspectul de tinta al leziunilor din eritemul multiform. Slide-urile au fost bine pregatite, iar utilizarea imaginilor a fost binevenita.
Ca sugestii de imbunatatire as dori sa punctez faptul ca nu s-au precizat de la inceput detalii despre pacient – despre stilul de viata, antecedente personale, patologice, heredocolaterale, eventuale alergii, care ar fi fost esentiale pentru urmarirea cazului ( cred ca aici ar fi putut “dizolva” bariera dintre ea si public, recurgand la o intrebare de tipul “Ce ati vrea sa stiti despre acest pacient?” ). De asemenea, la partea de diagnostic diferential, ar fi trebuit enumerate de la inceput toate posibilele cauze, si abia apoi dezvoltate si, asa cum a sugerat si un coleg in partea de discutii de final, era necesar sa recurga la un mic “artificiu” pentru a spori impactul stabilirii diagnosticului corect. Merita insistat pe agentul patologic din sifilis mai mult decat, de exemplu, pe evidentierea patologiei din sifilisul tertiar, tinand cont de faptul ca patologia pacientului se incadra la sifilis primar sau secundar. Ar fi putut sa insiste mai mult pe structura si patogenitatea Treponemei pallidum si in special pe particularitatile diagnosticului de laborator – mi-ar fi placut sa fi dezvoltat aspectele de utilizare a testelor non-treponemice si treponemice.

4. Știați că 1 - Adrian PĂUN

A fost surpriza acestei editii si in acelasi timp o lectie pentru noi toti! Felicitari lui Adrian pentru initiativa si pentru prezentarea realizata. Am apreciat felul in care si-a organizat discursul ( s-a resimtit experienta castigata in urma sesiunilor de debate ) si in care s-a folosit de cartonasele cu informatii suplimentare. A fost convingator, stapan pe el si usor de urmarit. S-a putut vedea ca s-a documentat pentru efectuarea prezentarii ( as fi preferat totusi o bibliografie in care sa precizeze exact studiile la care a facut referire ) ca a incercat sa inteleaga ceea ce a expus ( a evitat cu gratie situatiile in care ar fi putut fi “pus la zid”) si ca era pregatit sa dea lamuriri suplimentare in cazul in care ar fi fost intrebat. Slide-urile au fost bine realizate, cu informatii tintite, ce puteau fi parcurse fara a fi distras de la discursul sau. Durata prezentarii a fost potrivita si a reusit sa mentina atentia publicului pe tot parcursul acesteia.
Ca aspecte de imbunatatit : dupa cum am precizat, adaugarea bibliografiei si o revizuire mai atenta a suportului ppt – am sesizat cateva erori de typing, dar si scrierea incorecta a sindromului Stevens-Johnson.
Mesajul : Medicatia pentru infectia cu MRSA este o problema delicata, prin gravitatea infectiei atat pentru gazda, cat si pentru comunitate, dar si prin dezvoltarea rapida a rezistentei la antibioticele nou sintetizate, prin incertitudinea care planeaza asupra validitatii studiilor efectuate pentru efectele acestor noi medicamente, dar si prin reactiile adverse serioase. Problema se poate extinde, tragand un semnal de alarma asupra folosirii abuzive si eronate a antibioticelor si pentru alte specii, iar solutia ( de altfel, foarte matura si rationala ) propusa, care integreaza aceasta situatie intr-un sistem filozofic complex, ar fi folosirea corecta a antibioticelor existente, mai la indemana decat plasarea sperantelor in descoperirea unora noi.

5. Știați că 2 - Andreea Georgiana TĂNASE

Mi-a placut foarte mult aceasta rubrica, atat prin prisma subiectelor tratate, cat si prin caracterul actual al acestora, tinand cont ca a fost vorba de un raport recent al OMS si un articol nou din The Lancet. Mai mult decat faptul ca ni s-au prezentat informatii utile si importante, mesajul prezentarii a fost si sa cautam si sa citim permanent, spre a fi la curent cu ceea ce se intampla in lumea medicala. Atat falsificarea medicamentelor antimalarice, cat si evidentierea, de Ziua Mondiala a Sanatatii, in constiinta publica a malariei si a febrei Dengue ridica semnale de alarma in legatura cu impactul acestor stari patologice si cu seriozitatea cu care se impune a fi tratate.

6. Fotografia zilei 2 - Mădălina PREDA

Subiectul s-a pretat foarte bine pentru noi cei din anul 3, avand in vedere ca tocmai ce am invatat la parazitologie despre Diphyllobothrium latum, prin urmare a fost si util, dar si interesant sa ne reintalnim intr-un alt context cu o notiune proaspat cunoscuta. Pentru cei din anul 2, cred ca fotografia a avut un impact mai mare, si cu siguranta isi vor aminti usor de acest parazit si de aspectul sau la colonoscopie.
Durata prezentarii a fost potrivita, Madalina reusind intr-un timp relativ scurt sa “construiasca” cu ajutorul celor din sala descrierea fotografiei. De asemenea, explicatiile despre ciclul de dezvoltare al parazitului au fost succinte si clare, ca si punctarea modului de transmitere – prin ingerarea pestelui crud. In tabloul clinic al pacientei, mi s-a parut frapanta lipsa manifestarilor clinice spectaculoase ( care s-ar fi potrivit cu dimensiunile parazitului ), in afara acelui prurit in zona anala sau a durerilor abdominale ce au putut fi puse pe seama sindromului de colon iritabil.
Atitudinea Madalinei mi s-a parut degajata, emanand chiar buna dispozitiei si placere de a prezenta in fata noastra, lucru care nu-i poate atrage decat un feedback pozitiv !

7. Discuție de final

Discutia de final a fost o etapa aparte a cercului, as zice chiar ca a fost un fel de experiment. Participantii s-au mobilizat rapid, intrand in joc si incropind ad-hoc matrite de feed-back pentru prezentari. Am remarcat capacitatea de a colabora si de a isi completa opiniile la cativa dintre ei, dar si capacitatea prezentatorilor de a accepta criticile si sugestiile de imbunatatire. Nu cred ca ar fi indicat sa recurgem la aceasta forma de incheiere pentru toate editiile, intrucat s-ar pierde destul de mult timp pe care il putem fructifica in alt mod, tinand cont de faptul ca oricum e de datoria noastra sa trimitem cu totii evaluarea. Poate ca ar fi totusi folositor daca domnul profesor ar da in incheiere cateva sfaturi legate de prezentarile din editia curenta.
De asemenea, in discutia de final s-au punctat cateva aspecte interesante, care poate ca ar fi trebuit discutate imediat dupa prezentarile respective, cand inca era toata lumea prezenta – spre exemplu, in lipsa interventiei Dianei, as fi considerat in continuare ca “cecitate vizuala” este un pleonasm si nicidecum nu m-as fi gandit ca termenul se poate folosi si in afectarea altor organe.

Cristiana Tapoi
Anul 3, seria 8, grupa 122

1- Mihaela Lupan (Pseudomonas in fibroza chistica)

Mihaela a tinut o prezentare care m-a facut sa imi dau seama cate lucruri am uitat in ultimul an, lucruri pe care trebuie sa le recitesc. Sunt atatea notiuni de la genetica si microbiologie pe care le stiam candva si acum le-am uitat...

Modul de prezentare

-aspecte pozitive: M-a impresionat faptul ca a inceput prezentarea jucand rolul pacientei. Astfel cazul clinic a escaladat intr-o maniera foarte interactiva si Mihaela a reusit sa tina publicul “in priza”. A vorbit rar, asa incat am putut intelege tot ce a spus. Am putut observa ca s-a pregatit foarte bine pentru prezentare; a presarat multe informatii interesante (ex: piocianina degradeaza cilii celulelor pulmonare – a fost unul dintre lucrurile pe care mi le-am notat spre a le tine minte).

-aspecte de imbunatatit: Cred ca mergeau mai multe imagini in slide-uri, mai multe dicutii pe marginea unor imagini. A avut un moment in care a lasat firul prezentarii pentru a explica notiuni pe care colegii mai mici nu le-au studiat inca. Atunci a vorbit putin mai repede. Ecografia abdominala cred ca merita mai mult timp. Mihaela a trecut destul de repede peste acel slide

Durata prezentarii: Din cate imi aduc aminte de anul trecut, 15-20 dura un caz clinic. Pot spune ca s-a incadrat perfect astfel incat sa nu scape nimic important si nici sa nu plictiseasca

2- Anca (Stiati ca...)

O prezentare scurta cu un continut interesant. Nu stiu cata lume stia efectul benefic al animalelor de companie. Un adevarat “Stiati ca...”

Mod de prezentare:

-aspecte pozitive: Mi-a placut mult subiectul ales de Anca. A gasit destule date, destule informatii despre un subiect relativ nou in lumea medicala.

-aspecte de imbunatatit: A avut cateva momente in care s-a balbait(Chiar dupa ce a terminat s-a asezat langa mine si mi-a spus “cred ca m-am balbait). Nu stiu daca a avut emotii acum, dar Anca este mai emotiva de fel. In finalul prezentarii ne-a spus ca se incearca modificare florei intestinale pentru a creste oarecum imunitatea. Cred ca aici se putea discuta mai mult

Durata prezentarii: Cred ca putea acorda 1-2 minute in plus pentru o parte interactiva

3- Mihaela (Erasmus)

Personal, nu vreau sa plec cu Erasmus, cel putin nu inca. Receptivitatea mea la tot ce implica plecarea din tara tinde spre minim. Asta este insa parerea mea si probabil problema mea. Sunt insa dezamagit pentru ca foarte multa lume care vrea sa plece sa studieze afara sau sa se formeze afara nu profita de aceste burse

Mod de prezentare:

-aspecte pozitive: A facut o prezentare detaliata a programului Erasmus:multe date statistice, explicatii indestulatoare despre programele Erasmus, filmuletul. Faptul ca a pus acel filmulet a fost un lucru inspirat. A fost un material cu “putere de convingere”

-aspecte de imbuntatit: I-a lipsist entuziasmul . A dat impresia unui vanzator care incearca sa isi vanda marfa(cred ca asta era si scopul), dar nu parea cu adevarat entuziasmata de ceea ce “vinde” Am putut observa ca era putin obosita si probabil asta este motivul pentru care nu ne-a povestit despre erasmus avand un zambet continuu pe buze.

-durata prezentarii: adecvata

4-Raluca(fotografia zilei)

Mod de prezentare:
O prezentare foarte bine sustinuta si foarte interesanta.

-aspecte pozitive: Raluca stie sa interactioneze cu auditoriul,chiar daca domnul profesor o cearta pentru ca gesticuleaza prea mult. Personal sunt mai atent daca prezentatorul se misca sau gesticuleaza si atrage atentia asuprea lui. Pozele au fost destule, informatiile mai mult decat suficiente. A explicat pentru toata lumea notiunile de chirurgie pe care noi inca nu le cunoastem. Interactiunea cu publicul a fost continuua. A atras atentia tuturor detaliilor din fotografie.

-aspecte de imbunatatit: Nu este chiar o cerinta a rubricii”fotografia zilei”, dar nu ne-a spus ce s-a intamplat pana la urma cu pacientul respectiv. Prima fotografie nu se vedea foarte bine, dar nu pot sa spun ca a fost vina ei.

Durata:perfecta

5-Cristina Constantin(Caz clinic)

Mod de prezentare
-aspecte pozitive:Mi-au placut foarte mult ca pozele au fost facute chiar de ea. A fost implicata personal in cazul clinic si cunostea toate datele despre pacienta. A subliniat ce era cel mai important, superficialitatea unor medici. Foarte bine pregatita. A dat detalii despre unele substante folosite in tratamentul bolnavei chiar daca nimeni nu a intrebat

-aspecte de imbunatatit: A pus intrebari si ainteractionat bine cu publicul.Au fost unele intrebari sau raspunsuri ale celor din fata pe care Cristina nu le-a repetat astfel incat sa auda toata lumea. Mi-a spus ca a fost prima ei prezentare asa ca ...Felicitari!

Durata:poate putin cam lunga prezentarea

6-Stiati ca...

Cand Dl. Profesor a inceput prezentarea mi-a zburat gandul imediat la “Infectio” si la faptul ca, in anul 2 am avut o tema pe care nu am rezolvat-o. Cu toate ca am citit aproape tot numarul revistei din care aveam de selectat un articol pe care sa il rezum, nu am facut acel rezumat. Un alt lucru pe care nu l-am facut, desi dl. Doctor nu pierde nicio ocazie sa ne aminteasca, a fost sa citesc un articol pe saptamana. Acest exercitiu este unul asupra caruia as putea sa am o mai buna consecventa pe viitor. De asemenea ne-a fost reamintita importanta unei retele de medici buni. O astfel de retea consider ca incepe inca din facultate. Am putea sa incepem inca de pe acum sa ne inconjuram de oameni de calitate, care vor deveni colaboratori de nadejde pe viitor.

7- Poza II

"O fotografie face cât o mie de cuvinte" Cu o singura fotografie domnul profesor a reusit sa ne furnizeze o scurta lectie despre herpes zoster. Cu toate ca multi dintre noi ne-am dat seama de la inceput ca este vorba de "Zona", domnul doctor ne-a impins spiritul de observatie spre a comenta TOATA imaginea. Ne-a atras atentia in acest fel, inca o data, ca in profesia noastra nu este loc de superficialitate, ca noi trebuie sa privin lucrurile in ansamblu, dar sa fim atenti si la detalii.

Rebus:

Vreau sa felicit pe cel care a avut ideea acestui rebus. A fost distractiv si in acelasi timp a tras un semnal de alarma pentru reimprospatarea informatiilor. Au fost intrebari la care nu mai stiam unde sa caut raspunsul pentru ca am uitat "sertarul" unde acum un an am inmagazinat informatiile. Mi-a placut foarte mult ideea de a corela rebusul cu experimentul .

Experiment:

Cred ca toti am auzit pe la tv sau am aflat de pe internet cat sunt de contaminate telefoanele mobile. Stiu ca s-au mai facut astfel de experimente in Romania. Foarte interesant si folositor. O idee stralucita. Din pacate telefoanele mobile au inceput sa ne guverneze viata si, fie ca dorim sau nu, ne petrecem foarte mult timp pe pacursul unei zile vorbind la telefon. Cred ca trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu ca, in ciuda atator bacterii prezente pe telefoanele noastre, inca suntem sanatosi.

Dr. Ionel Cioata:

Am un imens respect pentru oamenii care apar la televizor si vorbesc despre Dumnezeu. Chiar si numai daca rostesc numele lui Dumnezeu. Traim niste vremuri in care exista o rusine sa spui ca esti credincios sau crestin. Sa spui ca mergi la Biserica este un act rusinos. Esti privit ca un paria de catre altii, fie ei si prieteni. Merita tot respectul si toate felicitarile Dr. Ionel Cioata pentru decizia pe care a luat-o si toata stima pentru ca vorbeste atat de deschis despre un subiect care, in normalul zilelor de astazi a deveni aproape tabu

If you could see inside other people’s heart:

Genul acesta de filmulete au fost unul dintre motivele pentru care am venit la cerc. Extrem de emotionant. Nu mereu obisnuim sa ne gandim la cei din jurul nostru. Interactiunea noastra cu ceilalti nu ia intotdeauna in considerare sentimentele celorlalti. De cele mai multe ori nu ii vedem pe ceilalti cum sunt ei ci cum suntem noi si asteptam ca oamenii sa se comporte conform standardelor noastre. Nu ne gandim “Bai, poate omul asta are ceva pe suflet. Poate ii e greu...” Cat mai multe filmulete de genul. Pe mine ma impresioneaza, ma emotioneaza si ma tulbura enorm si cred ca nu sunt singurul.

Mihai Iordache, anul 3

Feed-back 28.03
1.Introducere
"Ce nu e scris nu exista" - binecunoscutul citat de la cerc care ne indeamna de fiecare data la inceput sa scoatem o foaie si un pix. Este un indemn care ne ajuta mult sa ne organizam, nu numai la cerc, ci si in viata de zi cu zi atunci cand sunt multe lucruri de facut si uitam atat de usor uneori. Din pacate pentru mine, inca nu am capatat reflexul de a nota de fiecare data ce e esential pentru a nu uita mai tarziu.
"Buna Vestire" - o sarbatoare importanta crestina de care ar trebui sa ne bucuram cu totii sau daca nu, macar sa o respectam. Discutia despre intoleranta celor care spun ca sunt toleranti a fost utila si a clarificat, cred, multe. Sunt prea multe lucruri "ne-in regula" in ziua de azi, in atitudinea in special a noastra, a tinerilor, fata de unele subiecte si cred ca domnul profesor a reusit sa transmita un mesaj bun.
"Imnul si Istoria Romaniei" - Ar trebui sa cunoastem toti macar momentele de cotitura din istoria tarii noastre, sa realizam ca nu au fost mereu conducatori care par ca distrug tara si sa speram ca va veni o zi in care se va produce o schimbare, poate chiar o schimbare produsa de noi. De aceea - "Romania are nevoie de noi".

2. Caz clinic - Ana-Mihaela Lupan
M-a uimit prezentarea ei, avand in vedere ca este abia anul 2. A fost sigura pe ea, a interactionat foarte mult cu publicul asa incat totul a parut mai mult o discutie si nu o prezentare, ceea ce mi se pare un lucru foarte bun. A creat cazul clinic pe baza unui diagnostic diferential ceea ce nu e deloc usor, mai ales in anul 2. Ca aspecte de imbunatatit - a vorbit mult la primul slide, si, discutand informatiile care erau continute in slide-urile urmatoare, a trecut apoi foarte repede peste ele. A fost foarte bine ca s-au pus intrebari, dar ar fi trebuit sa duca firul discutiei in directia informatiilor din slide. Pe viitor, daca vrea ca prezentarea sa fie flexibila si sa nu depinda foarte mult de informatiile din slide, ar putea sa puna doar poze, fara text, si de aici sa porneasca discutia. Un alt aspect de imbunatatit ar fi sa repete pt toata sala ceea ce au raspuns cei din public, mai ales daca acestia nu vorbesc tare.

3. "Stiati ca" - Anca
O prezentare scurta si interesanta, a reusit sa transmita mesajul. Prezentarea ei poate fi considerata un indemn de a citi articole, noutati din lumea medicala, pentru ca medicina este un domeniu in continua schimbare si nu am putea sa devenim medici buni daca ne rezumam doar la cursurile de la facultate. Ca aspecte de imbunatatit ar fi lipsa de interactiune cu publicul - ar fi putut deschide o discutie cu publicul despre "bacteriile bune" din organism, daca mai cunosc si ei alte roluri ale acestora, cum influenteaza viata noastra etc. Alt aspect de imbunatatit ar fi faptul ca nu a pus la final bibliografia cu articolul original.

4. Erasmus + - Mihaela Roman
A fost o prezentare utila pentru noi pentru a cunoaste oportunitatile pe care le avem ca studenti si medici. Cred ca e important sa mergi intr-o alta tara, sa inveti ceva nou, sa te intorci si sa aplici aici ceea ce ai invatat. Pare un proiect interesant si sa speram ca va ajunge si la noi la facultate. Am vazut ca in domeniul universitar sunt cele mai putine proiecte inscrise, ceea ce e pacat pentru ca poate fi un segment care sa aduca un real beneficiu tarii noastre. Partea proasta este ca, in afara de cerc, nu ni se prea vorbeste la facultate (sau cel putin nu am auzit eu) despre aceste oportunitati pe care le avem, cum/cat de mult ne pot ajuta si, de aceea, nu prea au succes. Nu as putea spune ca ar fi aspecte de imbunatatit la prezentare, ci chiar ar trebui sa o apreciez ne-a facut sa intelegem niste notiuni tehnice ale proiectului si peste care am fi sarit la o citire fugitiva.

5. Filmulet 1
Pe mine m-a impresionat filmul atunci cand l-am vazut prima oara si cred ca este foarte important pentru medici si pentru viitorii medici sa inteleaga ca un pacient nu este doar un obiect de studiu, un simplu caz de rezolvat, o patologie interesanta, ci are si el problemele, framantarile lui. Este foarte important pentru ca "nu tratam boli, ci bolnavi" si am fi mai castigati daca am incerca sa intelegem pacientul, in primul rand pentru ca daca vede ca medicului ii pasa de el, ar fi mai compliant si ar urma cu succes (cred) sfaturile, indicatiile date de acesta.

6. Fotografia saptamanii - Raluca
O prezentare foarte buna in care Raluca ne-a prezentat cateva informatii utile din sfera chirurgiei si am vazut ca si aceasta se "impleteste" cu microbiologia. Pana acum, in anul 3, am intalnit notiuni de microbiologie la toate materiile si m-a ajutat mult faptul ca invatasem binisor anul trecut. Ar fi bine pentru studenti sa inteleaga din anul 2 importanta microbiologiei pentru a le fi mai usor pe viitor.
Raluca a explicat bine tot si am reusit sa inteleg acele notiuni chiar daca pana acum nu am avut prea mult de a face cu partea chirurgicala. Ca aspecte de imbunatatit ar fi faptul ca a adaugat acea poza cu mediul de cultura care era cam neclara. Am observat ca a mentionat ca ales-o asa pt a ne pune pe noi sa descriem mai bine, dar a fost un pic incomod sa facem acest lucru.
O parte interesanta a fost feed-back-ul dat de domnul profesor. Asa am putut vedea si noi cum ar trebui sa arate un feed-back bun. Cred ca a fost o idee foarte buna si ar fi bine daca domnul profesor ar da un astfel de feed-back la fiecare intalnire, macar la una din prezentari. Am putea face o intalnire cu mai putine prezentari si in care sa ne axam pe feed-back-ul transmis la sfarsitul prezentarilor.

7. Caz clinic - Cristina Constantin
Si acesta a fost un caz clinic bine realizat. A inceput cazul cu o descriere a fotografiilor cu pacienta, ceea ce a fost bine pe parcursul cazului pentru ca mi-am pastrat o imagine mai buna in minte despre ce avea pacienta. A prezentat cazul schematic, cursiv, a interactionat cu publicul bine si a fost sigura pe ea. Ca aspecte de imbunatatit - ar fi putut sa faca o discutie un pic mai ampla despre fiziopatologia bolilor prezentate si despre interpretarea analizelor de sange, avand in vedere ca cei din anul doi nu stiu prea multe despre acestea.

8. Stiati ca 2
S-a mentionat despre revista Lancet, asta dupa ce in intalnirile trecute s-a mentionat despre NEJM. Mi-am dat seama de anul trecut despre importanta citirii unor articole din reviste stiintifice. Este un lucru esential in viitoarea cariera si cu cat ne obisnuim mai din vreme sa citim, cu atat ne va fi mai usor. Iar microbiologia este una dintre materiile la care putem citi articole inca din anul 2 si sa reusim sa intelegem ceva. Asa ca sfaturile au fost foarte bune si ar fi bine sa fie urmate.
Indiferent de ce specialitate vom avea, cred ca e bine sa urmarim stirile epidemiologice pentru a urmari ce se intampla pe glob, fiindca ar putea fi la un moment dat cheia rezolvarii unor cazuri. Ni s-a spus despre izbucnirea epidemica a virusului Ebola, care in prezent este intr-o continua raspandire.
Domnul profesor a pus din nou accentul pe importanta crearii unor retele de medici buni, care se pot ajuta pe viitor. Consider ca este un lucru foarte important pentru ca medicina si ingrijirea pacientului nu cred ca se pot face unidisciplinar, ci transdisciplinar. Din pacate, se intampla ca medicii, din orgoliu, sa nu doreasca sa apeleze la colegi atunci cand se simt depasiti sau sa subestimeze o problema a pacientului despre care ei nu stapanesc multe informatii. In concluzie, doar in echipa se poate lucra pentru binele pacientilor.

9. A doua fotografie a zilei
A doua fotografie a zilei a constat in comentarea imaginii proiectate, iar apoi in discutarea mecanismelor de actiune ale virusului incriminat, virusul varicelo-zosterian. Infectia cu virusul varicelo-zosterian apare deseori in copilarie ca infectie primara, iar apoi ca adult se pot produce reactivari sub forma herpes zoster, la nivelul dermatomerului corespunzator nervului. Reactivarea poate fi grava daca se produce la nivelul capului. Este insotita de o durere puternica pe o perioada lunga de timp, ce poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientului. A fost un exercitiu util descrierea pozei pentru ca, incepand din anul 3 la semiologie, vor fi multe cazuri in care trebuie sa descrii complet ceea ce vezi si nu e chiar atat de usor sa faci acest lucru intr-un mod ordonat. De altfel, trebuie sa tinem minte ca orice manifestare are in spatele ei un mecanism care ar trebui cunoscut. De multe ori, mecanismul nu se precizeaza la cursuri si noi trebuie sa cautam acasa, citind in tratate, articole etc. (si apare din nou importanta cititului de articole).

10. Concurs si experiment.
Sper ca s-au distrat un pic cei de anul 2 si poate, dupa concurs si experiment, au plecat cu o motivatie in plus de a invata.
Experimentul a fost un pic dezorganizat in prima parte, dar nu ne gandeam ca vom avea atatea medii si ca va avea o asa de mare amploare, ajungand chiar sa fie un experiment in toata regula.
Sper ca vom mai putea face astfel de experimente interactive.

A fost o intalnire reusita, la fel ca toate intalnirile de pana acum. Ma bucur ca am avut mai multe intalniri intr-o luna. Desi a durat mult, 3-4 ore (sau mai mult), mi-a facut placere sa stau atat si cred ca asta ar trebui sa fie durata pentru astfel de intalniri cu teme si mesaje numeroase, fiind ceva mai mult decat un curs cu auditoriu.

Ioghen Octavian, an 3

Buna seara!

Acesta a fost cercul dedicat bacteriei Pseudomonas aeruginosa . Durata cercului a fost ceva mai mare decat data trecuta, asta pentru ca au fost si mai multe prezentari, insa a fost o durata potrivita.

Introducerea
Intrebati/ Spuneti / Ascultati- cele 3 ”calitati” pe care cu totii ar trebui sa le dobandim dupa acest cerc.
Despre Buna Vestire- o noua incursiune intr-un subiect despre care dl profesor vorbeste intr-un mod admirabil. Nu pot sa uit ceea ce a spus la primul cerc parca ”M-am rugat sa nu le fac rau oamenilor” . Intr-adevar, trebuie sa ne rugam sa nu facem rau din nestiinta, din insuficienta pregatire medicala si sa tinem cont de faptul ca de multe ori nici macar cunostintele noastre nu sunt de folos. Atunci este nevoie de un miracol si singurul care poate face asta este Dumnezeu. S-a vorbit de asemenea despre faptul ca omul are dreptul la decizie, la a crede sau a nu crede, lucru care este foarte adevarat si cu totii trebuie sa fim toleranti fata de cei care nu au aceleasi convingeri pe care le avem noi, lucru valabil in general in viata.
Am accesat vote.europanostra.org si am votat manastirea Dragomirna, cu speranta ca va fi de folos.

Caz clinic- Anca Lupan
Iata ca isi incepe rolul actorul principal al piesei, Pseudomonas aeruginosa, o bacterie deloc prietenoasa. Anca a prezentat foarte frumos, a interactionat cu toti colegii, a raspuns tuturor intrebarilor, a cuprins cu privirea intreg auditoriul, a reusit sa respecte timpul anuntat si mesajul a fost unul atractiv, accentuand importanta diagnosticului diferential . S-a observant faptul ca stapanea foarte bine informatiile si ca era capabila sa raspunda la orice intrebare ar fi primit din partea colegilor, ceea ce e extrem de important in cadrul oricarei prezentari.

Filmuletul a carui muzica de fundal a fost ”Desteapta-te, romane!” a fost emotionant si a facut o incursiune prin istoria Romaniei, istorie pe care ar trebui sa o stim cu totii si sa ne mandrim ca suntem romani.

Stiati ca…?
Nu, nu stiam. Dupa ce am aflat am trimis cateva mesaje prietenilor sa le spun ceea ce am aflat, din asta rezultand cat de mult mi-a placut. Am intrebat-o si pe mama daca stia si raspunsul a fost de fapt o intrebare : “Stii ca n-ai cum sa tii un catel la camin, nu? “. Asadar, in viitorul indepartat poate reusesc sa-mi iau un animal de companie. Mi-a placut foarte mult subiectul, felul in care a explicat Anca si o mai asteptam cu un stiati ca la fel de dragut!

Erasmus+
Mihaela are un stil de a prezenta foarte degajat, e relaxata, sigura pe ea si stie exact ce trebuie sa puncteze. Se vede clar cat este de implicata este in acest proiect si efectul pe care l-a avut asupra ei. Din pacate primul filmulet s-a cam blocat, dar al doilea nu a mai pus probleme. Acest filmulet m-a facut sa realizez cum am pierdut atatea veri in care puteam sa imi imbogatesc diferite abilitati utilizand fonduri de care dispune si Romania (e trist ca face parte din grupul 3, adica cel al tarilor cu grad de dezvoltare redus).

Fotografia zilei
O imagine intraoperatorie despre care nu se puteau spune prea multe la prima vedere, insa pe masura ce arata si alte poze lucrurile incepeau sa se clarifice. Prezentarea a durat mai mult decat era programat, insa acesta e un lucru bun pentru ca, intr-adevar erau multe informatii. A fost mai degraba un caz clinic decat o fotografie, iar in final: Supriza- tot Pseudomonas aeruginosa! Raluca are un stil frumos de a prezenta, iar pentru problema cu gesticulatul in exces am aflat ca trebuie sa se tina ceva in mana ( de exemplu un marker) si astfel se mai reduc miscarile. Mesajul pe care ni l-a transmis Raluca : diferenta dintre eventratie si evisceratie, tehnica prin care se pune o plasa si, bineinteles, cateva informatii in plus despre Pseudomonas.

Caz clinic
Cristina a prezentat un caz foarte interesant, insa nu prea a interactionat cu publicul, a omis sa raspunda la cateva intrebari, dar s-a corectat la final cand a solicitat adresarea de intrebari din partea colegilor.

Stiati ca…?
Despre Lancet stiam si sper sa ajung la performanta de a citi macar un articol pe saptamana asa cum a recomandat dl profesor.Despre izbucnirea epidemica chiar nu stiam, iar despre nevoia de colaborare ar trebui sa stim cu totii.

Poza a doua a zilei
Zona zoster este pleonasm?!? Da, este pleonasm si in multe carti este intalnit sub forma asta… Se observa importanta unei anamneze, avand in vedere faptul ca leziunile acestea se modifica cu trecerea timpului, iar durerea poate fi prezenta chiar inaintea aparitiei lor. Interesanta poza si sa nu uitam de faimosul Aciclovir.

Incheiere
Pentru mine ziua de vineri este potrivita pentru cerc.
In ceea ce priveste cursul de prim ajutor, mi se pare normal sa se faca o selectie daca numarul de doritori este asa mare. Sa speram ca sunt printre “admisi”.
TORCH, vaccinuri/ vaccinari, Congresul de pe 14 aprilie- informatii utile si este bine ca este cineva care sa ne mai aminteasca asa din cand in cand ce se mai intampla prin lumea medicala.

Sfaturi pentru sanatate- coloana ( am inceput sa fac mai frecvent acele exercitii ); oscilococcinum si efectele sale “miraculoase” ma indeamna sa-mi cumpar si sa-l administrez cu incredere; telefonul si pericolul la care ne expunem utilizandu-l in exces si tinandu-l aproape de corpul nostru- stiam despre aceste pericole, insa dormeam in fiecare seara cu el langa cap. De la ultimul cerc il tin la aproximativ 2 metri de corp. Casca nu am inceput sa utilizez, insa nu vorbesc atat de mult… Multumim pentru sfaturi!

Tema interesanta pentru acasa
Am vrut sa incep cu asta, insa am zis sa respect cronologia. Al doilea filmulet l-am mai vazut acum ceva timp, tot la indemnul domnului profesor.
Primul filmulet ne arata viata in numai 4 minute. Emotionant, captivat si extrem de important nu numai pentru medici, pentru oameni in general. Acel comportament pe care ar trebui sa ni-l insusim dupa vizionarea acestui film rezulta din iubirea fata de oameni. Daca resusim sa iubim oamenii, atunci o sa stim sa ”privim” in sufletele lor si sa le fim alaturi neconditionat, sa-I ascultam si sa le oferim solutii, sa avem speranta ca totul o sa fie bine. Trebuie sa ne gandim ca am putea fi noi in locul lor sau o persoana draga noua… Cu totii avem sentimente, suferim, ne bucuram, iar noi, ca medici ar trebui sa ne ocupam in primul rand cu inlaturarea suferintei, atat de mult cat putem.
Am trimis acest filmulet si altor prieteni si a avut acelasi impact si asupra lor!

Pe maine!
Denisa Stefu, seria 2, grupa 22.

1. Introducere - Prof. MI Popa
Am privit intotdeauna introducerea unei editii a cercului ca pe un indemn la introspectie si la largirea viziunilor, bogatia de idei asupra carora e nevoie sa ne oprim spre a cugeta fiind inestimabila. Conceptele propuse spre meditatie au fost :
- Respectarea trecutului, acordarea importantei cuvenite acestuia si construirea viitorului pe temelii trainice. Mie inca imi rasuna in minte cuvintele pe care le-am citit atunci si care, in ciuda simplitatii inlantuirii lor sau tocmai datorita acesteia, transmit un atat de pregnant patos, un dor si o dragoste de patrie incununate de sentimentul constiintei nationale : “Mi-ar fi extreme de greu, imposibil chiar, sa accept ideea ca ne putem gandi la viitor fara a ne aminti de trecut”.
- Nu e suficient sa fim nemultumiti si trebuie sa ne punem intrebarea daca facem tot ce am putea face bine
- Lucrand mai mult nu putem decat sa reusim mai mult
De asemenea, indrumarea de a afla despre / de a afla mai multe despre Ion Ratiu si Dimitrie Gusti a fost una cat se poate de placuta, privirea noastra meritand sa fie redirectionata constant catre adevaratele modele.

2. O maladie rara - Raluca Alina Mocanu (anul 4)
O prezentare foarte reusita din care am invatat despre Tropheryma whippleii si despre patologia indusa de aceasta. Dupa cum spunea si Raluca, uneori materialele ce ni se pun la dispozitie pentru studiu ne ofera informatii trunchiate despre diverse aspecte, insa cred ca este datoria noastra sa cercetam spre a ne dizolva nelamuririle. Unul dintre profesorii nostri a afirmat despre curiozitate ca ar fi “benefica, dar nu productiva”. Eu cred ca in cazul in care e urmata de cumpatare si rigurozitate, poate fi si benefica, si productiva.
Prezentarea a fost concisa, dar cuprinzatoare : am descoperit structura bacteriei, modalitatile de evidentiere a acesteia, semnele si simptomele din cadrul bolii Whipple, rata de incidenta a acesteia, modalitatile de diagnostic, diagnosticul diferential cu M. avium si modalitatile de tratament.

3. Fotografia saptamanii - Cristina si Madalina Mitran (anul 6)
Prezentarea a avut ca tema eritemul nodos, a carei descriere s-a conturat pe baza interventiilor publicului : leziuni eritematoase, bilaterale, pozitionate la nivelul gambelor, dureroase, nepruriginoase, sub forma unor noduli fermi, calzi. Cei din anul 3 au completat/ recapitulat/ revazut ce au invatat la semiologie, iar cei mici au intalnit o noua patologie, cu intregul tablou clinic care reprezinta si modalitatea de diagnostic. Cristina si Madalina ne-au expus si cele 3 faze ale bolii, anume faza prodromala ( cu febra, atralgii, dureri abdominale ), faza de stare ( cu aparitia nodulilor ) si faza de regresie ( cu remisiunea realizata fara cicatrici ) din care am invatat ca, desi aparent localizat, eritemul nodos are un rasunet sistemic.

4. Stiati ca... - Prof. MI Popa
O rubric gratie careia, intr-un timp foarte scurt, invatam o multime de lucruri utile/ importante. De data aceasta am invatat :
- Cum se efectueaza in mod eficient cautarea pe PubMed
- Cum se scriu referintele in bibliografia unui articol ( faptul ca ni s-a prezentat pe pasi a fost foarte potrivit )
- Despre programul Erasmus + ( punct in care am beneficiat de bunavointa colegei noastre. Acesta a fost un moment deosebit, in care am invatat si ca la Cerc ne completam reciproc si avem enorm de invatat unii de la altii.)

5. Un caz interesant - Francesca Ochea (anul 2)
Cazul clinic prezentat de Francesca a fost partea mea preferata din intreaga editie a cercului, ea confirmand inca o data faptul ca, atata vreme cat faci un lucru cu pasiune si dedicatie, rezultatele nu pot fi altfel decat excelente si transmitandu-ne aceasta atitudine inspirationala pe tot parcursul discursului sau. Durata de timp alocata a fost potrivita, prezentarea ppt foarte bine realizata ( acea schema cronologica ne-a ajutat sa retinem si sa urmarim mai usor evolutia, CT-ul era indispensabil pentru explicatiile ulterioare ), explicatiile fiind foarte juste si Francesca reusind sa mentina permanent interesul publicului. Mi s-a parut interesant si inedit atat cazul in sine, cat si povestea din spatele sau : urmarirea pacientei in intreaga sa evolutie, desfasurarea “cazului” chiar sub ochii colegei noastre au adus realitatea expusa mult mai aproape de noi, suscitand, cel putin in mine, empatia si motivatia de a cunoaste pentru a ajuta.

6. HPV si CCU (1) - Denisse Liliana Nuta (anul 3)
Initiativa colegilor implicati in acest proiect este deosebita si merita toate felicitarile noastre. Sper ca scopul de buna informare a acestui program va fi atins si de asemenea sper ca, atat in acest caz, cat si in multe altele, se va instaura si respecta la nivel national ( daca nu cumva la nivel mondial ) ideea sanatoasa ca PROFILAXIA este mult mai usoara si mai ieftina decat TRATAREA ( in cazul fericit in care aceasta exista). In spatele prezentarii s-a vazut existenta unei bune documentar in legatura cu subiectul. Totusi, au existat cateva nelamuri si neclaritati puse in lumina de public si nerezolvate pana in final. Cred ca acesta a fost un exercitiu bun, intrucat, daca si pentru studentii la medicina se ridica ( asa cum este si normal, de altfel ) unele intrebari, cei implicati in proiect ar trebui sa se astepte la si mai multe intrebari din partea liceenilor si desigur, sa se pregateasca cat mai bine pentru a le raspunde intr-un mod potrivit. Prin urmare, ideale ar fi o mai mare siguranta in expunerea informatiilor si o studiere mai aprofundata a domeniului.
Timpul alocat prezentarii ar fi putut fi mai scurt : se putea trece mai repede peste partea de descriere a structurii virale/ ciclu celular (eventual insistandu-se pe aspectele esentiale si revenind asupra neclaritatilor la cererea publicului) si se putea pune mai mult accent pe patologie si pe impactul acesteia asupra vietii. Am apreciat strecurarea informatiei despre Harald zur Hansen, laureat al premiului Nobel in 2008 pentru descoperirea legaturii dintre HPV si CCU.

7. Un alt caz clinic - Octavian Costin Ioghen (anul 3)
Cazul lui Octavian a fost foarte bine realizat, el reusind sa imbine notiunile de microbiologie, fiziopatologie si imunologie si sa le expuna intr-un mod accesibil tuturor. Explicatiile au fost intotdeauna pertinente, intrebarile adresate publicului au fost tintite, el reusind intr-un timp scurt sa epuizeze intregul subiect. S-a subliniat din nou importanta valorilor pentru intelegerea utilizarii notiunilor dar si pentru intelegerea desfasurarii evenimentelor ( ex. Tahicardie, polipnee, leucocitoza, ce insemna mai exact “hipotensiunea”).
Abordarea chirugicala a cazului reprezinta un semnal de alarma ce merita sa ne faca sa intelegem gravitatea unui caz de soc septic si necesitatea interventiei rapide si totale in fasciita necrozanta ( prin inlaturarea intregului tesut afectat ).
Faptul ca la sfarsit ne-a pus la dispozitie bibliografia ii confera puncte in plus prezentatorului.
Interventiile lui Alex au fost ca intotdeauna cat se poate de utile. Tinand cont de vasta terminologie medicala, avem cu totii tendinta uneori de a face abuz de termeni, instaurand confuzii prin utilizarea injusta a unor denumiri stricte si diferite de ceea ce dorim de fapt sa exprimam. Astfel, prin definirea clara si delimitarea notiunilor de SIRS, sepsis si soc septic, noi, cei din ani mai mari ne-am reclarificat notiunile, iar cei din anul 2 si le-au putut insusi corespunzator.

8. Sfaturi pentru sanatate, un filmulet, incheiere... - Prof. MI Popa
Ca intotdeauna, domnul profesor s-a ingrijit sa ne ofere cateva sfaturi pentru sanatate, cu toate ca aplicarea celor anterioare de catre studenti nu a fost tocmai exemplara. De data aceasta am fost indrumati catre exercitii pentru umeri si pentru prevenirea sponidilitei cervicale. Aceasta colectie de sfaturi este deosebit de utila si ar fi mare pacat sa nu o luam in seama, tinand cont ca respectarea unor indicatii atat de usoare pot preveni lucruri atat de triste.
In ceea ce priveste filmuletul, se vorbeste la un moment dat despre efectul de domino al unui avort, o idee asupra careia ar trebui sa meditam. Ascultand aceasta poveste, ar trebui sa intelegem ca o adevarata schimbare ar trebui sa inceapa cu mult inaintea luarii in calcul a posibilitatii unui avort, si anume cu eradicarea promiscuitatii din randurile tinerilor.

Cristiana Tapoi
Anul 3, Seria 8, Grupa 122